ÎCCJ, Decizia nr. 21/2023
ÎCCJ, Decizia nr. 21/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Decizia ce formează obiectul contestației în anulare
Prin Decizia nr. 135 din 23 mai 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, a fost respins, ca tardiv formulat, recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 6008 din 2 decembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/2018.
În motivare, s-a reținut hotărârea recurată a fost pronunțată la 2 decembrie 2021, astfel că termenul prevăzut de art. 421 alin. (2) teza întâi C. proc. civ. s-a împlinit la 8 decembrie 2021, iar recursul, depus la oficiul poștal la 17 ianuarie 2022, a fost formulat cu depășirea termenului prevăzut de lege, ceea ce atrage sancțiunea decăderii din dreptul de a exercita calea de atac, sancțiune prevăzută de art. 185 alin. (1) C. proc. civ.
Contestația în anulare declarată în cauză
Împotriva deciziei menționate la pct. 1, A. a formulat contestație în anulare, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători.
În motivare, a arătat că procedura de citare la termenul de judecată când instanța a rămas în pronunțare a fost nelegal îndeplinită, fiindcă partea nu a fost prezentă.
De asemenea, a arătat că recursul nu era tardiv declarat, ci în termen.
Contestația în anulare a fost întemeiată în drept pe art. 509 alin. (1) și (2) C. proc. civ.
Apărările părților
Intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Olt a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea căii extraordinare de atac, ca nefondată.
II. Considerentele Înaltei Curți
Analizând contestația în anulare formulată, Înalta Curte reține următoarele:
Prin cererea supusă analizei s-au invocat, ca temei de drept al contestației în anulare, dispozițiile art. 509 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte va analiza prezenta cale de atac extraordinară din perspectiva art. 503 C. proc. civ., având în vedere că s-a invocat lipsa de procedură cu contestatorul la termenul de judecată când s-a pronunțat decizia contestată.
Potrivit art. 503 alin. ("(1) Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata".
De asemenea, alin. (2) C. proc. civ. stipulează "Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când:
hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia;
dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;
instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;
instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză."
Înalta Curte reține că în cuprinsul contestației în anulare s-a indicat că procedura de citare nu ar fi fost legal îndeplinită, fără a fi aduse argumente în sprijinul acestei critici.
Din cuprinsul dosarului soluționat prin decizia contestată, Înalta Curte reține că la termenul de judecată din 23 mai 2022 procedura de citare a fost legal îndeplinită, cum rezultă din procesul-verbal aflat la dosarul de recurs.
Prin întâmpinarea depusă la 14 martie 2022 și aflată la dosarul de recurs, intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Olt a solicitat judecarea cauzei în lipsă; ca urmare, în mod legal instanța de recurs a soluționat pricina, chiar în lipsa părților legal citate.
Cum contestatorul nu a indicat care sunt motivele pentru care apreciază că procedura de citare nu ar fi fost legal îndeplinită, Înalta Curte va respinge această critică ce nu a fost motivată, reținând, totodată, că lipsa părților de la ședința de judecată nu împiedică soluționarea cauzei, câtă vreme s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, cum prevede art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. teza finală "Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă", prevederi legale ce sunt incidente în cauză.
Înalta Curte constată că împrejurările reclamate sumar de contestator nu se circumscriu niciunui motiv de contestație în anulare, redate anterior, ci reprezintă, de fapt, nemulțumirea părții cu privire la soluția dată de instanța de recurs.
În consecință, aspectele prezentate în motivarea căii de atac nu pot fi supuse analizei în cadrul unei contestații în anulare, deoarece această cale extraordinară de atac nu deschide oportunitatea formulării unui recurs la recurs, ci tinde la retractarea unei hotărâri pentru înlăturarea neregularităților formale, expres și limitativ prevăzute de lege, săvârșite de instanță cu ocazia judecății, iar nu pentru că dezlegarea cauzei nu a fost bine soluționată, în conformitate cu opinia contestatorului.
Pentru considerentele expuse, constatând că, în cauză, criticile deduse judecăți nu se circumscriu motivelor de contestație în anulare reglementate de dispozițiile art. 503 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători va respinge contestația în anulare, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de A. împotriva Deciziei nr. 135 din 23 mai 2022 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 februarie 2023.