ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Ordonanța nr. 545/P/2022 din 24 octombrie 2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. s-a dispus clasarea cauzei privind săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 297 C. pen. și favorizarea făptuitorului prev. de art. 269 C. pen., întrucât faptele nu există, subsecvent sesizării formulate sub acest aspect de către numiții A. și B.

În temeiul art. 316 alin. (1) C. proc. pen. s-a dispus comunicarea ordonanței către A., comunicare realizată la data de 01 noiembrie 2022.

Procurorul, în esență a reținut că la data de 21.02.2022 a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția pentru investigarea infracțiunilor injustiție, sub nr. x/2022, plângerea formulată de A., prin care solicită efectuarea de cercetări pentru săvârșirea unor posibile fapte de natură penală de către procurorii C. și D., din cadrul secției pentru investigarea infracțiunilor injustiție, în legătură cu soluționarea dosarelor cu nr. x/2020 și y/2021

Prin Ordonanța nr. 168/P/2022 din data de 24.02.2022, în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu, faptă prev. de art. 297 C. pen.

Ulterior, cauza a fost înregistrată conform art. 3 alin. (1) din Legea nr. 49/2022 pe rolul secției de urmărire penală și criminalistică sub nr. x/2022.

La data de 21.10.2022, în cauză s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunii de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 C. pen.

S-a reținut că în plângerea formulată numita A. își manifestă nemulțumirea cu privire la ordonanțele prin care au fost soluționate Dosarele nr. x/2020 și y/2021 de către procurorul C., precum și cu privire la ordonanțele cu numerele 5l/II-2/10.09.2021 și 168II-2/10.09.2021 emise de procurorul D. în dosarele anterior menționate. În esență, se arată că ordonanțele întocmite de cei doi magistrați procurori sunt nelegale și netemeinice.

Examinând actele dosarului, procurorul de caz a reținut următoarele:

Dosarul nr. x/2020 are ca obiect plângerea petentei împotriva magistratului judecător E. din cadrul Judecătoriei Câmpina, fiind efectuate cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, privind modul de soluționare a Dosarului nr. x/2018

Prin Ordonanța nr. 1311/P/2020 din 24.06.2021 procurorul de caz a dispus clasarea cauzei privind plângerea numitei A., întrucât fapta nu există.

Împotriva acestei ordonanțe, petenta a formulat plângere la 29.07.2021, iar prin Ordonanța nr. 168/II-2/2021 din 10.09.2021, procurorul șef adjunct al secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție a dispus respingerea acesteia ca neîntemeiată.

În ceea ce privește Dosarul nr. x/2021, prin ordonanța cu același număr din 17.02.2021 s-a dispus clasarea cauzei privind sesizările numitei A., întrucât acestea nu au îndeplinit condițiile prevăzute de lege.

Împotriva acestei ordonanțe, petenta a formulat plângere care, prin ordonanța procurorului șef adjunct al secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție cu nr. 51/II-2/2021 din 10.09.2021 s-a dispus respingerea acesteia ca neîntemeiată.

Pentru a îmbrăca forma juridică a infracțiunilor pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale, situația de fapt rezultată trebuie să se circumscrie descrierii din norma de incriminare.

S-a constatat că nu se pot reține infracțiunile pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale, întrucât nu se evidențiază în concret o nesocotire a atribuțiilor de serviciu a magistratului procuror sau vreo altă acțiune/inacțiune constând în ajutorul dat unei persoane care a comis o faptă prevăzută de legea penală.

Exercitarea de către magistrați a atribuțiilor de serviciu în lipsa unor elemente de natură a le pune la îndoială buna credință, care se prezumă până la proba contrară, nu poate constitui temei pentru antrenarea răspunderii penale, iar pentru a fi în prezența unei infracțiuni de abuz în serviciu este necesară să existe o atribuție de serviciu încălcată și prevăzută în legislația primară, după cum rezultă din Decizia CCR nr. 404 din 15.06.2016, însă o atare atribuție nu poate fi confundată cu rezultatul desfășurării activității de jurisdicție, împrejurare care nu intră sub incidența legii penale.

La data de 10 noiembrie 2022 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală plângerea formulată de petenta A. și numitul B.

Examinând plângerea formulată de petenta A., se constată următoarele:

Cu titlu preliminar, potrivit dispozițiilor art. 339 alin. (1) din C. proc. pen. "plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă, după caz, de prim procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție".

Art. 340 alin. (1) din C. proc. pen. prevede că "persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în prima instanță."

Conform art. 341 alin. (1) din C. proc. pen. "după înregistrarea plângerii la instanța competentă, aceasta se trimite în aceeași zi judecătorului de cameră preliminară. Plângerea greșit îndreptată se trimite pe cale administrativă organului judiciar competent."

În raport de aceste considerații teoretice aplicabile în cauză, se constată că introducerea plângerii împotriva ordonanței de clasare a cauzei la prim-procurorul parchetului, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori, după caz, la procurorul ierarhic superior constituie o condiție prealabilă prevăzută de lege, obligatorie pentru exercitarea procedurii reglementate în art. 341 din C. proc. pen.

Or, cât timp nu este încă parcursă etapa reglementată de dispozițiile art. 339-341 din C. proc. pen., nu se poate considera că ar fi îndeplinite cerințele art. 341 alin. (1) și (2) din același cod, astfel că instanța care primește o astfel de plângere trebuie să se conformeze prevederilor alin. (1) teza finală al acestui din urmă articol, potrivit căruia "plângerea greșit îndreptată se trimite pe cale administrativă organului judiciar competent".

Astfel, rezolvarea plângerii formulate în temeiul art. 339 - 341 din C. proc. pen. de către procurorul ierarhic superior constituie o procedură obligatorie, care trebuie parcursă de persoana vătămată și de orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate înainte de a se adresa cu plângere în fața judecătorului împotriva ordonanței de clasare.

În acest context argumentativ, în cauză, se constată că petenta A. nu a formulat plângere împotriva Ordonanței de clasare nr. 545/P/2022 din 24 octombrie 2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, la procurorul ierarhic superior, formulând plângere direct la instanța de judecată, împrejurare în raport de care judecătorul de cameră preliminară apreciază că plângerea formulată este greșit îndreptată și se impune trimiterea cauzei Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, spre competentă soluționare.

Față de considerentele expuse anterior, în temeiul art. 339 C. proc. pen.. va trimite plângerea formulată de petenta A. împotriva Ordonanței nr. 545/P/2022 din data de 24 octombrie 2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Trimite plângerea formulată de petenta A. împotriva Ordonanței nr. 545/P/2022 din data de 24 octombrie 2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, spre competentă soluționare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința camerei de consiliu, astăzi, 11 ianuarie 2023.

GGC - NN