ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.12.2022

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 811/2022

HOTĂRÂRE
27.12.2022
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 811/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Asupra contestației de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 89 din 09 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în dosarul nr. x/2022, în baza art. 109 din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 26.09.2022 de Tribunalul Districtual din Ljubljana - Slovenia în dosarul nr. x/2018, pe numele persoanei solicitate A..

S-a dispus predarea persoanei solicitate către autoritățile judiciare din Slovenia, sub condiția ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România.

S-a constatat că persoana solicitată nu a consimțit la predarea sa către autoritățile judiciare din statul solicitant.

S-a constatat că persoana solicitată nu a renunțat la beneficiul conferit de regula specialității.

În baza art. 103 și art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritățile judiciare ale statului solicitant, pe o durată de 30 de zile începând cu data de punerii în executare a mandatului de arestare.

S-a constatat că persoana solicitată a fost reținută la data de 08.11.2022 și plasată sub control judiciar în perioada 09.11 - 24.11.2022.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Alba Iulia a reținut că, prin sesizarea formulată în dosarul nr. x/2022 din 08.11.2022 și înregistrată la această instanță sub dosar nr. x/2022, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a solicitat luarea măsurii arestării provizorii a persoanei solicitate A. în vederea predării și acordarea unui termen în vederea depunerii mandatului european de arestare emis pe numele persoanei solicitate, precum și a traducerii acestuia.

În motivarea sesizării se arată că Biroul SIRENE Slovenia a introdus o semnalare privind mandatul european de arestare din 26.09.2022 emis pe numele persoanei solicitate A..

Identificarea persoanei solicitate s-a făcut pe baza cărții de identitate seria x nr. x, persoana solicitată declarând că acestea sunt datele reale de identificare.

Din cuprinsul sesizării rezultă că persoana solicitată a furnizat informații false cu privire la împrejurările care au afectat calcularea impozitelor, cu intenția de a evita, total sau parțial, plata acestora și, în acest mod, a indus în eroare autoritatea competentă de asigurarea impozitelor. În perioada ianuarie - iulie 2016 a înregistrat în documentele contabile ale societății B. din Ljubljana - Slovenia, livrări fictive de bunuri către alte state membre UE, în baza unor facturi fiscale fictive, producând un prejudiciu bugetului Republicii Slovenia în valoare de 723.885,53 euro.

Anexat sesizării au fost înaintate Curții de Apel următoarele: adresa din 04.11.2022 emisă de Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, Biroul SIRENE București, procesul-verbal nr. x/2022 din 08.11.2022, ordonanța de reținere din 08.11.2022, procesul-verbal de identificare, procesul-verbal de informare drepturi, copie cazier judiciar, copie carte de identitate persoana solicitată, delegația avocat oficiu.

La termenul judecată din 09.10.2022 instanța a amânat judecarea cauzei pentru data de 21.05.2021, punând în vedere procurorului să depună la dosar mandatul european de arestare precum și traducerea acestuia în limba română.

La data de 25.11.2022, a fost depus la dosar mandatul european de arestare și traducerea acestuia.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea de Apel Alba Iulia a constatat că sesizarea formulată este întemeiată, reținând că, din mandatul european de arestare emis la data de 26.09.2022 de Tribunalul Districtual din Ljubljana - Slovenia în dosarul nr. x/2018 rezultă că persoana solicitată este urmărită penal în Slovenia pentru săvârșirea infracțiunilor de tăinuire fiscală conform primului alineat din art. 249 din C. pen. KZ-1 și pentru falsificarea sau distrugerea documentelor economice conform primului și celui de-al doilea alineat al art. 235 din KZ -1.

Curtea a constatat că infracțiunile pentru care persoana solicitată este urmărită de autoritățile judiciare slovene corespund celor enumerate la art. 97 alin. (1) pct. 8 și 23 din Legea nr. 302/2004, republicată.

Referitor la fapta prevăzută în art. 249 alin. (1) din KZ-1, Curtea a constatat că pedeapsa prevăzută de lege este închisoare de la 6 luni la 3 ani, astfel că nu va fi supusă verificării îndeplinirii condiției dublei incriminări.

