ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 27 din data de 21 aprilie 2023, pronunțată în Dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în baza art. 462 alin. (1) C. proc. pen., a admis cererile de revizuire formulate de persoanele condamnate A., B., C., D. împotriva Sentinței penale nr. 93/04.10 2017 pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia în Dosarul penal nr. x/2013

I. Privitor la inculpatul A.

A anulat Sentința penală nr. 93/04.10 2017, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, definitivă prin Decizia penală nr. 89/A/2.05.2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul penal nr. x/2013, în ce privește soluționarea laturii penale a cauzei, și pe cale de consecință:

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prev. și ped. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și înșelăciune prev. de art. 244 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen.

II. Privitor la inculpatul C.

A anulat Sentința penală nr. 93/04.10 2017, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia definitivă prin Decizia penală nr. 89/A/2.05.2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul penal nr. x/2013, în ce privește soluționarea laturii penale a cauzei, și pe cale de consecință:

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului C. pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prev. și ped. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și înșelăciune prev. de art. 244 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen.

III. Privitor la inculpatul D.

A anulat Sentința penală nr. 93/04.10 2017, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, definitivă prin Decizia penală nr. 89/A/2.05.2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul penal nr. x/2013, în ce privește soluționarea laturii penale a cauzei, și pe cale de consecință:

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului D. pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat prev. și ped. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. a) teza I, lit. b) pct. 4,5 din Legea nr. 39/2003.

IV. Privitor la inculpatul B.

A anulat Sentința penală nr. 93/04.10 2017, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, definitivă prin Decizia penală nr. 89/A/2.05.2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul penal nr. x/2013 în ce privește soluționarea laturii penale a cauzei, și pe cale de consecință:

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului B. pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat prev. și ped. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. a) teza I, lit. b) pct. 4,5 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. 1969.

A anulat Mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 98/02.05.2022, emis în baza Sentinței penale nr. 93/04.10 2017, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, definitivă prin Decizia penală nr. 89/A/2.05.2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul penal nr. x/2013

A dispus emiterea de către Judecătoria Deva a unor noi forme de executare conform Sentinței penale nr. 656/08.06.2015, pronunțată în Dosar nr. x/2015, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

A constatat că din pedeapsa de 4 ani și 10 luni închisoare aplicată în baza Sentinței penale nr. 656/08.06.2015, pronunțată de Judecătoria Deva în Dosarul nr. x/2015, condamnatul B. a executat perioada cuprinsă între 12.11.2012 - 29.02.2016 și 02.05.2022 - 21.04.2023.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

Pentru a se dispune în acest sens, instanța de fond a reținut următoarele:

Împotriva Sentinței nr. 93/04.10.2017 pronunțate de Curtea de Apel Alba-Iulia, au formulat cerere de revizuire persoanele condamnate: A., în Dosarul nr. x/2022, C. în Dosarul nr. x/2022, D. în Dosarul nr. x/2022 și B. în Dosarul nr. x/2022.

S-a menționat că motivul de revizuire invocat în prezenta cauză este cel prev. de art. 453 alin. (1) lit. "f" C. proc. pen., care prevede că poate fi exercitată calea extraordinară de atac a revizuirii împotriva hotărârilor penale definitive atunci când "hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituțională ca urmare a admiterii unei excepții de neconstituționalitate ridicate în acea cauză, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate".

Persoana condamnată a apreciat că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de art. 453 și urm. C. proc. pen., întrucât:

- Decizia nr. 89/A/2022 s-a întemeiat pe prevederile art. 155 alin. (1) C. pen., constatând faptul că în cauză a operat o întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale, calculându-se un termen de prescripție pentru ambele infracțiuni de 10 ani;

- Decizia nr. 89/A/2022 a rămas definitivă la data de 2 mai 2022;

A arătat că la data de 10.02.2020 a ridicat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) C. pen., criticând faptul că textul este neconstituțional întrucât este neprevizibil, nepredictibil și contrar principiului legalității procesului penal, astfel încât faptele care îi sunt imputate sunt prescrise în termenul general de prescripție, neexistând un text legal care să întrerupă cursul termenului general de prescripție, argumentând că:

- art. 155 alin. (1) C. pen., în baza căruia instanța a socotit întrerupt termenul general de prescripție pentru ambele fapte și a stabilit termenul de prescripție a răspunderii penale pentru ambele infracțiuni la 10 ani, a fost declarat neconstituțional la data de 26.05.2022 de către Curtea Constituțională a României;

- consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și în prezent, întrucât inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare suspendată sub supraveghere pe un termen de 4 ani, deși se impunea încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției pentru cele 2 infracțiuni;

- consecințele condamnării nu pot fi înlăturate decât prin admiterea prezentei căi extraordinare de atac cu consecința anulării deciziei definitive și în rejudecare să se dispună încetarea procesului penal pentru săvârșirea celor infracțiuni reținute în sarcina inculpatului.

