ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra recursului în casație declarat, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 13 din 18.01.2021, pronunțată de Judecătoria Târgu Neamț în dosarul penal nr. x/2017, în temeiul dispozițiilor art. 396 C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului A., pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev de art. 273 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 44 alin. (1) C. pen.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Neamț.

Prin decizia penală nr. 287 din 24 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2017, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Neamț împotriva sentinței penale nr. 13 din 18.01.2021, pronunțată de Judecătoria Târgu Neamț în dosarul x/2017

S-a desființat în totalitate sentința apelată, s-a reținut cauza spre rejudecare și, în fond:

În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 273 alin. (1) C. pen.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat), pe o durată de 1 an, calculata conform prev. art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) rap. la art. 66 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., în condițiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 15 din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 864 și art. 83 C. pen. din 1969, s-a dispus revocarea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei de 1 an închisoare dispusă prin s.p. nr. 467/14.10.2013 a Judecătoriei Piatra Neamț, definitivă prin d.p. nr. 38/16.01.2014, pronunțată de Curtea de Apel Bacău.

S-a adăugat pedeapsa principală de 1 an închisoare aplicată în cauză la pedeapsa de 1 an închisoare menționat mai sus.

Pedeapsă principală de executat 2 ani închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat), pe o durată de 1 an, calculată conform prev. art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) rap. la art. 66 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., în condițiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen.

Împotriva deciziei penale nr. 287 din 24 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2017, în termenul legal, inculpatul A. a formulat cerere de recurs în casație, la data de 04 aprilie 2022, prin avocat B..

Prin cererea de recurs în casație formulată, invocându-se motivul de casare reglementat de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., incident atunci când inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, s-a susținut, în esență, că hotărârea atacată este nelegală, condamnarea inculpatului A. pentru mărturie mincinoasă nefiind în acord cu norma penală incriminatoare; inculpatul săvârșește o faptă (martorul A. declară sincer că el a fost la volanul autoturismului) pentru care infracțiunea de mărturie mincinoasă nu are prevăzute elementele constitutive în această manieră.

Din conținutul cererii, în care se redau considerentele instanței de fond care a dispus achitarea inculpatului, reiese că la data de 30.12.2016, inculpatul A. a fost audiat în calitate de martor de către lucrătorii Postului de Poliție Bălțătești, în dosarul penal nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Neamț, în care era cercetat numitul C., pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, faptă prev. și ped. de art. 336 alin. (1) din C. pen., ocazie în care a declarat că el a condus autoturismul marca x cu nr. de înmatriculare x, în seara zilei de 17.10.2015, în jurul orelor 22:50, și nu C..

În dezvoltarea motivelor de recurs, s-a arătat că fapta de a declara că a fost la volanul mașinii când în realitate nu a fost, conform considerentelor instanței de apel, atrage existența infracțiunii de mărturie mincinoasă, dar numai dacă se exclude întreg ansamblul probator administrat; ori, prin coroborarea tuturor probelor administrate, nu rezultă pentru ce faptă a fost condamnat inculpatul.

S-a susținut că nu se poate da valoare probatorie primordială declarației unui martor care nu a fost prezent la momentul când autoturismul a oprit în fața porții, care a luat cunoștință prin propriile simțuri de o situație ulterioară chiar controlului organelor de cercetare penală și să omită însăși primul act de cercetare al organelor de urmărire penală - procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, în care agentul constatator consemnează că "lângă autovehicul se afla numitul C.".

Concluzionându-se că inculpatul a fost condamnat pentru o faptă - a spus adevărul - care nu este prevăzută de legea penală, iar toate probele administrate, coroborate, duc spre această concluzie, s-a solicitat admiterea recursului în casație și pronunțarea unei soluții de achitare.

Prin încheierea din data de 09 iunie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2017, în temeiul art. 440 alin. (4) C. proc. pen., a fost admisă în principiu cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 287 din 24 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2017.

A fost respinsă cererea de suspendare a executării deciziei atacate, formulată de inculpatul A..

La termenul din data de 23.06.2022, au avut loc dezbaterile asupra recursului în casație declarat de inculpat, cauza rămânând în pronunțare.

Examinând cauza prin prisma criticilor circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul în casație declarat de inculpatul A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 433 C. proc. pen., în calea extraordinară a recursului în casație, Înalta Curte de Casație și Justiție este obligată să verifice, în condițiile legii, conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Recurentul A. și-a întemeiat cererea de recurs în casație pe cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., arătând, în esență, că a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, întrucât a spus adevărul atunci când a afirmat că s-a aflat la volanul mașinii, iar toate probele administrate, coroborate, duc spre această concluzie.

Înalta Curte reține că, în esență, cazul de casare prevăzut de dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. - hotărârile sunt supuse casării, dacă inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală - se circumscrie situațiilor în care fapta concretă pentru care s-a pronunțat soluția definitivă de condamnare nu întrunește elementele de tipicitate obiectivă prevăzute de norma de incriminare, când instanța a ignorat o normă care conține dispoziții de dezincriminare a faptei, indiferent dacă vizează vechea reglementare, în ansamblul său, sau modificarea unor elemente ale conținutului constitutiv, astfel încât nu se mai realizează o corespondență deplină între fapta săvârșită și noua configurare legală a tipului respectiv de infracțiune. Acest caz de casare nu poate fi invocat pentru a se obține schimbarea încadrării juridice a faptei sau pentru a se constata incidența unei cauze justificative sau de neimputabilitate, acesta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond și de apel.

Pe de altă parte, în calea extraordinară de atac a recursului în casație nu se poate realiza o analiză a conținutului mijloacelor de probă, o nouă apreciere a materialului probator sau stabilirea unei alte situații de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală, verificarea hotărârii făcându-se exclusiv în drept, fără a putea fi supuse cenzurii starea factuală reținută de instanța de apel.

Astfel, în speță, în raport cu situația de fapt, astfel cum a fost stabilită în mod definitiv de către instanța de apel, Înalta Curte constată că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, la data de 30.12.2015, audiat în calitate de martor de către lucrătorii Postului de Poliție Bălțătești, în dosarul penal x/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Neamț, în care era cercetat numitul C., pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, a făcut afirmații neconforme cu adevărul.

Or, criticile formulate de inculpatul A., deși au fost circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., caz de casare ce vizează lipsa elementelor de tipicitate ale infracțiunii pentru care s-a dispus o soluție de condamnare, sunt însă întemeiate pe argumente prin care, în realitate, se tinde la reevaluarea materialul probator administrat.

Pe cale de consecință, Înalta Curte constată că nu pot fi evidențiate elemente de nelegalitate care să conducă la concluzia că fapta pentru care a fost condamnat nu este prevăzută de legea penală.

Pentru considerentele dezvoltate anterior, având în vedere că, în cauză, nu este incident cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul în casație declarat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 287 din 24 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2017.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casație declarat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 287 din 24 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2017.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 iunie 2022.

GGC - MM