ÎCCJ, Decizia nr. 194/2020

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

I. Prin Decizia penală nr. 123 din data de 20 februarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în Dosarul nr. x/2019 a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul A. împotriva încheierii din data de 25 noiembrie 2019 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

Pentru a decide astfel, instanța a reținut, în esență, că potrivit art. 68 alin. (7) din C. proc. pen., încheierea prin care se soluționează abținerea nu este supusă niciunei căi de atac.

În cauză, Înalta Curte a constatat că prin încheierea din data de 25 noiembrie 2019 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori a fost soluționată cererea de abținere formulată de doamna judecător B. în Dosarul nr. x/2019 al Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, încheiere ce nu este supusă niciunei căi de atac.

II. Împotriva Deciziei penale nr. 123 din data de 20 februarie 2020, petentul A. a declarat apel.

Prin Decizia penală nr. 76 din data de 26 mai 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2020 a fost respins, ca inadmisibil, apelul formulat de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 123 din data de 20 februarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în Dosarul nr. x/2019.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că petentul a exercitat calea de atac a apelului împotriva unei decizii definitive prin care Înalta Curte a analizat, în procedura de admisibilitate, contestația formulată de petent împotriva încheierii Curții de Apel Suceava prin care a fost soluționată cererea de abținere formulată de unul dintre membrii completului de judecată.

III. Împotriva acestei decizii a formulat apel petentul A., cauza înregistrând-se pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători sub nr. x/2020, fiind stabilit prim termen la data de 19 octombrie 2020, când instanța a pus în discuție, din oficiu, admisibilitatea recursului, punctul de vedere al reprezentantului Ministerului Public fiind menționat în practicaua prezentei decizii.

IV. Examinând apelul declarat prin raportare la actele și lucrările dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători constată că este inadmisibil, pentru considerentele următoare:

În considerarea efectelor principiului stabilit prin art. 129 din Constituția României privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, a principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală și a exigențelor stabilite prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Revine, așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Astfel, potrivit art. 408 alin. (1) din C. proc. pen., sentințele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel, iar conform alin. (2) al aceluiași articol, încheierile pot fi atacate cu apel numai odată cu sentința, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu apel.

Totodată, conform art. 550 alin. (1) coroborat cu art. 551 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., hotărârile pentru care nu este prevăzută calea de atac a contestației sau apelului rămân definitive la data pronunțării lor și devin executorii, ele neputând fi atacate ulterior.

În cauză, petentul a exercitat calea de atac a apelului împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, aspect de natură a nesocoti coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege.

Or, recunoașterea acestei căi de atac constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru considerentele ce preced, constatând că hotărârea atacată, respectiv Decizia penală nr. 76 din data de 26 mai 2020 este definitivă, va respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de petentul A. împotriva acestei decizii.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., apelantul va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 76 din data de 26 mai 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2020.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă apelantul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 octombrie 2020.

GGC - ED