Motivul de revizuire invocat în prezenta cauză este cel prev. de art. 453 alin. (1) fit "f" C. proc. pen., ce prevede că poate fi exercitată calea extraordinară de atac a revizuirii împotriva hotărârilor penale definitive atunci când "hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituțională ca urmare a admiterii unei excepții de neconstituționalitate ridicate în acea cauză, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate".

A apreciat inculpatul că se impune anularea Deciziei penale cu nr. 89/A/2022 cu consecința dispunerii unei soluții de încetare a procesului penal, ca urmare a declarării neconstituționalității textului prev. la art. 155 alin. (1) C. pen., atât prin Decizia nr. 297/2018 a Curții Constituționale, dar mai ales prin decizia din 26 mai 2022 a Curții Constituționale, prin care s-a arătat fără putință de tăgadă faptul că instituția întreruperii cursului prescripției (prescripția specială) este inoperabilă cu debut de la expirarea celor 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 297/2018.

Motivul de revizuire invocat în prezenta cauză este cel prev. de art. 453 alin. (1) lit. "f" C. proc. pen., ce prevede că poate fi exercitată calea extraordinară de atac a revizuirii împotriva hotărârilor penale definitive atunci când "hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituțională ca urmare a admiterii unei excepții de neconstituționalitate ridicate în acea cauză, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate".

A menționat faptul că la data de 10 februarie 2020, un alt coinculpat din același dosar, a ridicat o excepție de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) C. pen., arătând în esență faptul că dispozițiile art. 155 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind C. pen., deși reglementează instituția de drept substanțial a întreruperii cursului prescripției răspunderii penale, în forma sa actuală nu oferă nicio soluție legislativă de întrerupere.

Astfel, conform jurisprudenței Curții Constituționale, o dispoziție legală trebuie să fie precisă, neechivocă și să instituie norme clare, previzibile și accesibile a căror aplicare să nu permită arbitrariul sau abuzul, iar norma juridică trebuie să reglementeze în mod unitar și uniform și să stabilească cerințe minimale aplicabile tuturor destinatarilor săi (Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în M. Of. nr. 906/8.12.2015, parag. 34).

În acest sens, a fost format dosarul asociat cu nr. x/2013 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a avut ca obiect ridicarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) C. pen. în forma aflată în vigoare la data de 10.02.2020, sancționat anterior prin Decizia nr. 297/2018 a Curții Constituționale.

*

În Dosarul nr. x/2022, la termenul din 28.09.2022, în baza art. 459 alin. (7) C. proc. pen. coroborat cu art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., a fost admisă în principiu cererea de revizuire formulată de condamnatul A. împotriva Sentinței penale nr. 93 din data de 04 octombrie 2017 pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 89/A/2.05.2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul penal nr. x/2013

În Dosarul nr. x/2022, la termenul din 11.01.2023, în baza art. 459 alin. (7) C. proc. pen. coroborat cu art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., a fost admisă în principiu cererea de revizuire formulată de condamnatul B. împotriva Sentinței penale nr. 93 din data de 04 octombrie 2017 pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 89/A/2.05.2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul penal nr. x/2013

În Dosarul nr. x/2022, la termenul din 19.09.2022, în baza art. 459 alin. (7) C. proc. pen. coroborat cu art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., a fost admisă în principiu cererea de revizuire formulată de condamnatul C. împotriva Sentinței penale nr. 93 din data de 04 octombrie 2017 pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 89/A/2.05.2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul penal nr. x/2013

În Dosarul nr. x/2022, la termenul din 28.09.2022, în baza art. 459 alin. (7) C. proc. pen. coroborat cu art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., a fost admisă în principiu cererea de revizuire formulată de condamnatul D. împotriva Sentinței penale nr. 93/04.10 2017 pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, definitivă prin Decizia penală nr. 89/A/2.05.2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul penal nr. x/2013

