ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 31.05.2023

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 424/2023

HOTĂRÂRE
31.05.2023
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 424/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Asupra recursului declarat de apelantul inculpat A.;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 27 aprilie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2022, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea formulată de apelantul inculpat A. privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 36/1995.

Pentru a pronunța această hotărâre, în esență, a reținut că apărătorul ales al apelantului A. a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 36/1995 cu ocazia soluționării apelului declarat împotriva sentinței penale nr. 34 din data de 16 martie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, prin care s-a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat la data de 29 septembrie 2022 între DNA - Serviciul Teritorial Suceava și inculpatul A., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prevăzute de art. 321 alin. (1) din C. pen., în Dosarul nr. x/2022 al DNA - Serviciul Teritorial Suceava.

A observat că atât în cererea scrisă, cât și în susținerea orală a excepției, deși a fost invocat ca neconstituțional art. 40 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 36/1995, din cuprinsul legii menționate reiese că art. 40 alin. (1) din Legea nr. 36/1995 nu este împărțit în subdiviziuni, respectiv pe litere.

A apreciat probabil ca autorul excepției să fi dorit să invoce neconstituționalitatea art. 41 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 36/1995 care prevede:,,(1) Calitatea de notar public încetează: când prin hotărâre judecătorească definitivă s-a dispus condamnarea sau amânarea aplicării pedepsei pentru săvârșirea unei infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul ori pentru săvârșirea cu intenție a unei alte infracțiuni".

Examinând textul indicat, a constatat că nu există legătură între acesta și obiectul cauzei în care a fost invocat.

Prin sintagma "să aibă legătură cu soluționarea cauzei" se înțelege că o normă legală are legătură cu soluționarea cauzei atunci când de modul în care este interpretată și aplicată depinde hotărârea ce se va pronunța, fiind esențială pentru rezolvarea respectivei pricini.

Or, instrumentul excepției de neconstituționalitate a fost pus de legiuitor la îndemâna părților pentru ca acestea, în raport cu interesele lor, să beneficieze de un control de constituționalitate a acelor prevederi legale care au rol hotărâtor asupra modului de soluționare a cauzei, iar nu a oricărei alte dispoziții legale ce poate fi incidentă în desfășurarea unui proces penal, fără a influența însă modul de rezolvare a acestuia.

Împotriva încheierii din data de 27 aprilie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2022 a declarat recurs apelantul inculpat A..

În motivarea recursului, a susținut că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate a cererii de sesizare a Curții Constituționale, respectiv excepția este invocată în cadrul unui litigiu aflat pe rolul unei instanțe, de către o persoană care are calitatea de parte, privește dispoziții legale dintr-o lege în vigoare la momentul formulării contestației, normele criticate sunt aplicabile situației recurentului, dispoziția normativă criticată, respectiv art. 40 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 36/1995, are legătură cu soluționarea cauzei, iar prevederea criticată nu a fost declarată neconstituțională printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

Referitor la legătura cu soluționarea cauzei, a arătat că dispozițiile art. 40 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 36/1995 sunt relevante din perspectiva dreptului de a se face aplicarea unei pedepse conform noilor instituții de drept penal și de a beneficia de facilitatea textelor de lege mai favorabile.

Examinând recursul declarat de apelantul inculpat A., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin sentința penală nr. 34 din data de 16 martie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 485 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. s-a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat la data de 29.09.2022 între DNA - Serviciul Teritorial Suceava și inculpatul A., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzute de art. 321 alin. (1) din C. pen., în Dosarul nr. x/2022 al DNA - Serviciul Teritorial Suceava.

În baza art. 396 alin. (1) și (4) din C. proc. pen. s-a stabilit în sarcina inculpatului A. pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prevăzute de art. 321 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 480 alin. (4) din C. proc. pen.

În baza art. 83 din C. pen. s-a dispus amânarea aplicării pedepsei de 1 (un) an închisoare stabilită față de inculpatul A., pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani ce se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii conform art. 84 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 83 alin. (1) și 84 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probațiune Suceava, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 85 alin. (2) din C. pen. a fost obligat inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei municipiului Gura Humorului, jud. Suceava, sau în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava (instituția unde se va presta munca în folosul comunității urmând să fie stabilită de Serviciul de Probațiune Suceava).

În baza art. 83 alin. (4) din C. pen. raportat la art. 88 alin. (1), (3) și (4) din C. pen., i s-a atras atenția inculpatului A. asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere sau neexecutării obligației impuse prin prezenta ori în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere, constând în sancțiunea revocării amânării și dispunerea aplicării și executării pedepsei.

În baza art. 487 lit. b) raportat la art. 404 alin. (4) lit. i) și art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a fost anulat contractul de vânzare cumpărare autentificat prin încheierea nr. 896/01.07.2020 la A., având ca obiect vânzarea-cumpărarea a două imobile, respectiv un apartament situat pe strada x, nr. 5, bl. S+P+5E+M, în municipiul Suceava (Id electronic x, nr. cadastral x, nr. Cf x) și un spațiu comercial situat pe strada x, bl. S+P+5E+M, în municipiul Suceava, (Id electronic x, nr. cadastral x, nr. Cf x), în calitate vânzători fiind B. și C., iar în calitate de cumpărător numitul D. .

