ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei de față;

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Prin Sentința penală nr. 85 din 18 aprilie 2023, pronunțată de Tribunalul Olt, în Dosarul nr. x/2021, s-au dispus următoarele:

În baza art. 374 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplicarea art. 35 din C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa principală de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de pornografie infantilă, în forma continuata - 15 acte materiale (persoana vătămata minora B.).

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1lit. a), b), f) din C. pen. respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a fi tutore sau curator, pe o perioadă de 3 ani de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, conform art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), f) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a fi tutore sau curator, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 65 alin. (3) din C. pen.

În baza art. 220 alin. (1) și alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 din C. pen. a fost condamnat același inculpat, la pedeapsa principală de 2 ani și 3 luni închisoare, pentru infracțiunea de act sexual cu un minor, în forma continuata - 15 acte materiale (persoana vătămata minora B.).

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), f) din C. pen. respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a fi tutore sau curator, pe o perioadă de 3 ani de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, conform art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), f) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a fi tutore sau curator, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 65 alin. (3) din C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. și art. 40 alin. (1) din C. pen., art. 45 alin. (3) din C. pen., art. 45 alin. (5) din C. pen. s-au contopit pedepsele mai sus aplicate, faptele fiind săvârșite în concurs real, inculpatul urmând a executa:

- pedeapsa rezultanta de 3 ani și 9 luni închisoare, în regim de detenție, compusa din pedeapsa principala cea mai grea de 3 ani închisoare, la care s-a adăugat 1/3 din cealaltă pedeapsă, respectiv 9 luni închisoare, pedeapsa rezultantă pentru care s-a dispus emiterea mandatului de executare.

- pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), f) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a fi tutore sau curator, pe o perioadă de 3 ani de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, conform art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

- pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), f) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a fi tutore sau curator, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 65 alin. (3) din C. pen.

În baza art. 399 alin. (1) din C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen. și art. 72 din C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada durata reținerii și a arestului de la data de 05 august 2021, inclusiv, la zi

În baza art. 19 alin. (1), art. 23 alin. (3) și art. 397 alin. (1) din C. proc. pen. rap. la art. 1357 din C. civ., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată în procesul penal de partea civilă B., prin reprezentant legal C. și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 40.000 RON reprezentând daune morale către partea civilă B., prin reprezentant legal C., suma ce se va actualiza cu indicele de inflație, la data plătii efective .

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) raportat la art. 249 alin. (1) și (7) din C. proc. pen., s-a dispus luarea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare, ale inculpatului, pana la concurenta sumei de 40.000 RON, suma ce se va actualiza cu indicele de inflație, pana la data plații efective, în scopul reparării prejudiciului în cuantum de 40.000 RON acordat părții civile minore, prin reprezentant legal, cu titlu de daune morale.

În baza art. 404 alin. (4) lit. i) raportat la art. 112 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-a dispus măsura de siguranță a confiscării speciale a corpurilor delicte.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. g) din C. proc. pen., s-a dispus restabilirea situației anterioare, prin subrogare de bani în locul telefonului confiscat mobil marca x, obligând finalmente pe inculpat sa plătească părții vătămate minore, prin reprezentant legal contravaloarea telefonului, respectiv 600 RON, suma ce se va actualiza cu indicele de inflație la data plătii efective.

Prin Decizia penală nr. 1243 din 26 iunie 2023, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori a dispus:

În baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., a admis apelul declarat de apelantul inculpat A., împotriva Sentinței penale nr. 85 din 18 aprilie 2023 pronunțată de Tribunalul Olt, în Dosarul nr. x/2021, a desființat în parte s.p. nr. 85/2023 a Tribunalului Olt și rejudecând,

A descontopit pedeapsa complementară rezultantă, a redus perioada pentru care a fost aplicată pedeapsa complementară pe lângă fiecare dintre pedepsele principale cu închisoarea la 2 ani.

În baza art. 45 alin. (3) din C. pen., a recontopit pedepsele complementare, inculpatul urmând să execute pedeapsa prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), f) din C. pen., pe o perioadă de doi ani, conform disp. art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.

A înlăturat mențiunea privind actualizarea cu indicele de inflație a sumei de 40.000 RON acordată cu titlu de daune morale și dispoziția de confiscare a telefonului marca x și dispune restituirea acestuia către persoana vătămată, precum și dispoziția de confiscare a telefonului marca x și a dispus restituirea acestuia către inculpat.

A înlăturat dispoziția de restabilire a situației anterioare și de obligare a inculpatului la plata sumei de 600 RON către persoana vătămată.

A menținut restul dispozițiilor sentinței penale apelate care nu contravin deciziei, iar în baza art. 422 din C. proc. pen., a dedus în continuare măsura arestării preventive de la 18.04.2023 la zi.

