ÎCCJ, Decizia nr. 89/2023

ÎCCJ, Decizia nr. 89/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin încheierea din data de 30 octombrie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2019, s-au dispus următoarele:

I. În temeiul art. 250

2

și art. 249 din C. proc. pen., s-a constatat că subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurilor asigurătorii dispuse prin ordonanța nr. 476/P/2014 a P.I.C.C.J. - DNA, secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, din data de 13.12.2018 (modificată prin ordonanța nr. 476/P/2014 din data de 28.01.2019, în cazul inculpatului A., prin încheierea nr. 5 din data de 03.01.2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în dosarul nr. x/2018, în cazul inculpatului B. și prin încheierea din data de 15 mai 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în dosarul nr. x/2019, în cazul inculpatului C.), măsuri asigurătorii care au fost menținute, astfel:

a) asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului D., măsuri puse în aplicare, până în prezent, asupra următoarelor bunuri:

· sechestru asiguratoriu asupra terenului intravilan în suprafață de 181 mp, nr. cadastral x, situat în localitatea Breaza de Sus, Al. Nucilor, nr. 8A, jud. Prahova, înscris în cartea funciară nr. x a loc. Breaza, evaluat la 28.900 euro, conform cotelor înscrise în favoarea inculpatului.

· poprire asigurătorie asupra sumelor de bani existente sau care urmează a fi virate de terți, cu orice titlu, în conturile bancare deținute de inculpatul D., la E. S.A., având codul IBAN - x și la F. S.A., având codurile IBAN: x, cu respectarea cotei de 1/3 din veniturile cu titlu de pensie sau salariu conform art. 729 C. proc. civ.

b) asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului A., măsuri puse în aplicare, până în prezent, asupra următoarelor bunuri:

· sechestru asiguratoriu asupra terenului intravilan în suprafață de 990 mp, nr. cadastral x și construcția casă de locuit în suprafață construită de 198 mp în regim S+P+M, nr. cadastral x, situate în localitatea Hărman, str. x, jud. Brașov, înscrise în cartea funciară nr. x a localității Hărman, imobile deținute de A. în devălmășie cu G., evaluate la 132.000 euro, conform cotelor înscrise în favoarea inculpatului.

· poprire asigurătorie asupra sumelor de bani existente sau care urmează a fi virate de terți, cu orice titlu, în conturile bancare deținute de inculpatul A., la H. S.A., având codurile IBAN: x, și F. S.A., având codurile IBAN: x, x, x, cu respectarea cotei de 1/3 din veniturile cu titlu de pensie sau salariu, conform art. 729 C. proc. civ.

c) asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului B., măsuri puse în aplicare, până în prezent, asupra următoarelor bunuri:

· sechestru asiguratoriu asupra terenului intravilan în suprafață de 1396 mp, nr. cadastral x, împreună cu construcția în suprafață de 223 mp, nr. cadastral x, reprezentând casă de locuit și anexă în suprafață de 48 mp, nr. cadastral x, situate în Galați, str. x, jud. Galați, înscrise în cartea funciară nr. x a loc. Galați, deținute de B. în cotă de 1/2 și I. în cotă de 1/2, evaluate la suma de 288.600 euro, conform cotelor înscrise în favoarea inculpatului, și apartamentului în suprafață de 63,39 mp, nr. cadastral x;9, situat în Galați, jud. Galați, înscris în cartea funciară nr. x a loc. Galați, deținut în cotă de 1/2 de B. și de 1/2 de I., evaluat la 48.800 euro, conform cotelor înscrise în favoarea inculpatului.

d) asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului J., măsuri puse în aplicare, până în prezent, asupra următoarelor bunuri:

· sechestru asiguratoriu asupra apartamentului în suprafață utilă de 134,27 mp. nr. cadastral x, situat în Constanța, str. x, jud. Constanța, înscris în cartea funciară nr. x a loc. Constanța, deținut de J. în devălmășie cu K., evaluat la 91.900 euro, conform cotelor înscrise în favoarea inculpatului.

