ÎCCJ, Decizia nr. 224/2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor aflate la dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 1168 din 25 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. x/2022, Înalta Curte de Casație și Justiție secția I civilă a respins cererea de revizuire formulată de A., B. și C., în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., împotriva Deciziei nr. 430 din 9 decembrie 2021 a Curții de Apel Cluj secția I civilă.

Împotriva deciziei menționate la pct. 1, revizuenții A., B. și C. au declarat recurs, indicând generic dispozițiile art. 488 din C. proc. civ., pentru criticile arătate în continuare.

Printr-o primă critică, se susține că în mod greșit, în hotărârea atacată, s-a reținut că, prin Decizia nr. 430 din 9 decembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj secția I civilă în Dosarul nr. x/2019, a fost analizată autoritatea de lucru judecat a Decizia nr. 68R din 24 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj secția I civilă în Dosarul nr. x/2017, în condițiile în care această analiză se rezumă la trimiteri la diferite dosare purtate între părțile litigante, fără a se aduce argumente pentru înlăturarea autorității de lucru judecat.

Printr-o a doua critică, se afirmă că au fost încălcate prevederile art. 430 și art. 431 din C. proc. civ., întrucât, prin Decizia nr. 430 din 9 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Cluj secția I civilă în mod arbitrar a dat eficiență uneia dintre hotărârile pronunțate în diferitele litigii dintre părțile litigante, respectiv Deciziei nr. 1404/A din 21 noiembrie 2016 a Tribunalului Cluj secția civilă, încălcând autoritatea de lucru judecat a Deciziei nr. 68R din 24 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj secția I civilă în Dosarul nr. x/2017, prin care intimatul a fost obligat să îi despăgubească pe recurenți pentru beneficiul nerealizat în perioadele 20.03 - 20.12.2015 și 21.12.2015 - 20.12.2017.

Printr-o altă critică, se argumentează că art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu prevede condiția de admisibilitate ca în al doilea litigiu să nu fi fost invocată autoritatea de lucru judecată ori, dacă a fost invocată, instanța să nu se fi pronunțat asupra acesteia. Subsumat aceleiași critici, se susține că în mod nelegal a reținut instanța de revizuire că, în ipoteza motivului prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., instanța de revizuire nu cenzurează modalitatea în care a doua instanță a valorificat puterea de lucru judecat a primei hotărâri.

Prin hotărârea recurată, nu a fost analizată cererea de revizuire în raport cu Decizia nr. 231/A/2020, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în Dosarul nr. x/2017, prin care intimatul a fost obligat la plata despăgubirilor către recurenții-revizuenți. Se arată că decizia respectivă nu a fost analizată nici prin Decizia nr. 430 din 9 decembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj secția I civilă în Dosarul nr. x/2019.

În susținere, se invocă nerespectarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care statul român a fost sancționat pentru nerespectarea autorității de lucru judecat.

Prin cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., revizuenții au susținut că Decizia nr. 430 din 9 decembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj secția I civilă în Dosarul nr. x/2019 încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat al primelor decizii pronunțate între părți, respectiv Decizia nr. 68R din 24 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj secția I civilă în Dosarul nr. x/2017 și Deciziile nr. 33/A din 12 ianuarie 2017 și nr. 165/R din 9 februarie 2011 ale Tribunalului Cluj secția civilă.

Rațiunea motivului de revizuire revăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. rezidă în necesitatea de a se înlătura încălcarea autoritatea de lucru judecat, atunci când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.

Contrar susținerilor din recurs, așa cum s-a reținut în jurisprudența Completului de 5 judecători (cu titlu de exemplu, Deciziile nr. 329/2017, nr. 120/2019, nr. 44/2020, nr. 114/2021, nr. 118/2021, nr. 286/2021, nr. 146/2022), în ipoteza cererii de revizuire pentru hotărâri definitive potrivnice, este necesar ca, în litigiul în care a fost pronunțată ultima hotărâre (în speță, decizia a cărei revizuire se cere), să nu fi fost invocată autoritatea de lucru judecat decurgând dintr-o hotărâre anterioară ori, deși a fost invocată, instanța să fi omis a se pronunța asupra acestei excepții.

În cauză, în acord cu instanța de revizuire, se reține că această condiție de admisibilitate a revizuirii nu este îndeplinită, întrucât, prin Decizia nr. 430 din 9 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Cluj secția I civilă a analizat susținerile recurenților-revizuenți întemeiate pe autoritatea de lucru judecat a hotărârilor definitive pronunțate anterior în litigiile pe care aceștia le-au purtat în contradictoriu cu intimatul-pârât Municipiul Cluj Napoca, cu precădere cele raportate la Decizia nr. 68R din 24 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj secția I civilă în Dosarul nr. x/2017, invocată de recurenții-revizuenți atât în revizuire, cât și în prezentul recurs.