Pentru o mai bună înfăptuire a actului de justiție, având în vedere obiectul identic al cauzelor deduse judecății, dat fiind numărul mare de părți citate în dosar, stadiul procesual al cererilor de revizuire, constatând incidența dispozițiilor art. 43 alin. (3) C. proc. pen., la termenul din 12.01.2023, Curtea a dispus reunirea Dosarelor nr. x/2022, nr. y/2022, nr. z/2022 la Dosarul nr. x/2022.

Verificând hotărârea atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, în raport cu criticile expuse mai sus și prin prisma dispozițiilor legale incidente în materie, Curtea a reținut următoarele:

Curtea a reținut că cererile de revizuire, deduse judecății, s-au întemeiat pe dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.

S-a arătat că, pentru a fi în prezența acestui caz de revizuire, este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții:

- să existe o hotărâre a Curții Constituționale prin care a fost declarată neconstituțională o normă legală;

- excepția de neconstituționalitate să fi fost invocată în cursul procesului penal în cauza a cărei revizuire se cere de către revizuent;

- decizia Curții Constituționale să fi fost publicată în Monitorul Oficial, ulterior rămânerii definitive a hotărârii;

- hotărârea definitivă prin care cauza a fost soluționată în fond să se fi întemeiat pe prevederea legală declarată neconstituțională;

- consecințele încălcării dispoziției constituționale să continue să se producă și să nu poată fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

Curtea a constatat că în Dosarul nr. x/2013, la data de 10 februarie 2020, inculpatul A. a ridicat excepție de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) C. pen., arătând, în esență, faptul că dispozițiile art. 155 alin. (1) din C. pen. sunt contrare dispozițiilor art. 1 alin. (5), art. 11 alin. (1), art. 20, art. 21 alin. (3), art. 23 alin. (12) din Constituția României și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, invocând în esență că, după publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei Curții Constituționale nr. 297/26.04.2018, soluția legislativă "prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză" practic nu mai există, iar acest aspect semnifică faptul că art. 155 alin. (1) C. pen. nu conferă nicio soluție legislativă prin care instituția de drept substanțial a întreruperii cursului prescripției răspunderii penale să opereze și că într-o interpretare eronată s-a atribuit caracter interpretativ acestei decizii de neconstituționalitate, în pofida considerentelor și dispozitivului ei categoric.

Cererea privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 lin. 1 C. pen. a făcut obiectul dosarului asociat cu numărul x/2013/a36, aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin încheierea din 27.02.2020, pronunțată în Dosarul nr. x/2013, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea inculpatului A. privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) C. pen.

Prin încheierea din 26.05.2020, pronunțată de completul de 5 judecători din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2020 a fost respins recursul promovat de inculpatul A. împotriva încheierii penale din 27.02.2020 pronunțate în Dosarul nr. x/2013 de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care a fost respinsă cererea inculpatului A. privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) C. pen.

Inculpatul A. a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) C. pen. după publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018 privind același text legal în Dosarul nr. x/2013, soluționat definitiv la 22.05.2022, anterior publicării în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 358 din 26 mai 2022 (publicată în M. Of. nr. 565/9.06.2022).

Pe fondul cererilor de revizuire, deduse judecății, Curtea a reținut că, în prezenta cauză, persoanele condamnate A., B., C., D. au promovat calea extraordinară de atac a revizuirii ce s-ar putea încadra formal în cazul prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. (revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituțională ca urmare a admiterii unei excepții de neconstituționalitate ridicate în acea cauză, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate)

S-a reținut că, în concret, este invocată intervenirea prescripției răspunderii penale pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- constituire a unui grup infracțional organizat prev. și ped. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.:

- înșelăciune prev. și ped. de art. 244 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. ca efect al Deciziilor Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022.

În privința acestui caz de revizuire în literatura și doctrina juridică de specialitate s-a stipulat că autoritatea de lucru judecat a hotărârii este înfrântă, întrucât la pronunțarea hotărârii, instanța nu a avut în vedere toate apărările de fond făcute de inculpat, iar consecința admiterii în principiu și rejudecării cauzei în fond are ca obiect înlăturarea erorii judiciare pe care o cuprinde hotărârea atacata cu revizuire și pronunțarea unei noi soluții în baza aprecierii probelor administrate.