· poprire asigurătorie asupra sumelor de bani existente sau care urmează a fi virate de terți, cu orice titlu, în conturile bancare deținute de inculpatul J. la F. S.A., având codurile IBAN: x și y, și L., având codul IBAN: x, cu respectarea cotei de 1/3 din veniturile cu titlu de pensie sau salariu conform art. 729 C. proc. civ.

e) asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului C., măsuri puse în aplicare, până în prezent, asupra următoarelor bunuri:

· poprire asigurătorie asupra sumelor de bani existente sau care urmează a fi virate de terți, cu orice titlu, în conturile bancare deținute de inculpatul C., la M. S.A., având codurile IBAN: x, și la F. S.A., având codul IBAN: x, cu respectarea cotei de 1/3 din veniturile cu titlu de pensie sau salariu conform art. 729 C. proc. civ.

f) asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatei N., măsuri puse în aplicare, până în prezent, asupra următoarelor bunuri:

· sechestru asigurătoriu asupra terenului în suprafață de 1383 mp, nr. cadastral x, situat în București, str. x(fostă Splaiul Independentei, 296), nr. 35, evaluat la 355.000 euro.

· poprire asigurătorie asupra sumelor de bani existente sau care urmează a fi virate de terți, cu orice titlu, în conturile bancare deținute de inculpata N., deschise la F. S.A., având codurile IBAN x, și L., având codul IBAN - x, cu respectarea cotei de 1/3 din veniturile cu titlu de pensie sau salariu conform art. 729 C. proc. civ.

g) asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului O., măsuri puse în aplicare, până în prezent, asupra următoarelor bunuri:

- sechestru asigurătoriu asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpatului O.,

- poprire asigurătorie asupra sumelor de bani existente sau care urmează a fi virate de terți, cu orice titlu, în conturile bancare deținute de inculpat și poprire asiguratorie asupra sumelor de bani datorate inculpatului, cu orice titlu, de către terțe persoane până la concurența sumei de 887.267,49 RON, cu respectarea cotei de 1/3 din veniturile cu titlu de pensie sau salariu, conform art. 729 C. proc. civ.

II. Prin aceeași încheiere, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea inculpatului B. de ridicare a sechestrului asigurător asupra bunurilor:

Pentru a dispune în acest sens, instanța de fond a reținut, în esență, că în ceea ce privește necesitatea luării măsurii asigurătorii, parchetul a subliniat natura infracțiunilor pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpați, respectiv complicitate la abuz în serviciu și trafic de influență - inculpatul C., abuz în serviciu și luare de mită - inculpatul D., abuz în serviciu și luare de mită - inculpatul O., trafic de influență - inculpatul B., abuz în serviciu și luare de mită - inculpata N., abuz în serviciu și luare de mită - inculpatul J., luare de mită și trafic de influență - inculpatul A., precum și faptul că în ipoteza în care bunurile aflate în patrimoniul inculpaților ar fi afectate de garantarea altor obligații civile lato sensu, s-ar ajunge la situația ca partea civilă să nu își mai poată recupera prejudiciul, precum și la imposibilitatea luării măsurii de siguranță a confiscării speciale.

Evaluând măsurile asiguratorii instituite asupra bunurilor inculpaților D., A., B., J., C., N. și O., Înalta Curte, secția penală a constatat că acestea sunt proporționale cu scopul urmărit prin dispunerea lor și valoarea prejudiciului reținut prin rechizitoriu, iar consecințele pe care le produc nu depășesc efectele normale ale unei astfel de măsuri, așa încât, la acest moment, subzistă temeiurile care au determinat luarea acestor măsuri în cursul urmăririi penale.

În raport de faptul că procurorul a stabilit valoarea probabilă a pagubei cauzate de inculpați prin comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, respectiv cea de 4.959.149,78 euro (23.052.607,75233 RON la cursul BNR de 1 euro=4,6485 RON) și că există acțiune civilă exercitată alături de acțiunea penală, CN Poșta Română S.A. constituindu-se parte civilă cu suma de 4.959.149,78 euro și dobândă legală aferentă, Înalta Curte, secția penală a constatat că se impune menținerea măsurilor asigurătorii dispuse prin ordonanța din 13.12.2018, până la concurența sumei de 4.959.149,78 euro și care vizează bunurile mobile și imobile ale inculpaților A., D., J., N., O. și C..