În recurs, se susține în mod nereal faptul că nu a fost analizată incidența autorității de lucru judecat a Deciziei nr. 231/A/2020, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în Dosarul nr. x/2017, în condițiile în care decizia respectivă a rămas definitivă prin Decizia nr. 68R din 24 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj secția I civilă în Dosarul nr. x/2017, a cărei autoritate de lucru judecat a fost analizată, așa cum s-a arătat în considerentele precedente.

Atât prin criticile din revizuire, cât și prin cele din prezentul recurs, recurenții-revizuenți, nemulțumiți fiind de decizia a cărei revizuire se cere și de considerentele pe care aceasta se sprijină, sub aspectul autorității de lucru judecat a Deciziei nr. 68R din 24 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj secția I civilă în Dosarul nr. x/2017, tind să repună în discuție și să obțină o rejudecare a litigiului soluționat prin hotărâre definitivă, opțiune contrară principiului res judicata și care excedează cadrul revizuirii întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Contrar susținerilor din recurs, se reține că instanței de revizuire nu îi este permis să se transforme în instanță de recurs și nu îi este permis să cenzureze modalitatea în care o altă instanță a valorificat, cu caracter definitiv, autoritatea de lucru judecat a dezlegărilor anterioare definitive cu privire la chestiunile în litigiu. Odată ce o instanță s-a pronunțat asupra acestui aspect, infirmarea unei astfel de soluții se poate face numai într-o cale de atac de reformare, iar nu pe calea revizuirii - cale de atac extraordinară, de retractare, nedevolutivă - formulate în baza art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în cadrul căreia instanța de revizuire nu este chemată să cenzureze o judecată anterioară, astfel cum se solicită, în fapt, în prezenta în cauză.

Pentru aceste considerente, se reține că nici instanța de revizuire și nici instanța învestită cu soluționarea prezentului recursului nu pot proceda la o cenzurare a modului în care a fost soluționată definitiv chestiunea autorității de lucru judecat.

Sub acest aspect, se reține că, subsumat analizei din perspectiva constituționalității a motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Curtea Constituțională a statuat că "în ipoteza în care constată existența motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 (...), instanța competentă să soluționeze cererea de revizuire nu examinează temeinicia hotărârii atacate și nu decide care dintre hotărârile potrivnice în discuție este cea judicioasă, ci se rezumă la a anula ultima hotărâre cu privire la care constată că nesocotește autoritatea de lucru judecat a hotărârii anterioare. Pentru a decide astfel, instanța se pronunță asupra identității de părți, obiect și cauză în procesele soluționate prin hotărârile comparate, care indică încălcarea autorității de lucru judecat a celei mai întâi pronunțate. Or, în verificarea existenței triplei identități menționate, nu este necesar ca instanța care soluționează cererea de revizuire să analizeze considerentele pe care instanțele și-au fondat soluțiile pronunțate, ci soluția pronunțată și impusă prin dispozitivul hotărârilor" (Decizia Curții Constituționale nr. 416 din 22 septembrie 2022, parag. 35).

Argumentele din recurs întemeiate pe jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la respectarea autorității de lucru judecat nu pot fi primite, având în vedere statuările contrare ale CEDO referitoare la revizuire, în sensul că "securitatea juridică implică respectul pentru principiul res judicata, care constituie principiul caracterului definitiv al hotărârilor judecătorești. Acest principiu subliniază că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii doar pentru a obține o nouă rejudecare a cauzei. Puterea de revizuire a instanțelor superioare ar trebui utilizată pentru a corecta erorile judiciare, și nu pentru a se ajunge la o nouă examinare a cauzei. Revizuirea nu ar trebui tratată ca un apel deghizat, iar simpla posibilitate de a exista două puncte de vedere asupra unei probleme nu este un temei pentru reexaminare (a se vedea Ryabyk împotriva Rusiei, nr. 52.854/99, parag. 52, CEDO 2003-IX, în Hotărârea Mitrea împotriva României, parag. 24, publicată în M.Of. nr. 455/21.12.2010).

În consecință, nefiind identificate motive de reformare în sensul art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în temeiul art. 496 din C. proc. civ., va fi respins, ca nefondat, recursul ce formează obiectul analizei în prezenta cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de B., A. și C. împotriva Deciziei nr. 1168 din 25 mai 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție secția I civilă în Dosarul nr. x/2022.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 24 octombrie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ.

GGC - ED