Pedeapsa prevăzută de legea statului emitent pentru infracțiunea prevăzută în art. 235 alin. (1) și (2) din KZ-1 este închisoarea de până la doi ani, motiv pentru care devin incidente dispozițiile art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, sens în care s-a constatat că faptele imputate inculpatului constituie, potrivit legii române, infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută în art. 322 C. pen., așa încât este îndeplinită condiția dublei incriminări.

Curtea a constatat că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii de refuz al executării MEA prevăzute la art. 99 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată și că nu a fost invocat nici vreun motiv opțional de refuz al executării, enumerate de alin. (2) al aceluiași articol.

De asemenea, Curtea a constatat că persoana solicitată nu a fost de acord cu predarea sa către autoritățile judiciare austriece și că nu a renunțat la beneficiul conferit de regula specialității.

În fine, Curtea a constatat că mandatul european de arestare a fost întocmit în conformitate cu art. 8 din Decizia cadru nr. 2002/584/JAI a Consiliului Uniunii Europene privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre.

Împotriva acestei sentințe a formulat contestație persoana solicitată A., motivele contestației fiind susținute de către apărătorul desemnat din oficiu, astfel cum se regăsesc în practicaua prezentei hotărâri.

Prin apărător ales, în conținutul contestației declarate, persoana solicitată a susținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 99 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 302/2004, astfel că se impune respingerea cererii privind punerea în executare a mandatului european de arestare formulate de autoritățile din Slovenia. În acest sens, a susținut că persoana solicitată nu a avut cunoștință de termenele de judecată, contrar celor reținute de Tribunalul din Ljubljana la pct. 8 și 9 din hotărâre.

Examinând contestația formulată, în raport cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, în considerarea celor ce succed:

Conform art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, a judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Potrivit art. 84 alin. (2) din aceeași lege, mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei - cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.

Din economia dispozițiilor art. 84 și următoarele din Legea nr. 302/2004 rezultă că rolul instanței române în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz ale predării pe care aceasta le invocă.

Ca atare, învestit cu executarea unui mandat european de arestare, judecătorul hotărăște asupra arestării și predării persoanei solicitate după ce, în prealabil, a verificat condițiile referitoare la emiterea mandatului, identificarea persoanei solicitate, existența dublei încriminări a faptelor penale ce se impută acesteia sau a situațiilor ce se constituie în motive de refuz la predare.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că, în cauză, predarea și arestarea persoanei solicitate se întemeiază pe existența unui mandat european de arestare emis la data de 26.09.2022 de autoritățile judiciare din Slovenia pe numele persoanei solicitate, aceasta fiind cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de primul alineat din art. 249 din C. pen. KZ-1, pedepsită cu închisoare de la un la opt ani, precum și a infracțiunii de falsificarea sau distrugerea documentelor economice conform primului și celui de-al doilea alineat al art. 235 din KZ -1, pedepsită cu închisoare de până la 2 ani.

În fapt, s-a reținut că, în scopul ca altcineva să se sustragă în întregime sau în parte de la plata impozitelor, A. a prezentat date mincinoase privind circumstanțele importante pentru stabilirea impozitelor și, astfel, a indus în eroare autoritatea competentă pentru efectuarea controlului asupra calculului și plății acestor obligații, iar obligațiile de la plata cărora acesta se sustrăgea, constituie un folos patrimonial în proporții mari. În perioada ianuarie - iulie 2016 a înregistrat în documentele contabile ale societății B. din Ljubljana - Slovenia, livrări fictive de bunuri către alte state membre UE, în baza unor facturi fiscale fictive, producând un prejudiciu bugetului Republicii Slovenia în valoare de 723.885,53 euro.

În registrele de contabilitate pe care este obligat să le țină conform legii, A. a înscris date mincinoase și apoi a utilizat un document de contabilitate ca autentic, în calitate de director al societății B. din Ljubljana - Slovenia, acesta a emis facturi false societății C. din Varșovia, Polonia și societății D. din Slovacia, din care reiese că societatea B. a livrat celor două societăți o anumită marfă, cunoscând faptul că marfa respectivă nu a fost livrată niciodată.