Totodată, văzând că au fost reținute în rechizitoriu sumele de bani de care se presupune că au beneficiat în mod concret inculpații A. (4.605.538,05 RON), D. (1.634.255,33 RON), O. (887.267,49 RON), J. (131.636,85 RON), N. (131.636,85 RON), B. (900.240 RON) și C. (11.033.097 RON), iar bunurile din patrimoniul inculpaților ar putea face obiectul confiscării speciale, pentru a se evita ascunderea, distrugerea sau înstrăinarea ori sustragerea de la urmărire a acestora, Înalta Curte, secția penală a constatat că se impune menținerea măsurilor asigurătorii dispuse prin ordonanța din 13.12.2018 (astfel cum a fost modificată prin ordonanța nr. 476/P/2014 din data de 28.01.2019, în cazul inculpatului A., prin încheierea nr. 5 din data de 03.01.2019, pronunțată de Înalta Curte în dosarul nr. x/2018, în cazul inculpatului B. și prin încheierea din data de 15 mai 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în dosarul nr. x/2019, în cazul inculpatului C.), până la concurența sumelor menționate în cazul fiecărui inculpat.

Raportat la data luării măsurilor asigurătorii, cuantumul prejudiciului reținut în actul de sesizare a instanței, valoarea bunurilor sechestrate, notând și stadiul procesual în care se află cauza (faza judecății în fond), prima instanță a apreciat că, în privința măsurii asigurătorii luate de procuror în cursul urmăririi penale, se păstrează justul echilibru între interesul general legitim al statului, constând în acoperirea unei eventuale pagube, și interesul personal al acuzatului de a-și exercita neîngrădit dreptul de proprietate asupra bunului ce a fost indisponibilizat.

În ceea ce privește cererea inculpatului B. de ridicare a sechestrului asigurător asupra bunurilor: apartament cu două camere și dependințe, situat în mun. București, șoseaua x, cu o suprafață utilă 92,26 mp și terasă în suprafață de 28.13 mp, în total 120,39 mp, înscrisă în cartea funciară nr. x a mun. București, nr. cadastral x și terenul indiviz aferent, cu o valoare de impunere de 297.077,2 RON, în cotă parte de 1/1; garaj situat în mun. București, șoseaua x, în suprafață de 12,77 mp și teren în suprafață de 1,68 mp, valoare de impunere 21.453,6 RON, în cotă parte de 1/1, înscrisă în cartea funciară nr. x a mun. București, nr. cadastral xx; garaj situat în mun. București, șoseaua x, în suprafață de 11,43 mp și teren în suprafață de 1,50 mp, valoare de impunere 19.202,4 RON, în cotă parte de 1/1, înscrisă în cartea funciară nr. x a mun. București, nr. cadastral x, prima instanță a apreciat că aceasta este inadmisibilă, având în vedere că bunurile menționate nu fac obiectul măsurilor asigurătorii luate în cauză.

************

Împotriva încheierii din data de 30 octombrie 2023 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2019, în termen legal, inculpatul B. a formulat contestație, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, sub nr. x/2023, primul termen de judecată fiind fixat, în mod aleatoriu, la data de 11 decembrie 2023, termen la care au avut loc dezbaterile, susținerile apărătorului ales al contestatorului inculpat B., respectiv ale reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii.

În cuprinsul motivelor scrise de contestație, inculpatul B. a criticat încheierea din data de 30 octombrie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2019, apreciind că aceasta nu conține o motivare efectivă a soluției de menținere a măsurilor asigurătorii instituite asupra bunurilor inculpatului.

S-a susținut că instanța nu a realizat o analiză efectivă a proporționalității, oportunității, legalității și necesității menținerii măsurilor asigurătorii, având în vedere că scopul verificării acestor măsuri este acela de a asigura că ele nu devin o ingerință nejustificată și disproporționată în dreptul de proprietate asupra bunurilor indisponibilizate.

Prin raportare la dispozițiile art. 249 și următoarele din C. proc. pen., precum și la art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, s-a arătat că, din punct de vedere al necesității și proporționalității, nu se mai justifică menținerea măsurilor asigurătorii instituite asupra bunurilor contestatorului inculpat B..

