ÎCCJ, Decizia nr. 44/2023

Asupra contestației, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Hotărârea nr. 28J din 15 decembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. x/2022, secția pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a admis acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva doamnelor A. și B., judecători în cadrul Curții de Apel București.

În baza dispozițiilor art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, doamnei judecător A. i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară constând în "excluderea din magistratură" pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată.

Totodată, în baza dispozițiilor art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, doamnei judecător B. i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară constând în "excluderea din magistratură" pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată.

Prin Hotărârea nr. 3169 din 19 decembrie 2022 (denumită în continuare, în cuprinsul prezentei decizii, Hotărârea secției pentru judecători nr. 3169/2022), în temeiul art. 40 lit. k) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliului Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 317/2004), Consiliului Superior al Magistraturii - secția pentru judecători a hotărât suspendarea din funcție a doamnei A., judecător în cadrul Curții de Apel București și a doamnei B., judecător în cadrul Curții de Apel București, începând cu data de 19 decembrie 2022, în temeiul dispozițiilor art. 62 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 303/2004, republicată.

Împotriva Hotărârii secției pentru judecători nr. 3169/2022, A. și B. au formulat contestație, în temeiul art. 52 alin. (2) din Legea nr. 305/2022 privind statutul Consiliului Superior al Magistraturii și a art. 125 alin. (2) din Constituție.

Contestația a fost înregistrată la 26 ianuarie 2023 pe rolul Completului de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub nr. x/2023.

Prin contestația formulată, contestatoarele au susținut că hotărârea de suspendare este nelegală fiind pronunțată în temeiul Legii nr. 303/2004, care la 19 decembrie 2022, data emiterii deciziei atacate, nu mai era în vigoare. Prin urmare, în cauză era aplicabilă Legea nr. 303/2022 care era în vigoare din data de 16 decembrie 2023, fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 1102 din 16 decembrie 2022.

S-a arătat că legea nouă este de imediată aplicare și reglementează calea de atac împotriva măsurii suspendării care nu exista în temeiul legii vechi iar prin aplicarea forțată în cauză a Legii nr. 303/2004, le este interzis dreptul de a accede la instanța competentă material care este Înalta Curte de Casație și Justiție.

S-a mai susținut că măsura suspendării este o instituție procedurală distinctă de sancțiunea excluderii din magistratură și care nu reprezintă un efect automat al aplicării sancțiunii disciplinare.

La 28 ianuarie 2022, a fost înregistrată la dosar întâmpinarea formulată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători cu consecința declinării judecării cauzei în favoarea curții de apel în raza căreia reclamantele își au domiciliul, iar în ipoteza în care aceste domicilii ar atrage competența Curții de Apel București, în favoarea unei curți de apel învecinate acesteia și excepția de litispendență în raport cu existența Dosarului nr. x/2022 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin întâmpinare, intimatul susține că litigiul este supus Legii nr. 304/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

La 3 martie 2023, petentele au depus răspuns la întâmpinare prin care reiterează susținerile din contestație.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte reține că prin cererea formulată, petentele au invocat incidența în cauză a Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, prin urmare, va analiza cu prioritate legea aplicabilă cauzei.

Înalta Curte reține că atât acțiunea disciplinară exercitată de Inspecția Judiciară împotriva contestatoarelor, cât și hotărârea secției pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii prin care a fost pronunțată sancțiunea excluderii din magistratură au fost întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, aspecte necontestate de părți.

În raport cu prevederile art. 24 din C. proc. civ. care statuează legea aplicabilă proceselor noi și care prevede că "dispozițiile legii noi de procedură se aplică proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare", se constată măsura suspendării din funcție a judecătorului este o consecință directă a aplicării sancțiunii disciplinare a excluderii din magistratură, urmare a exercitării unei acțiuni disciplinare.

Înalta Curte nu poate primi apărarea părții potrivit căreia litigiul se judecă pe temeiul legii noi, fiind irelevant că hotărârea de suspendare a fost pronunțată după data intrării în vigoare a unei noi legi.

Având în vedere considerentele expuse anterior, Înalta Curte constată că legea aplicabilă în cauză este Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, ca fiind legea care guvernează întreaga procedură disciplinată.

Procedând la verificarea excepției necompetenței materiale a Completului de 5 judecători de a judeca pricina, excepție invocată de intimat prin întâmpinare, în temeiul art. 132 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte o apreciază a fi întemeiată pentru considerentele arătate în continuare, ceea ce face inutilă, în tot, expunerea și cercetarea în fond a cauzei.

Din expunerea succintă a circumstanțelor cauzei, rezultă că, prin Hotărârea nr. 28J/2022, secția pentru judecători în materie disciplinară a aplicat pârâtelor A. și B. sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004, constând în "excluderea din magistratură".

Având în vedere sancțiunea disciplinară a "excluderii din magistratură" aplicată pârâtelor, prin Hotărârea nr. 3169/2022, secția pentru judecători a dispus suspendarea din funcție a judecătoarelor, începând cu data la care a fost pronunțată hotărârea instanței disciplinare, în temeiul următoarelor dispoziții legale:

- art. 40 lit. k) din Legea nr. 317/2004, conform cărora: "Art. 40. - (1) secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuții referitoare la cariera judecătorilor: [...] k) dispune suspendarea din funcție a judecătorilor".

