ÎCCJ, Decizia nr. 66/2023

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Decizia civilă nr. 374 pronunțată la 23 februarie 2022 de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în Dosarul nr. x/2021 s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuenții A. și B. împotriva Deciziei nr. 1985 din 7 octombrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

În drept, revizuenții au invocat dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 și 9 din C. proc. civ.

Prin hotărârea de revizuire, instanța a constatat că în cauză nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. și, prin urmare, cererea de revizuire nu a fost primită sub acest aspect.

De asemenea, referitor la cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 9 din C. proc. civ., Înalta Curte a constatat că motivele invocate de revizuenți nu au constituit impedimente în prezentarea părții la proces în sensul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 9 din C. proc. civ.. Prin urmare, cererea a fost respinsă și sub acest aspect.

Împotriva deciziei menționate mai sus, au declarat recurs revizuenții A. și B., însă fără a încadra expres criticile formulate în motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Cererea de recurs a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, la data de 7 aprilie 2022, sub nr. x/2022.

Prin cererea de recurs, recurenții au solicitat admiterea recursului și anularea hotărârii atacate. Au solicitat casarea tuturor hotărârilor pronunțate în toate fazele procesuale anterioare. Au contestat, de asemenea, toate încheierile de ședință ce le sunt nefavorabile, pronunțate în toate ședințele de judecată din fazele procesuale anterioare, reunirea cauzelor nr. x/2021 și nr. x/2022, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 și 9 din C. proc. civ. și achitarea tuturor daunelor așa cum le-au solicitat.

În esență, recurenții au reluat istoricul cauzei și și-au exprimat nemulțumirea cu privire la soluțiile pronunțate în cauză.

Conform art. 24 din C. proc. civ., în cauză, a fost urmată procedura de filtrare a recursului, reglementată de art. 493 din același cod, întrucât procesul a fost început anterior datei de 21 decembrie 2018, nefiindu-i aplicabile dispozițiile art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018, prin care a fost abrogat art. 493 din C. proc. civ.

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, s-a concluzionat că acesta este admisibil, dar criticile formulate nu pot fi încadrate în motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Prin încheierea din camera de consiliu de la 5 decembrie 2022, completul de filtru a dispus comunicarea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului către toate părțile.

La 25 mai 2022, intimata CNAIR S.A. - Direcția Regională Drumuri și Poduri Iași a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului. Intimata susține că motivele invocate prin cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

La 30 iunie 2022, recurenții au depus răspuns la întâmpinare care are același conținut cu cererea de recurs. La acesta, recurenții au atașat înscrisuri (documente și fotografii) care sunt ilizibile .

La 4 octombrie 2022 (și, ulterior, la 5 octombrie 2022 și la 10 octombrie 2022), recurenții au depus la dosar documentul intitulat "cerere de revizuire, concluzii și cereri pentru ședința de judecată etc." prin care reiterează istoricul cauzei. În plus, solicită respingerea excepției nulității recursului invocate prin întâmpinare.

De asemenea, recurenții solicită admiterea recursului, casarea tuturor hotărârilor pronunțate în cauză și precizează temeiul juridic al cererii de recurs. Astfel, recurentul apreciază că în cauză sunt incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 7 din C. proc. civ.

La 30 decembrie 2022, recurenții au depus punct de vedere la raport care, în realitate, reprezintă aceeași cerere depusă anterior de părți prin care este prezentat istoricul cauzei și prin care sunt expuse nemulțumirile privind soluțiile pronunțate în cauză.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului, în condițiile art. 493 alin. (5) și (6) din C. proc. civ., Completul de filtru constată următoarele:

În condițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate excepția nulității recursului, ceea ce exclude cercetarea oricăror alte aspecte.

În conformitate cu dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d), partea are obligația de a arăta în cererea de recurs motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) prevede că aceste cerințe sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

În completare, art. 489 alin. (2) din același cod stipulează că sancțiunea nulității recursului intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Pentru a putea fi circumscrise cazurilor de nelegalitate cuprinse în art. 488 din C. proc. civ., criticile formulate trebuie să vizeze soluția și argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată.

Ca atare, nu poate constitui motiv de recurs orice nemulțumire a părții cu privire la soluția pronunțată, în sensul că nu pot fi susținute în mod valabil critici prin care se tinde la schimbarea situației de fapt ori la reaprecierea probelor cauzei sau prin care se solicită realizarea unui control judiciar de temeinicie; în consecință, instanța de recurs nu poate examina decât criticile privitoare la decizia atacată care fac posibilă încadrarea în prevederile art. 488 din C. proc. civ. și sunt proprii controlului judiciar de legalitate permis instanței de recurs.

Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, prin dispozițiile art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanței de control judiciar competente examinarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greșeli de apreciere a situației de fapt deduse judecății ori de valorificare a probatoriului administrat în cauză, instanța de recurs fiind competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material sau procesual, într-una sau mai multe din ipotezele limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

În speță, din memoriul de recurs nu reies critici de nelegalitate care să poată fi încadrate în cazurile de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., ci se formulează solicitări în sensul reevaluării circumstanțelor factuale care au stat la baza formulării cererii de despăgubiri deduse judecății.

În acest sens, este reiterat istoricul litigiului, sunt invocate susțineri și cereri cu caracter general și fără a se dezvolta și arăta, în concret, în ce constau greșelile săvârșite de instanță prin hotărârea atacată și legea încălcată.

În raport de scopul recursului, instituit de art. 483 alin. (3) C. proc. civ., potrivit căruia în această etapă procesuală se realizează controlul judiciar de către instanța superioară celei care a pronunțat decizia în apel, instanță care nu rejudecă fondul pricinii, ci verifică, în condițiile legii, conformitatea hotărârii recurate cu regulile de drept aplicabile, Înalta Curte constată că, fără să combată în vreun fel argumentele instanței de apel, astfel cum au fost menționate în decizia atacată, și fără a formula critici susceptibile ce cenzură în recurs, recurentul-reclamant a nesocotit existența judecății anterioare și natura căii extraordinare de atac a recursului.

Prin urmare, se constată că susținerile invocate de recurenți în cuprinsul cererii de recurs nu răspund cerințelor prevăzute de dispozițiile procedurale citate, în raport de soluția și considerentele pentru care a fost pronunțată Decizia civilă nr. 374 din 23 februarie 2022 și nu sunt apte a permite controlul de legalitate al deciziei recurate.

Prin urmare, constatând că recurenții A. și B. nu au formulat critici care să poată fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. și că în cauză nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută într-o asemenea situație de art. 489 alin. (2) din codul menționat și va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenții A. și B. împotriva Deciziei nr. 374 din 23 februarie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în Dosarul nr. x/2021.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 martie 2023.

GGC - ED