În concluzie, s-a solicitat admiterea contestației, desființarea încheierii atacate și ridicarea măsurilor asigurătorii instituite asupra următoarelor bunuri: terenul intravilan în suprafață de 1396 mp, nr. cadastral x, împreună cu construcția în suprafață de 223 mp, nr. cadastral x, reprezentând casă de locuit și anexă în suprafață de 48 mp, nr. cadastral x, situate în Galați, str. x, jud. Galați, înscrise în cartea funciară nr. x a loc. Galați, deținute de B. în cotă de 1/2 și I. în cotă de 1/2, evaluate la suma de 288.600 euro, conform cotelor înscrise în favoarea inculpatului și apartamentul în suprafață de 63,39 mp, nr. cadastral x;9, situat în Galați, jud. Galați, înscris în cartea funciară nr. x a loc. Galați, deținut în cotă de 1/2 de B. și de 1/2 de I., evaluat la 48.800 euro, conform cotelor înscrise în favoarea inculpatului.

Totodată, în cursul dezbaterilor, inculpatul B. a precizat oral, prin avocat ales, că nu formulează critici sub aspectul soluției de respingere ca inadmisibilă a cererii de ridicare a sechestrului, achiesând la aprecierea instanței de fond, în sensul că în cauza de față, respectiv în dosarul nr. x/2019 aflat pe rolul Înaltei Curți, secția penală și dosarul de urmărire penală nr. 476/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, următoarele bunuri nu au făcut obiectul vreunui sechestru: apartament cu două camere și dependințe, situat în mun. București, șoseaua x, cu o suprafață utilă 92,26 mp și terasă în suprafață de 28.13 mp, în total 120,39 mp, înscrisă în cartea funciară nr. x a mun. București, nr. cadastral x și terenul indiviz aferent, cu o valoare de impunere de 297.077,2 RON, în cotă parte de 1/1; garaj situat în mun. București, șoseaua x, în suprafață de 12,77 mp și teren în suprafață de 1,68 mp, valoare de impunere 21.453,6 RON, în cotă parte de 1/1, înscrisă în cartea funciară nr. x a mun. București, nr. cadastral xx; garaj situat în mun. București, șoseaua x, în suprafață de 11,43 mp și teren în suprafață de 1,50 mp, valoare de impunere 19.202,4 RON, în cotă parte de 1/1, înscrisă în cartea funciară nr. x a mun. București, nr. cadastral x.

Examinând contestația formulată de inculpatul B., prin raportare la criticile formulate și la dispozițiile legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., apreciază contestația ca nefondată, urmând a fi respinsă, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prealabil examinării criticilor formulate în cauza de față, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție reține că, atât prin cererea scrisă depusă la dosarul cauzei, cât și prin susținerile apărătorului ales în cursul dezbaterilor, expuse în partea introductivă a prezentei decizii, contestatorul inculpat B. a arătat, în mod expres, că obiectul și limitele căii de atac ce face obiectul prezentei cauze vizează exclusiv soluția instanței de fond de menținere a măsurilor asigurătorii instituite asupra bunurilor imobile aparținând inculpatului, situate în municipiul Galați, nu și pe cea referitoare la respingerea, ca inadmisibilă, a cererii inculpatului de ridicare a măsurii asiguratorii asupra bunurilor imobile situate în municipiul București.

În limitele anterior precizate, examinând criticile formulate de contestator, Înalta Curte de Casație și Justiție reține, sub un prim aspect, că măsurile asiguratorii sunt măsuri procesuale reale, eminamente temporare, provizorii și constau în indisponibilizarea, până la soluționarea definitivă a cauzei, a bunurilor si a veniturilor aparținând inculpatului și persoanei responsabile civilmente, în vederea asigurării reparării pagubei și, după caz, a bunurilor inculpatului sau ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile supuse confiscării, atunci când măsura asigurătorie se dispune în vederea confiscării speciale.

Indisponibilizarea bunului supus măsurii sechestrului presupune că, odată luată măsura asiguratorie, inculpatul nu mai poate înstrăina sau greva respectivul bun ori veniturile ce fac obiectul măsurii, astfel ca partea civilă să își poată realiza creanța născută din hotărârea de condamnare sau organul specializat să poată executa, după caz, pedeapsa pecuniară sau măsura confiscării, aplicate prin hotărârea de condamnare.