Curtea a reținut că, în contextul creat de apariția celor două decizii ale Curții Constituționale prin care au fost supuse controlului de constituționalitate dispozițiile art. 155 alin. (1) C. pen., referitoare la întreruperea cursului prescripției răspunderii penale (respectiv Decizia nr. 297/2018 a Curții Constituționale din 25.06.2018 (M. Of. nr. 518/25.06.2018), prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea "oricărui act de procedură în cauză", din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., este neconstituțională, și Decizia nr. 358/2022 (M. Of. nr. 565/09.06.2022) prin care Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 155 alin. (1) din C. pen. sunt neconstituționale în ansamblul lor, că Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 este o decizie simplă/extremă și că, în absența intervenției active a legiuitorului, obligatorie potrivit art. 147 din Constituție, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii și până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripției răspunderii penale, fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale).

Decizia penală nr. 89/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost pronunțată la data de 02.05.2022, după ce Decizia nr. 297/2018 a Curții Constituționale din 25.06.2018 a fost publicată în Monitorul Oficial (M. Of. nr. 518/25.06.2018) și anterior Deciziei nr. 358/2022 (M. Of. nr. 565/09.06.2022) a Curții Constituționale, iar inculpații au fost condamnați la pedepsele menționate în decizia contestată.

Prin sentința penală menționată, inculpaților le-au fost aplicate cu titlu definitiv următoarele pedepse principale:

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire grup infracțional nestructurat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la 323 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 lit. c) C. pen. 1969 și art. 5 alin. (1) C. pen.

- 1 an și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 215 alin. (1), (3) și 5 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. 1969, art. 75 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. a), alin. (3) C. pen. 1969, art. 5 alin. (1) C. pen. (13 acte materiale).

- 5 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. 1969, pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat prev. și ped. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. a) teza 1 și lit. b) pct. 4 și 5 din aceeași lege cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. 1969 cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen.

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen.

- 1 an și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat prev. și ped. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. a) teza 1 și lit. b) pct. 4 și 5 din aceeași lege, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. b), alin. (3) C. pen. 1969 cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen.

Pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunea de constituire de grup infracțional organizat este închisoarea de la 1 la 5 ani, iar pentru infracțiunea de înșelăciune prev. și ped. de art. 244 alin. (1) C. pen. pedeapsa este de la 6 luni la 3 ani.

Conform art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., termenul de prescripție a răspunderii penale este de 5 ani, termen care se calculează, conform art. 154 alin. (2) C. pen., de la data săvârșirii infracțiunii.

Din examinarea coroborată a Deciziilor Curții Constituționale a României nr. 297/2018 și nr. 358/2022 se desprind următoarele:

- art. 155 alin. (1) din C. pen., supus examenului de constituționalitate, a avut următorul conținut:

"Cursul termenului prescripției penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză"

- prin Decizia Curții Constituționale nr. 297/2018 s-a constatat neconstituționalitatea soluției legislative circumscrisă sintagmei "oricărui act de procedură în cauză", întrucât aceasta era lipsită de previzibilitate și, totodată, contrară principiului legalității incriminării, pentru că sintagma are în vedere și acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermițându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripției și al începerii unui nou termen de prescripție a răspunderii sale penale (parag. 31);

- Decizia Curții Constituționale nr. 297/2018 a avut natura unei decizii simple/extreme, întrucât instanța de contencios constituțional a sancționat unica soluție legislativă reglementată prin dispozițiile art. 155 alin. (1) din C. pen. (aspect statuat prin Decizia Curții Constituționale nr. 358/2022, parag. 61). Referirea la soluția legislativă cuprinsă în C. pen. anterior a avut un rol orientativ, iar nu obligatoriu, destinat legiuitorului, iar nu organelor judiciare (parag. 68, 70) și aceasta nu putea fi interpretată ca o permisiune acordată de către instanța de contencios constituțional organelor judiciare de a stabili ele însele cazurile de întrerupere a prescripției răspunderii penale (parag. 72);

- de la data publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018, respectiv 25 iunie 2018, "fondul activ al legislației nu a conținut vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale", rămânând neafectate termenele de prescripție generală reglementate de dispozițiile art. 154 din C. pen. (Decizia nr. 358/2022, parag. 73, 74);