Recurentul apelant inculpat A. a solicitat, în cadrul apelului declarat împotriva sentinței penale nr. 34 din data de 16 martie 2023 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 alin. (1) lit. f) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995. Același text de lege este indicat și în motivele scrise de recurs, fără a fi confirmată sau infirmată ipoteza erorii materiale indicate în încheierea din data de 27 aprilie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în Dosarul nr. x/2022, în sensul că autorul excepției să fi dorit să invoce neconstituționalitatea dispozițiilor art. 41 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 36/1995.

În ceea ce privește condițiile de admisibilitate a cererii de sesizare a Curții Constituționale, art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale prevede:

"Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază de litigiu și oricare ar fi obiectul acesteia".

Astfel, se constată că admisibilitatea cererii de sesizare a instanței de contencios constituțional este condiționată, printre altele, de reglementarea dispozițiilor care fac obiectul cererii de sesizare a Curții Constituționale în fondul activ al legislației, precum și legătura acestora cu soluționarea cauzei.

Or, din perspectiva primei condiții, similar celor reținute prin încheierea recurată, Înalta Curte constată că în forma actuală a Legii nr. 36/1995, corespunzătoare cu cea de pe parcursul activității infracționale reținute prin sentința apelată în sarcina recurentului (2018-2020), nu se regăsește art. 40 alin. (1) lit. f), articolul menționat fiind format din 15 alineate, care nu conțin subdiviziuni.

Referitor la condiția privind legătura excepției de neconstituționalitate cu soluționarea cauzei, plecând de la premisa unei erori de redactare, așa cum s-a reținut și în hotărârea recurată, Înalta Curte constată că, raportat la conținutul cererii de recurs, pot fi avute în vedere dispozițiile art. 40 alin. (1) sau ale art. 41 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 36/1995.

Art. 40 alin. (1) din Legea nr. 36/1995 prevede:

"Notarul public care, după numire, își va desfășura activitatea într-un birou individual notarial este obligat, în termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire în funcție, să își înregistreze sediul biroului individual în RNENP. Pentru înregistrarea sediului biroului individual notarial, notarul public va prezenta ordinul de numire în funcție, sigiliul și specimenul de semnătură, dovada depunerii jurământului, precum și licența de funcționare."

Art. 41 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 36/1995 prevede:

"(1) Calitatea de notar public încetează: (...)f) când prin hotărâre judecătorească definitivă s-a dispus condamnarea sau amânarea aplicării pedepsei pentru săvârșirea unei infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul ori pentru săvârșirea cu intenție a unei alte infracțiuni;"

Totodată, reține că pentru admisibilitatea cererii este necesar ca soluția pronunțată de Curtea Constituțională referitor la excepția de neconstituționalitate să producă un efect în cauză.

Așa cum s-a arătat anterior, recurentul susține că dispozițiile art. 40 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 36/1995 sunt relevante în cauză din perspectiva dreptului de a se face aplicarea unei pedepse conform noilor instituții de drept penal și de a beneficia de facilitatea textelor de lege mai favorabile.

Or, nici dispozițiile art. 40 alin. (1), nici cele ale art. 41 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 36/1995 nu privesc aspecte care țin de soluționarea acțiunii penale sau a acțiunii civile alăturate acesteia, ci condițiile de înregistrare a biroului individual notarial, respectiv încetarea calității de notar public ca urmare a condamnării sau a amânării aplicării pedepsei pentru săvârșirea unei infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul ori pentru săvârșirea cu intenție a unei alte infracțiuni printr-o hotărâre definitivă. Aceste aspecte nu au făcut obiectul cercetării judecătorești în cursul judecății în primă instanță, iar în apel nu au fost formulate apărări care să facă trimitere la aceste dispoziții normative, în condițiile în care nu a fost contestată legalitatea înregistrării biroului notarial, iar instanța nu a dispus prin sentința penală nr. 34 din data de 16 martie 2023 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori încetarea calității de notar și nici nu a aplicat o pedeapsă complementară sau accesorie cu o finalitate similară.

Față de aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de apelantul inculpat A..

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurenta-contestatoare la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul A. împotriva încheierii din data de 27 aprilie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2022.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 mai 2023.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2022-01-18
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 23/2022
Asupra recursului de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din data de 03 decembrie 2021 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cer
ÎCCJ 2024-01-25
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 63/2024
) al încheierii pronunțate de judecătorii de cameră preliminară de la instanța de control judiciar. Sub acest aspect, dispozițiile articolului criticat trebuie coroborate cu prevederile art. 425 1 din C. proc. pen., care reglementează cu ca
ÎCCJ 2023-12-05
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 808/2023
Ședința publică din data de 05 decembrie 2023 Asupra recursului de față, constată următoarele: Prin încheierea din 23 noiembrie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2018, s-a respins, ca in
ÎCCJ 2023-03-29
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 264/2023
cția penală și de minori sub nr. x/2021/a1*. Totodată, s-a format Dosarul nr. x/211/201/a1*/a3 în care a fost pronunțată încheierea din 28 februarie 2023 prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituțional
ÎCCJ 2023-02-08
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 105/2023
Ședința publică din data de 08 februarie 2023 Asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: I. Prin încheierea din data de 27.12.2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția Penală
Sursă