Din analiza modului de redactare a dispozițiilor art. 249 din C. proc. pen. rezultă că, în principiu, luarea măsurilor asigurătorii este lăsată la aprecierea organului judiciar, care are posibilitatea de a dispune astfel de măsuri numai asupra bunurilor aparținând persoanelor expres prevăzute de alin. (3) și (4) ale textului de lege și în vederea realizării unuia dintre scopurile alternativ prevăzute de aceeași normă procesual penală. În plus, organul judiciar care dispune măsuri de indisponibilizare a unui bunuri pe durata procesului trebuie să examineze caracterul necesar al acestora pentru atingerea scopului lor legal, dar și asigurarea unei juste proporționalități între restrângerea astfel adusă dreptului de proprietate al inculpatului și scopul urmărit prin impunerea sa.

Sub acest din urmă aspect, în jurisprudența europeană în materia drepturilor omului, s-a statuat că orice ingerință în drepturile protejate de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale trebuie să fie prevăzută de lege, pentru a exclude caracterul arbitrar, să fie justificată de un interes public sau general legitim și, nu în ultimul rând, să asigure un just echilibru între cerințele de interes general și cele privind protecția drepturilor fundamentale ale persoanei.

Referitor la proporționalitatea dintre ingerința statului în dreptul recunoscut de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție și interesul urmărit prin instituirea unei măsuri asigurătorii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că aceasta trebuie analizată, în funcție de circumstanțele cauzei și de natura ingerinței în discuție, prin raportare la mai mulți factori relevanți, precum durata măsurii și valoarea bunurilor supuse acesteia (cauza OOO Avrora Maloetazhnoe Stroitelstvo împotriva Rusiei, hotărârea din 07 aprilie 2020, paragr. 69; cauza Credit Europe Leasing IFN S.A. împotriva României, hotărârea din 21 iulie 2020, paragr. 87), necesitatea menținerii măsurii, având în vedere desfășurarea procedurii penale și consecințele acesteia asupra părții interesate (cauza Lachikhina împotriva Rusiei, hotărârea din 10 octombrie 2017, paragr. 59), comportamentul reclamantului și al autorităților statului care intervin, prin raportare și la complexitatea cauzei (cauza Forminster Enterprises Limited împotriva Republicii Cehe, hotărârea din 09 octombrie 2008, paragr. 75), disponibilitatea unei căi de atac efective, inclusiv accesul la instanțe, prin care un reclamant poate contesta măsura asigurătorie/confiscarea (cauza Benet Czech, spol. sr.o. împotriva Republicii Cehe, hotărârea din 21 octombrie 2010, paragr. 49; cauza Credit Europe Leasing IFN S.A. împotriva României, hotărârea din 21 iulie 2020, paragr. 83 și 87).

Prin urmare, unul dintre criteriile ce trebuie evaluate în procedura prevăzută de art. 250

2

din C. proc. pen. îl reprezintă proporționalitatea dintre scopul urmărit prin instituirea măsurilor asigurătorii și restrângerea dreptului de proprietate al unei persoane acuzate, aspect ce trebuie analizat indiferent de modul în care legiuitorul a reglementat necesitatea dispunerii măsurii, ca decurgând din lege ori ca fiind lăsată la aprecierea organului judiciar, având în vedere caracterul real al respectivelor măsuri procesuale, care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile și imobile care aparțin suspectului sau, după caz, inculpatului, afectând atributul dispoziției juridice și materiale, de vreme ce proprietarul pierde dreptul de a le înstrăina sau greva de sarcini.

În același sens sunt și considerentele Deciziei nr. 19 din 16 octombrie 2017 pronunțată de Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 953 din 4 decembrie 2017, potrivit cărora "Instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporționalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă (de exemplu, în vederea confiscării bunurilor), ca modalitate de asigurare a interesului general, și protecția dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă. Proporționalitatea dintre scopul urmărit la instituirea măsurii și restrângerea drepturilor persoanei acuzate trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Condiția decurge atât din art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale, cât și din art. 53 alin. (2) din Constituția României, republicată (măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății)."