Pentru a hotărî în acest sens, s-a constatat că instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt și a realizat un examen complet al mijloacelor de probă administrate, din care rezultă atât existența faptelor pentru care apelantul - inculpat a fost trimis în judecată, cât și săvârșirea acestora cu vinovăție, în forma cerută de lege, în mod judicios fiind aplicate pedepse cu închisoarea, urmând ca rezultanta să fie executată în condițiile art. 60 din C. pen., în contextul aplicării regulilor procedurii de drept comun.

Pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și judecății în primă instanță, respectiv declarațiile persoanei vătămate, declarațiile martorei C., declarația dată de inculpat în calitate de suspect, coroborate cu percheziția informatică efectuată în cursul urmăririi penale, în mod corect a reținut Tribunalul că în datele de 21, 24 și 27 iulie 2021, inculpatul A. a deținut un număr total de 12 fișiere imagine și trei fișiere video în care se observă persoana vătămată B., în vârstă atunci de 13 ani, în ipostaze sexuale explicite, fișiere pe care aceasta le-a transmis prin intermediul aplicației WhatsApp, în cadrul conversațiilor purtate cu inculpatul A., utilizator al contului.

În perioada iunie 2020 - iulie 2021, în diferite locații de pe raza comunei Vâlcele, jud. Olt, inculpatul a întreținut de mai multe ori raporturi și acte sexuale cu persoana vătămată minoră B..

Referitor la apărările formulate de inculpat în sensul că nu a deținut materiale pornografice întrucât nu le-a putut descărca, Curtea a constatat că sunt vădit nesincere.

Astfel, conform propriei declarații date în calitate de suspect, la momentul la care mama persoanei vătămate i-a interzis minorei să mai comunice cu inculpatul, acesta i-a solicitat persoanei vătămate să-i trimită poze și fișiere video cu caracter sexual explicit.

Declarația dată în calitate de suspect se coroborează cu planșele fotografice atașate la filele x dup, îndeosebi cu cele atașate la filele x, din care rezultă fără putință de tăgadă că inculpatul i-a cerut persoanei vătămate fotografii și fișiere video cu caracter sexual.

Astfel, cu titlu exemplificativ, instanța de apel a constatat că în cadrul conversații între inculpat și persoana vătămată din data de 27.07.2021, persoana vătămată i-a trimis inculpatului pe aplicația Whatsapp 4 fotografii, din care două o prezintă pe acesta având organele genitale expuse.

Deși inculpatul a susținut că nu a putut descărca și vizualiza fișierele, din aceleași planșe fotografice se observă că pozele au fost descărcate și vizualizate, imediat sub acestea apărând cele două semne de bifare de culoare albastră care confirmă că destinatarul a primit și văzut mesajul.

Pe de altă parte, se observă chiar din conținutul mesajelor că inculpatul a primit fișierele, spunându-i apoi persoanei vătămate "să ștergi pozele și mesajele după".

Cu privire la elementul material al deținerii, instanța de apel reține că textul de lege nu impune condiția ca deținerea de materiale pornografice să se prelungească în timp, ci este suficient a se proba că, la un moment dat, inculpatul a fost în posesia acestor fișiere, fără importanță asupra conținutului constitutiv că a șters fișierele în timp scurt.

Față de cele expuse mai sus, Curtea a reținut că probele administrate în cauză confirmă dincolo de orice dubiu rezonabil infracțiunea de pornografie infantilă.

Referitor la infracțiunea de act sexual cu un minor în formă continuată, Curtea a constatat că această soluție nu a fost criticată, iar cu ocazia audierii în apel, inculpatul a recunoscut fapta.

Referitor la individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, aplicând art. 74 din C. pen., instanța de apel a apreciat că pedepsele stabilite de instanța de fond au fost corect individualizate, în condițiile în care modalitatea concretă de săvârșire a faptelor relevă o atingere semnificativă a valorilor sociale protejate prin normele de incriminare încălcate.

În acest sens, Curtea a avut în vedere în primul rând modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, care prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, fiind vorba despre infracțiuni care aduc o atingere gravă dezvoltării psiho-fizice a persoanelor vătămate minore, ținând cont de vârsta fragedă a acestora, de caracterul repetat al faptelor și de perioada îndelungată de săvârșire.

Gravitatea faptelor este potențată în mod evident de vârsta fragedă a persoanei vătămate, urmările periculoase ale faptelor urmând cu certitudine să se repercuteze în mod negativ atât asupra dezvoltării fizice, dar mai ales asupra dezvoltării psihice ulterioare a acesteia.