- art. 62 alin. (1) lit. e) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004, conform cărora: "Art. 62. - (1) Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcție în următoarele cazuri: [...] e) în perioada cuprinsă între data pronunțării hotărârii secției corespunzătoare de aplicare a sancțiunii disciplinare prevăzute la art. 100 lit. e) și data eliberării din funcție. [...] (2) Suspendarea din funcție a judecătorilor și procurorilor se dispune de către secția pentru judecători sau, după caz, secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii."

În circumstanțele expuse, astfel cum s-a statuat în jurisprudența Completului de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție este necesar a se face distincția dintre atribuțiile administrative ce revin CSM, în calitate de autoritate publică, și atribuțiile administrativ-jurisdicționale ale CSM, în îndeplinirea rolului de instanță extrajudiciară în materie disciplinară (așa cum s-a reținut și în Deciziile Curții Constituționale nr. 148 din 16 aprilie 2003 și nr. 391 din 17 aprilie 2007), rol conferit prin dispozițiile art. 134 alin. (2) din Constituție, conform cărora "CSM îndeplinește rolul de instanță de judecată, prin secțiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. (...)".

Or, hotărârea prin care a fost aplicată sancțiunea "excluderii din magistratură" a fost pronunțată de secția pentru judecători în materie disciplinară în exercitarea atribuțiilor prevăzute în cuprinsul Capitolul IV - Secțiunea a 4-a - "Atribuțiile CSM în domeniul răspunderii disciplinare a magistraților".

În reglementarea Capitolului IV - Secțiunea a 4-a din Legea nr. 317/2004, CSM îi revine competența de soluționare a acțiunii disciplinare exercitate împotriva judecătorilor și procurorilor, în cadrul unei proceduri administrativ-jurisdicționale, așa cum a fost calificată din punct de vedere juridic atât de Curtea Constituțională, cât și în practica Înaltei Curți de Casație și Justiție (Deciziile Curții Constituționale nr. 148/2003 și nr. 391/2007; Deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători nr. 266/2017, pct. 66; nr. 271/2017, pct. 45; Decizia nr. 293/2017, pct. 19; Decizia nr. 36/2020).

În cadrul acestei proceduri administrativ-jurisdicționale, Completului de 5 judecători îi revine competența de a soluționa căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate de secțiile în materie disciplinară ale CSM.

Competența Completului de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție de a soluționa căile de atac împotriva hotărârilor CSM în materie disciplinară este reglementată prin dispozițiile art. 134 alin. (3) din Constituție, conform cărora "Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casație și Justiție", iar, la nivel infra-constituțional, este prevăzută de art. 24 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 304/2004), conform cărora "Completurile de 5 judecători (...) soluționează cauzele în materie disciplinară potrivit legii și alte cauze date în competența lor prin lege."

În consecință, conform dispozițiilor menționate, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, competența Completului de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție este limitată la căile de atac exercitate împotriva hotărârilor pronunțate de secțiile CSM constituite în materie disciplinară, în îndeplinirea rolului de instanță de judecată prevăzut de art. 134 alin. (2) din Constituție și, subsecvent, la nivel infraconstituțional, prin art. 44 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 ["Art. 44. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește, prin secțiile sale, rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea nr. 303/2004 (...)"].

Or, în cauză, calea de atac este exercitată împotriva unei hotărâri pronunțate de secția pentru judecători a CSM în exercitarea altor atribuții decât cele specifice rolului de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, hotărâre în privința căreia sunt incidente alte norme de competență decât cele ale art. 134 alin. (3) din Constituție și art. 24 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 ori cele cuprinse în Secțiunea a 4-a a Capitolului IV din Legea nr. 317/2004 ori în art. 24 alin. (1) din Legea nr. 304/2004.

Spre exemplificare, deciziile civile nr. 29/2022, nr. 30/2022, nr. 31/2022 și nr. 32/2022 ale Completului de 5 judecători al instanței supreme.

În privința Hotărârii secției pentru judecători nr. 3169/2022, sunt incidente normele de competență de la art. 9 din Legea nr. 304/2004, conform cărora "Hotărârile secției pentru judecători, respectiv ale secției pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, în orice alte situații decât cele prevăzute la art. 134 alin. (3) din Constituția României, republicată, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, pot fi atacate la secția de contencios administrativ a curții de apel competente, conform dreptului comun."

Rezultă că art. 9 din Legea nr. 304/2004 reglementează competența de soluționare a căilor de atac exercitate împotriva hotărârilor adoptate de secțiile CSM în alte materii decât în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor. Or, pentru argumentele expuse anterior, hotărârea ce formează obiectul prezentei cauze nu este pronunțată în materie disciplinară, ci este adoptată de secția pentru judecători a CSM în exercitarea atribuțiilor de autoritate publică.

Norma de competență de la art. 9 din Legea nr. 304/2004 se coroborează cu prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului".

Din actele dosarului, rezultă că petentele au locuința în municipiul București.

Totodată, potrivit prevederilor art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., în considerarea calității petentelor de judecătoare ale Curții de Apel București, acestea trebuie să sesizeze una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

În considerarea acestei obligații, petentele și-au manifestat opțiunea, în situația în care va fi admisă excepția de necompetență, de a sesiza cu judecata cauzei Curtea de Apel Pitești, învecinată Curții de Apel București.

Așa fiind, în temeiul art. 10 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 coroborat cu art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competența de soluționare a cauzei privind pe petentele A. și B. în favoarea Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 martie 2023.

GGC - ED