În acest context normativ, Înalta Curte - Completul de 5 judecători, analizând încheierea atacată și criticile formulate de contestatorul inculpat B., constată, sub un prim aspect, caracterul nefondat al criticii contestatorului referitoare la nemotivarea necesității menținerii măsurii asigurătorii.

Încheierea atacată cuprinde o expunere suficient de detaliată a argumentelor pentru care prima instanță a apreciat că măsurile asigurătorii dispuse față de contestatorul inculpat satisfac în continuare toate exigențele de necesitate și proporționalitate, fiind subliniate, în acest sens, natura infracțiunii reținute în sarcina sa, valoarea presupusă a sumei de bani de care se presupune că a beneficiat, valoarea bunurilor sechestrate și stadiul procedurii, elemente reevaluate și în prezenta cale de atac.

În al doilea rând, constată, contrar susținerilor contestatorului inculpat, că măsura asigurătorie instituită în cauză cu privire la bunurile imobile ce îi aparțin continuă să fie conformă atât cu dispozițiile legale incidente, cât și cu exigențele de necesitate și proporționalitate.

Astfel, prin rechizitoriul nr. x/2014 din 25 aprilie 2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, a fost trimis în judecată, între alții, inculpatul B. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. (1) din C. pen.

Prin ordonanța nr. 476/P/2014 din data de 13.12.2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, în temeiul art. 249 alin. (1), (2) și (4) din C. proc. pen., au fost instituite măsuri asigurătorii asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpatului B., respectiv sechestru asigurător asupra bunurilor imobile și mobile, poprire asigurătorie asupra sumelor de bani existente sau care urmează a fi virate de terți, cu orice titlu, în conturile bancare deținute de inculpat și poprire asigurătorie asupra sumelor de bani datorate inculpatului, cu orice titlu, de către terțe persoane până la concurența sumei de 900.240 RON, cu respectarea cotei de 1/3 din veniturile cu titlu de pensie sau salariu, conform art. 729 din C. proc. civ.

Măsura a fost adusă la cunoștință inculpatului B. și aplicată asupra bunurilor acestuia prin procesele-verbale din data de 17.12.2018 .

Prin procesul-verbal din data de 17.12.2018 întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, a fost pus în aplicare dispozitivul ordonanței nr. 476/P/2014 din data de 13.12.2018 privind instituirea măsurilor asigurătorii asupra următoarelor bunuri aparținând inculpatului B.:

- sechestru asigurător asupra terenului intravilan în suprafață de 1396 mp, nr. cadastral x, împreună cu construcția în suprafață de 223 mp, nr. cadastral x, reprezentând casă de locuit și anexă în suprafață de 48 mp, nr. cadastral x, situate în Galați, str. x, jud. Galați, înscrise în cartea funciară nr. x a loc. Galați, deținute de B. în cotă de 1/2 și I. în cotă de 1/2, evaluate la suma de 288.600 euro, conform cotelor înscrise în favoarea inculpatului și apartamentului în suprafață de 63,39 mp, nr. cadastral x;9, situat în Galați, jud. Galați, înscris în cartea funciară nr. x a loc. Galați, deținut în cotă de 1/2 de B. și de 1/2 de I., evaluat la 48.800 euro, conform cotelor înscrise în favoarea inculpatului.

- poprire asigurătorie asupra sumelor de bani existente sau care urmează a fi virate de terți, cu orice titlu, în conturile bancare deținute de inculpatul B., la M. S.A. având codul IBAN - x; F. S.A. având codurile IBAN:x; L. având codurile IBAN x,x,x și x și P. S.A. având codurile IBAN: x și y, cu respectarea cotei de 1/3 din veniturile cu titlu de pensie sau salariu, conform art. 729 din C. proc. civ.

- poprire asigurătorie asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpatului B. de către terțe persoane.

Ulterior, prin încheierea nr. 5 din data de 3 ianuarie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2018 a fost admisă, în parte, contestația formulată de inculpatul B. și s-a dispus:

- ridicarea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani existente sau care urmează să fie virate de terți, cu orice titlu, în conturile bancare deținute de inculpatul B., la: M. S.A. având codul IBAN x;F. S.A. având codurile IBAN: x, x, x și y; L. având codurile IBAN x și P. S.A. având codurile IBAN: x și y, și

- ridicarea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpatului B. de către terțe persoane.