Curtea a avut în vedere consecințele pe care infracțiunile de natură sexuală le pot avea asupra minorilor (cele mai frecvente, conform studiilor de specialitate fiind: anxietate, stimă de sine scăzută, tulburări de somn, simptome asociate sindromului de stres post-traumatic, comportament sexual inadecvat sau exacerbat, pierderea competențelor sociale, afectare cognitivă, preocupări legate de imaginea propriului corp, abuzul de substanțe, depresia și chiar suicidul) aspecte care conduc completul de apel la concluzia că infracțiunile presupus săvârșite de inculpat, respectiv act sexual cu un minor și pornografie infantilă, ambele în formă continuată, impun pedepse adecvate.

În cadrul efectului devolutiv al apelului, Curte a constatat, din oficiu, probleme de legalitate ale sentinței apelate.

Astfel, cu privire la pedepsele complementare aplicate inculpatului, în primul rând a fost indicat greșit punctul de plecare al perioadei de executare.

Deși s-au aplicat pedepse principale cu închisoarea în regim de detenție, cu privire la pedepsele complementare instanța de fond a dispus să se execute conform disp. art. 68 lit. b) din C. pen., dispoziție aplicabilă, însă, în cazul pedepselor a căror executare a fost suspendată sub supraveghere.

De asemenea, cu privire la latura civilă a cauzei, instanța de fond a acordat în soluționarea acțiunii civile mai mult decât s-a cerut.

Astfel, se constată că prin cererea de constituire ca parte civilă aflată la dosar fond, persoana vătămată nu a solicitat actualizarea sumei acordată cu titlu de daune morale cu indicele de inflație, Tribunalul acordând plus petita.

În schimb, critica inculpatului cu privire la latura civilă nu este fondată, suma acordată de instanța de fond cu titlu de daune morale constituind o justă reparație a prejudiciului cauzat.

Cu privire la dispoziția de confiscare a telefoanelor marca x și marca x, Curtea a reținut că instanța de fond a aplicat în mod greșit disp. art. 112 lit. b) din C. pen.

Conform acestor dispoziții, sunt supuse confiscării speciale bunurile care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă, aparținând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor.

Măsura de siguranță a confiscării speciale trebuie raportată la infracțiunea de pornografie inflantilă ce face obiectul prezentei cauze, elementul material al deținerii fiind săvârșit de inculpat implicând numai terminalul mobil marca x, cu privire la care în mod corect s-a dispus confiscarea specială.

În speță, numai telefonul mobil marca x a fost folosit de inculpat în momentul comiterii actelor materiale de deținere de materiale pornografice cu minori.

Corelativ dispoziției de restituire către persoana vătămată a telefonului mobil marca x, a fost înlăturată și dispoziția de restabilire a situației anterioare și de obligare a inculpatului la plata sumei de 600 RON către persoana vătămată, care, în orice caz nu are suport legal.

II. Împotriva Deciziei penale nr. 1243/2023 din data de 26 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, inculpatul A. a declarat recurs în casație.

Cauza a fost a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 16.08.2023, când s-a stabilit termen la data de 25 octombrie 2023, pentru examinarea în cameră de consiliu a admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație, conform art. 440 alin. (1) din C. proc. pen.

Cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. a fost întemeiată pe dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

În susținerea cererii de recurs în casație, inculpatul a arătat că fapta pentru care a fost condamnat este aceea că i-a solicitat persoanei vătămate fotografii și fișiere video cu caracter sexual explicit, iar aceasta nu este pedepsită de art. 374 alin. (1) și 2 din C. pen. deoarece nu realizează latura obiectivă a infracțiunii de pornografie infantilă în modalitatea deținerii de materiale pornografice cu minori prin mijloace informatice.

A menționat că a deține material pornografice cu minori înseamnă a le păstra un anumit timp, iar raportat la situația de fapt din prezenta speță, inculpatul nu a păstrat fișierele foto și fișierele imagine. În acest sens, a considerat că a fost condamnat pentru o faptă care nu realizează conținutul infracțiunii de pornografie infantilă deoarece solicitarea de materiale pornografice nu înseamnă deținerea de materiale pornografice.

Prin încheierea de ședință din data de 25 octombrie 2023, Înalta Curte a admis în principiu cererea de recurs în casație formulată de recurentul inculpat A..

III. Examinând decizia atacată prin prisma criticilor circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 433 din C. proc. pen., în calea extraordinară a recursului în casație, Înalta Curte de Casație și Justiție verifică, în condițiile legii, conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, iar, conform art. 447 din C. proc. pen., pe această cale se verifică exclusiv legalitatea deciziei.

Se constată, așadar, că recursul în casație este o cale extraordinară de atac, prin care sunt supuse verificării hotărâri definitive care au intrat în autoritatea de lucru judecat, însă, numai în cazuri anume prevăzute de lege și doar pentru motive de nelegalitate. Drept urmare, chestiunile de fapt analizate de instanța de fond și, respectiv, apel, intră în puterea lucrului judecat și excedează cenzurii instanței învestită cu judecarea recursului în casație.