- ulterior publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018, respectiv 25 iunie 2018, textul art. 155 alin. (1) din C. pen. a avut următorul conținut:

"Cursul termenului prescripției penale se întrerupe prin îndeplinirea"(Decizia nr. 358/2022, parag. 76);

- prin Decizia Curții Constituționale nr. 358/2022 s-a statuat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., reținându-se că norma supusă controlului de constituționalitate nu este susceptibilă de o aplicare clară și previzibilă în absența intervenției legiuitorului (parag. 60, 75);

- prin O.U.G. nr. 71/2002, publicată în M. Of. nr. 531/30.05.2022 au fost modificate dispozițiile art. 155 alin. (1) din C. pen., care a dobândit următorul conținut:

"Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului".

Analiza coroborată a aspectelor reliefate mai sus, realizată prin prisma efectelor deciziilor Curții Constituționale trasate de art. 147 alin. (1) din Constituția României, justifică concluzia că în ce privește întreruperea termenului prescripției răspunderii penale prevăzută de art. 155 alin. (1) din C. pen. a existat următoarea succesiune de legi:

- de la data intrării în vigoare a C. pen. (1 februarie 2014) și până la publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018, textul art. 155 alin. (1) din C. pen. a avut conținutul "Cursul termenului prescripției penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză" și s-a bucurat de prezumția de constituționalitate.

- între data publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018 (a cărei natură a fost lămurită prin Decizia Curții Constituționale nr. 358/2022) și până la intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 71/2022, textul art. 155 alin. (1) din C. pen. a avut un conținut incomplet, "Cursul termenului prescripției penale se întrerupe prin îndeplinirea", fără stabili vreun caz de întrerupere a cursului termenului de prescripție.

- de la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 71/2022, textul art. 155 alin. (1) din C. pen. are următorul conținut "Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului".

Întrucât în dreptul român normele referitoare la întreruperea cursului prescripției sunt norme de drept penal material (substanțial), acestea sunt supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activității legii penale prevăzut de art. 3 C. pen., cu excepția dispozițiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție și art. 5 din C. pen.

În consecință, având în vedere aspectele reținute cu privire la efectele deciziilor Curții Constituționale, instanța apreciază că dispozițiile art. 155 alin. (1) din C. pen. în forma în vigoare ulterior Deciziei nr. 297/2018 (a cărei natură a fost stabilită prin Decizia nr. 358/2022) constituie lege penală mai favorabilă, ca efect al lipsei de reglementare a vreunui caz de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale; acest vid legislativ atrage incidența exclusiv a termenelor generale de prescripție prevăzute de art. 154 C. pen.

Privitor la inculpatul A., raportat la data săvârșirii infracțiunilor, respectiv 2008-2012 în cazul infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. și ped. de art. 367 alin. (1) C. pen., și 2011 - 2012 în cazul infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen., termenele de prescripție a răspunderii penale s-ar fi împlinit în anul 2017.

Privitor la inculpatul B., raportat la data săvârșirii infracțiunii, respectiv 2008 - 2011, termenul de prescripție a răspunderii penale s-ar fi împlinit în anul 2016.

Curtea a reținut sub aspectul legii penale mai favorabile din perspectiva prescripției răspunderii penale că sunt mai favorabile inculpatului termenele de prescripție a răspunderii penale prevăzute de C. pen. în vigoare.

Privitor la inculpatul D., raportat la data săvârșirii infracțiunii, respectiv 2008 - 2009, termenul de prescripție a răspunderii penale s-ar fi împlinit în anul 2016.

Curtea a reținut sub aspectul legii penale mai favorabile din perspectiva prescripției răspunderii penale că sunt mai favorabile inculpatului termenele de prescripție a răspunderii penale prevăzute de C. pen. în vigoare.

Privitor la inculpatul C., raportat la data săvârșirii infracțiunilor, respectiv 2008 - 2012 în cazul infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. și ped. de art. 367 alin. (1) C. pen., și 2008 - 2011 în cazul infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 244 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen., termenele de prescripție a răspunderii penale s-ar fi împlinit în anul 2017, respectiv anul 2016.