Subsecvent intrării în vigoare a Legii nr. 6/2021 și modificărilor astfel aduse C. proc. pen., măsura asigurătorie a fost menținută succesiv, în faza contestației în cameră preliminară și în cursul judecății în fond.

În raport cu natura acuzațiilor pentru care inculpatul B. a fost trimis în judecată, respectiv infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., suma de bani de care se presupune că a beneficiat în mod concret inculpatul (900.240 RON) și prin raportare la dispozițiile art. 249 alin. (1) și (4) din C. proc. pen., care reglementează posibilitatea luării unei măsuri asigurătorii în vederea confiscării speciale, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători apreciază că și la acest moment subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii asigurătorii.

Astfel, măsura indisponibilizării bunurilor imobile aparținând inculpatului este în continuare necesară pentru atingerea scopului prevăzut de art. 249 din C. proc. pen., respectiv pentru a se evita ascunderea, distrugerea sau înstrăinarea ori sustragerea de la urmărire a acestor bunuri. Caracterul necesar al măsurii derivă din însuși specificul acuzației (faptă de corupție) și valoarea ridicată a sumei de bani în raport de care urmează a se evalua, la finalul judecății, dispunerea măsurii de siguranță a confiscării speciale.

În ceea ce privește proporționalitatea dintre scopul urmărit prin instituirea măsurilor asigurătorii, respectiv evitarea ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale și protecția dreptului de proprietate al inculpatului, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată, de asemenea, subzistența acestei cerințe. În acest sens, reține, prioritar, complexitatea cauzei în ansamblul său (fiind trimiși în judecată 13 inculpați sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de abuz în serviciu, trafic de influență și luare de mită), respectiv etapa procesuală în care se află aceasta (judecata în fond).

În ceea ce privește perioada de timp scursă de la data luării măsurilor asigurătorii dispuse față de contestator (aproximativ 5 ani), se constată că aceasta își păstrează caracterul rezonabil, având în vedere complexitatea cauzei prin raportare la activitatea infracțională investigată și numărul mare de inculpați ce au fost trimiși în judecată, aspecte care implică administrarea unui probatoriu semnificativ, derularea procedurilor în fața instanței de judecată cu diligență și celeritate și comportamentul de ansamblu al autorităților.

De altfel, în contextul analizei justului echilibru între interesul general al societății și protejarea dreptului persoanei la respectarea bunurilor sale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat importanța desfășurării de investigații cu diligența necesară pentru a se asigura că infracțiunile sunt examinate în mod corespunzător și că procedurile sunt finalizate în mod legal (Cauza Credit Europe Leasing IFN S.A. împotriva României, Hotărârea din 21 iulie 2020). Or, un asemenea demers se realizează, în general, într-o perioadă de timp semnificativă, iar în prezenta cauză, se constată că nu au existat perioade de stagnare a procedurilor judiciare, generate de organele judiciare.

Prin urmare, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată că restrângerea temporară a dreptului de dispoziție al inculpatului B. cu privire la o parte a bunurilor sale imobile, nu este una excesivă, fiind determinată de subzistența interesului general legitim de recuperare a contravalorii foloaselor eventual obținute prin presupuse fapte de corupție. În plus, măsura asigurătorie continuă să fie proporțională cu scopul urmărit, respectiv înlăturarea riscului de ascundere, distrugere, înstrăinare sau sustragere a bunurilor care pot face obiectul confiscării.

Pe cale de consecință, la acest moment procesual, subzistă toate temeiurile care au stat la baza indisponibilizării bunurilor imobile aparținând inculpatului și nu se justifică ridicarea măsurii asigurătorii.

Față de aceste considerente, în baza art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., contestația formulată de inculpatul B. împotriva încheierii din data de 30 octombrie 2023, pronunțată de secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în dosarul nr. x/2019, va fi respinsă ca nefondată.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., contestatorul inculpat va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul inculpat B., până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 85 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul B. împotriva încheierii din data de 30 octombrie 2023, pronunțată de secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în dosarul nr. x/2019.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă contestatorul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul inculpat B., până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 85 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 decembrie 2023.