Potrivit art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării "dacă inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală"

De esența reținerii acestui caz de casare este constatarea împrejurării că fapta, reținută prin hotărârea definitivă în urma administrării probatoriului, nu este tipică. Pentru a verifica dacă inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, jurisprudența a statuat câteva principii care trebuie respectate, astfel: se va avea în vedere situația de fapt deja stabilită de instanța de apel, care nu poate fi schimbată, având caracter definitiv; în analiza cazului de casare nu se poate verifica existența concordanței între starea de fapt reținută de instanță și conținutul mijloacelor de probă; nu există posibilitatea de a interveni asupra analizei probelor efectuate de instanța de apel; nu este permis a se examina existența și suficiența probelor pe care s-a întemeiat soluția de condamnare; nu se poate reexamina probatoriul și reaprecia situația de fapt stabilită în mod definitiv de instanța de ape; instanța de recurs nu poate examina vinovăția.

În susținerea cererii de recurs în casație, inculpatul a arătat că fapta pentru care a fost condamnat este aceea că i-a solicitat persoanei vătămate fotografii și fișiere video cu caracter sexual explicit, iar aceasta nu este pedepsită de art. 374 alin. (1) și 2 din C. pen. deoarece nu realizează latura obiectivă a infracțiunii de pornografie infantilă în modalitatea deținerii de materiale pornografice cu minori prin mijloace informatice

Înalta Curte reține că, sub aspectul infracțiunii prevăzută de art. 374 alin. (1) și (2) din C. pen., inculpatul a fost trimis în judecată și condamnat pentru fapta constând în aceea că în datele de 21, 24 și 27 iulie 2021, acesta a deținut un număr total de 12 fișiere imagine și trei fișiere video în care se observă persoana vătămată B., în vârstă atunci de 13 ani, actualmente 14 ani, în ipostaze sexuale explicite, fișiere pe care aceasta le-a transmis prin intermediul aplicației WhatsApp.

Astfel că, susținerea inculpatului, respectiv că a fost condamnat pentru solicitarea de fotografii și fișiere video cu caracter sexual explicit persoanei vătămate și nu pentru deținerea acestora, nu este întemeiată.

Instanța de apel în propria analiză, a reținut că, din declarațiile date în calitate de suspect, rezultă că la momentul la care mama persoanei vătămate i-a interzis minorei să mai comunice cu inculpatul, acesta i-a solicitat persoanei vătămate să-i trimită poze și fișiere video cu caracter sexual explicit, iar referitor la apărările formulate de inculpat în sensul că nu a deținut materiale pornografice întrucât nu le-a putut descărca, instanța de apel prin coroborarea probatoriului administrat a constatat că sunt vădit nesincere.

Critica recurentului inculpat, că fapta pentru care a fost condamnat nu este prevăzută de legea penală, întrucât i-a solicitat persoanei vătămate fotografii și fișiere video cu caracter sexual explicit, și nu le-a deținut deoarece nu le-a putut descărca, nu poate fi primită. Astfel că, pentru ca să fie considerată infracțiune textul legal cere ca fapta să fie realizată în una din modalitățile descrise în art. art. 374 alin. (1) din C. pen., în acest caz prin deținerea în telefon a materialelor pornografice, neprezentând relevanță dacă acestea au fost solicitate a fi transmise sau că a procedat la ștergerea lor ulterior primirii.

Expresia "deținerea (…) de materiale pornografice cu minori" din conținutul constitutiv al infracțiunii de referință presupune primirea și păstrarea de către o persoană a acestor materiale, indiferent cu ce titlu și în ce modalitate. Astfel că, în mod corect, instanța de apel a reținut că textul de lege nu impune condiția ca deținerea de materiale pornografice să se prelungească în timp, ci este suficient a se proba că, la un moment dat, inculpatul a fost în posesia acestor fișiere, fără importanță asupra conținutului constitutiv că a șters fișierele în timp scurt.

Înalta Curte constată că, de fapt, criticile invocate de recurentul inculpat nu vizează în realitate corespondența între norma de incriminare și situația de fapt reținută, ci antamează o justificare a acțiunilor lui care însă nu poate fi avută în vedere în calea extraordinară de atac a recursului în casație, fiind o împrejurare de fapt ce vizează elementul subiectiv a cărui analiză excedează prezentei. De altfel, nici criticile invocate oral de apărătorul ales nu pot fi primite, acestea constituind o critică adusă analizei și interpretării probelor de către instanțele de fond și de apel.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul în casație formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 1243/2023 din data de 26 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori în Dosarul nr. x/2021.

În conformitate cu art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul A., până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 170 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casație formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 1243/2023 din data de 26 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori în Dosarul nr. x/2021.

Obligă recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul A., până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 170 RON rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06 decembrie 2023.

GGC - OB