Conchizând, raportat la cele mai sus-reținute, Curtea a reținut că Decizia nr. 297/2018 a Curții Constituționale, publicata în Monitorul Oficial din data de 25.06.2018, este o lege penala mai favorabila persoanelor condamnate mai sus-amintite, raportat la împrejurarea că Sentința penală nr. 93/04.10.2017, pronunțată de Curtea de Apel Alba-Iulia în Dosarul nr. x/2013, definitivă prin Decizia penală nr. 89/A/2.05.2022 a Înaltei Curți de Casație, s-a întemeiat pe o dispoziție legală declarată neconstituțională.

În dezacord cu procurorul, care susține că raportat la autoritatea de lucru judecat a hotărârii judecătorești supuse revizuirii în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 5 C. pen., privind aplicarea legii penale mai favorabile, Curtea a reținut că, urmare a admiterii în principiu a cererii și rejudecarea în fond, cauza este pendinte, argument pentru care devin incidente dispozițiile art. 5 C. pen. pe de altă parte, instituția revizuirii este diferita de instituția contestației în anulare, care sancționează eroarea de procedură.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termenul legal, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Alba Iulia, motivele fiind expuse în încheierea de dezbateri de la data de 13 septembrie 2023, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, astfel că nu se mai impune reluarea acestora.

Examinând apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Alba Iulia, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, constată că este întemeiat și va fi admis, pentru următoarele considerente:

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, ce poate fi exercitată împotriva hotărârilor judecătorești definitive, având caracterul unei căi de atac de retractare, care permite instanței penale să revină asupra propriei sale hotărâri, și, în același timp, are caracterul unei căi de atac de fapt, prin care sunt constatate și înlăturate erorile judiciare în rezolvarea cauzelor penale. Revizuirea se formulează împotriva unei hotărâri care a dobândit autoritate de lucru judecat, în temeiul unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, descoperite după judecată și care fac dovada că aceasta se întemeiază pe o eroare judiciară.

Conform dispozițiilor art. 453 din C. proc. pen., revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi solicitată când: a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză; b) hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declarația unui martor, opinia unui expert sau pe situațiile învederate de un interpret, care a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influențând astfel soluția pronunțată; c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecății sau după pronunțarea hotărârii, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză; d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză; e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia; f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituțională ca urmare a admiterii unei excepții de neconstituționalitate ridicate în acea cauză, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

Analizând hotărârea atacată, Înalta Curte constată că instanța de fond a apreciat în mod corect că cererea de revizuire formulată de condamnatul A. este admisibilă în baza art. 453 lit. f) C. proc. pen., deoarece acesta invocase efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 297/26.04.2018 în Dosarul nr. x/2013, la data de 10 februarie 2020, înainte ca soluția să fie definitivă pentru el și anterior Deciziei Curții Constituționale nr. 358 din 26 mai 2022.

De altfel, pentru acest recurent sentința 27/2023 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, este definitivă prin neapelare.

În motivarea apelului formulat, parchetul a invocat faptul că revizuirea nu putea fi admisă în principiu și pentru ceilalți inculpați pentru că posibilitatea de a beneficia de efectele deciziei de admitere a Curții trebuie circumscrisă sferei persoanelor care au declanșat acest control, anterior momentului publicării deciziei, în condițiile prevăzute de lege. În acest sens este și jurisprudența recentă a Curții, respectiv Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, paragraful 30, publicată în M. Of. nr. 69/1.02.2016, potrivit căreia, "în cadrul procesului judiciar, excepția de neconstituționalitate se înscrie în rândul excepțiilor de procedură prin care se urmărește împiedicarea unei judecăți care s-ar întemeia pe o dispoziție legală neconstituțională. Constatarea neconstituționalității unui text de lege ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite autorilor acesteia și nu poate constitui doar un instrument de drept abstract, întrucât și-ar pierde caracterul concret. În aceste condiții, având în vedere importanța principiului autorității de lucru judecat, Curtea Constituțională a considerat că pentru a garanta atât stabilitatea raporturilor juridice, cât și o bună administrare a justiției, este necesar ca ceea ce a stabilit instanța de contencios constituțional, pe cale jurisprudențială, cu privire la condițiile în care se poate formula revizuire, în temeiul unei decizii de admitere a excepției de neconstituționalitate, să se transpună în cuprinsul normelor procesual penale examinate în prezenta cauză. Așadar, o decizie de constatare a neconstituționalității unei prevederi legale trebuie să profite, în formularea căii de atac a revizuirii, numai acelei categorii de justițiabili care a invocat excepția de neconstituționalitate în cauze soluționate definitiv până la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei prin care se constată neconstituționalitatea, precum și autorilor aceleiași excepții, invocate anterior publicării deciziei Curții, în alte cauze, soluționate definitiv, acest lucru impunându-se din nevoia de ordine și stabilitate juridică."