Se constată, astfel, că faptele ce formează obiectul mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară din Slovenia corespund unor fapte incriminate și de legea română, respectiv art. 322 C. pen. (fals în înscrisuri sub semnătură privată) și Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, astfel că, este îndeplinită, în speță, condiția dublei incriminări.

Pe de altă parte, avându-se în vedere dispozițiile art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, potrivit cărora, indiferent de denumirea pe care o au în legislația statului emitent, infracțiunile enumerate la pct. 1-32, dacă sunt sancționate de legea statului emitent cu o pedeapsă privativă de libertate al cărei maxim este cel puțin 3 ani dau dreptul la predare între statele membre fără a mai fi supuse verificării condiției dublei incriminări, Înalta Curte constată că, fiind pedepsită în legislația slovenă cu închisoare de la un la opt ani, fapta prevăzută de primul alineat din art. 249 din C. pen. KZ-1, regăsindu-se la pct. 8 al normei menționate, dă dreptul la predare între statele membre fără a se impune verificarea condiției dublei incriminări.

În ceea ce privește fapta prevăzută în art. 235 alin. (1) și (2) din KZ-1, Înalta Curte observă că aceasta se regăsește la pct. 23 al art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, însă fiind pedepsită în legislația slovenă cu închisoare de până la doi ani, conform art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, predarea este subordonată condiției ca fapta să constituie infracțiune potrivit legii române, independent de elementele constitutive sau de încadrarea juridică a acesteia, cerință care, așa cum s-a arătat, este îndeplinită.

Prin urmare, instanța de control judiciar, în acord cu judecătorul primei instanței, constată că mandatul european de arestare emis la 26 septembrie 2022 de Tribunalul Districtual din Ljubljana - Slovenia în dosarul nr. x/2018, cuprinde toate informațiile conform art. 87 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, inclusiv descrierea circumstanțelor în care au fost comise infracțiunile, momentul, locul, gradul de implicare a persoanei solicitate, informații suficiente pentru a aprecia asupra întrunirii condițiilor imperative impuse de lege.

Totodată, se constată că nu este incident în cauză niciunul dintre cazurile de refuz al predării persoanei solicitate, astfel cum sunt prevăzute de art. 99 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, nefiind întrunite nici cerințele de refuz facultativ al predării, reglementate de art. 99 alin. (2) din aceeași lege.

Sub acest ultim aspect, față de invocarea dispozițiilor art. 99 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 302/2004, pe motiv că persoana solicitată nu ar fi avut cunoștință de procesul penal, Înalta Curte învederează că, potrivit normei menționate, autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare dacă un astfel de mandat a fost emis când persoana condamnată nu a fost prezentă personal la judecată. Or, situația invocată nu este incidentă în speță, având în vedere că scopul pentru care a fost emis mandatul nu este cel al executării pedepsei, ci al judecării persoanei solicitate de către autoritățile judiciare din Slovenia, procesul penal împotriva cetățeanului roman A. aflându-se în faza în care este necesar să fie desfășurat termenul preliminar judecății sub aspectul săvârșirii infracțiunilor pentru care s-a emis mandatul; de altfel, însăși dispoziția invocată de apărare face referire la persoana condamnată - situație care nu se regăsește în cauză, persoana solicitată nefiind condamnată în străinătate, motiv pentru care prezența la judecată nici nu poate fi luată în discuție, așa cum se solicită de apărare.

În consecință, concluzionând că mandatul european de arestare conține informațiile prevăzute de art. 87 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 89 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte constată că hotărârea atacată respectă exigențele de legalitate și temeinicie.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 89 din 09 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în dosarul nr. x/2022.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatoarea persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 1098 RON, rămâne în sarcina statului.

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 89 din 09 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în dosarul nr. x/2022.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 1098 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 decembrie 2022.

Sursă