Înalta Curte constată că, teoretic, argumentele susținute de Parchet sunt valide, decizia de constatare a neconstituționalității unei prevederi legale trebuie să profite, în formularea căii de atac a revizuirii, numai acelei categorii de justițiabili care a invocat excepția de neconstituționalitate în cauze soluționate definitiv până la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei prin care se constată neconstituționalitatea.

Temeiul admiterii cererii de revizuire pentru ceilalți trei revizuenți: D., C. și B. nu poate fi 453 lit. f) C. proc. pen. deoarece aceștia nu au invocat în timpul judecății aplicarea efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 297/26.04.2018, astfel încât să poată beneficia în mod nemijlocit de incidența acestui caz de revizuire.

Înalta Curte consideră însă că, după admiterea în principiu a cererii de revizuire formulată de A., ca urmare a efectului extensiv al revizuirii, instanța trebuia să "rejudece cauza și cu privire la părțile care nu au formulat cerere de revizuire, putând hotărî și în privința lor, fără să le poată crea acestora o situație mai grea" (art. 462 alin. (2) C. proc. pen.)

Ca atare, așa cum arată parchetul, prima instanță trebuia să respingă în principiu cererea de revizuire formulată de cei trei condamnați pentru că nu le era aplicabil cazul de revizuire prev. de art. 453 lit. f) C. proc. pen. Teoretic însă, aceștia puteau beneficia de efectul extensiv al revizuirii.

Pentru a beneficia însă de efectul extensiv al revizuirii, ar fi trebuit ca cei trei inculpați să se afle în aceeași situație cu cea în care se afla inculpatul A., adică să fi fost condamnați prin Sentința penală nr. 93/4 octombrie 2017 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, definitivă prin Decizia nr. 89/A/2022 a I.C.C.J. în baza noului C. pen.. Condamnarea în baza vechiul C. pen. nu permite reanalizarea prescripției prin intermediul deciziei Curții Constituționale, pentru că legea veche nu a ridicat probleme de neconstituționalitate a dispozițiilor legale privind prescripția răspunderii penale. În cauza, unii inculpați a fost condamnați în baza vechiul C. pen., alții în baza noului cod.

Dat fiind că în faza apelului nu s-a pus în discuție o astfel de problemă și, ca atare, nu s-au pus concluzii cu privire la relevanța legii în baza cărora au fost condamnați revizuenții pentru extinderea efectelor revizuirii, și dat fiind că nici la fond o astfel de problemă nu a fost dezbătută, Înalta Curte constată că nu s-ar putea pronunța în faza apelului, în ultimul grad de jurisdicție, pentru că o asemenea soluție, în fapt, ar priva inculpații de dreptul la un dublu grad de jurisdicție. Prin urmare, va trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Alba Iulia pentru a analiza posibilitatea de a extinde efectele revizuirii admise pentru inculpatul A. și la ceilalți revizuenți.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va admite apelul formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Alba Iulia împotriva Sentinței penale nr. 27 din data de 21 aprilie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în Dosarul nr. x/2022, cu privire la inculpații D., C. și B..

Va desființa sentința penală atacată și va trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile ocazionate de soluționarea apelului formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Alba Iulia vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații persoane condamnate D. și C., în cuantum de câte 170 RON, vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul persoană condamnată B., în cuantum de 680 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Alba Iulia împotriva Sentinței penale nr. 27 din data de 21 aprilie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în Dosarul nr. x/2022, cu privire la inculpații D., C. și B..

Desființează sentința penală atacată și trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală.

Cheltuielile ocazionate de soluționarea apelului formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Alba Iulia rămân în sarcina statului.

Onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații persoane condamnate D. și C., în cuantum de câte 170 RON, rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul persoană condamnată B., în cuantum de 680 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 octombrie 2023.

GGC - NN