ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2248/2023

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

I.1. Obiectul cererii de chemare în judecată:

Prin cererea înregistrată la data de 15 martie 2023, pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, sub nr. x/2023, contestatorul A. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 131 din 13 februarie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2022, prin care a fost respinsă, ca nefondată, cererea de îndreptare, lămurire, completare a dispozitivului deciziei civile nr. 936R din 21 noiembrie 2022, pronunțate de aceeași instanță, în același dosar, formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimații B. și Executorul Judecătoresc C..

I.2. Decizia pronunțată de Curtea de Apel București:

Prin decizia civilă nr. 459R din 18 mai 2023, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a anulat cererea formulată de petentul A. împotriva deciziei civile nr. 131 din 13 februarie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2022.

II. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva deciziei civile nr. 459R din 18 mai 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a declarat recurs contestatorul A..

În expunerea de motive, fără a proceda la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., recurentul a susținut nelegalitatea deciziei atacate prin prisma soluției pronunțate de Curtea de Apel București, cu ignorarea cererilor deduse judecății.

Astfel, recurentul și-a exprimat nemulțumirea față de modalitatea în care au fost soluționate cauzele aflate pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București și al Tribunalului București, în fond și apel, precum și a pricinii de față, în toate fazele sale procesuale, afirmând că acestea, inclusiv cele ce vizau sesizarea Curții Constituționale cu mai multe excepții de neconstituționalitate, printre care și cea privind timbrajul stabilit doar în sarcina sa, au fost respinse în mod nejustificat, consecința fiind încălcarea egalității părților în proces, impusă de art. 16 (1) și (2), art. 124 (2) teza a 3-a, art. 124 (3) teza a 2-a din Constituția României, precum și a accesului său la justiție.

Recurentul a reiterat aceste excepții și a reclamat ignorarea de către instanțe a probelor ce dovedeau nelegalitatea executării silite demarate de executorul judecătoresc, invocând în acest sens art. 16 alin. (1) și (2), art. 15 alin. (1) din Constituția României, art. 751 alin. (1) pct. 2 ultima teză C. proc. civ.

II.1. Apărările formulate în cauză:

Intimații nu au depus întâmpinare.

II.2. Procedura de filtrare a recursului:

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților, la data de 02 octombrie 2023 și, respectiv, la data de 03 octombrie 2023, potrivit proceselor-verbale de înmânare aflate la dosarul de recurs, iar recurentul a depus punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, exprimându-și nemulțumirea cu privire la cele consemnate în cuprinsul acestuia.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., prin rezoluția din 23 octombrie 2023, completul de filtru a stabilit termen de judecată la data de 21 noiembrie 2023, în camera de consiliu, fără citarea părților, când Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare, cu prioritate, prin prisma excepției inadmisibilității recursului, invocată din oficiu.

II.4. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând recursul în condițiile art. 499 raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., potrivit căruia în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ., "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului", iar, conform art. 634 alin. (1) pct. 5 din același cod, sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii.

Totodată, art. 513 alin. (5) C. proc. civ. arată că: "Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită."

De asemenea, art. 508 alin. (4) C. proc. civ. stipulează că: "Hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată."

Cum, față de prevederile art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., decizia civilă nr. 492 din 14 iunie 2022, pronunțată de către Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2022, este o hotărâre definitivă, dată în soluționarea unui recurs, și decizia prin care a fost soluționată cererea de revizuire îndreptată împotriva acestei hotărâri - decizia civilă nr. 936R din 21 noiembrie 2022 a aceleiași instanțe - este o hotărâre definitivă, potrivit art. 513 alin. (5) C. proc. civ.

În ceea ce privește decizia civilă nr. 131 din 13 februarie 2023, pronunțată Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2022, Înalta Curte reține că prin aceasta a fost soluționată cererea de îndreptare, lămurire, completare a dispozitivului deciziei civile nr. 936R din 21 noiembrie 2022 a aceleiași instanțe, formulate de petentul-revizuent A., astfel că și această decizie este definitivă, conform art. 446 C. proc. civ., care prevede că hotărârile date în soluționare unor astfel de cereri sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea ori completarea.

La rândul ei, decizia civilă nr. 459R din 18 mai 2023 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, prin care s-a anulat contestația în anulare împotriva deciziei civile nr. 131 din 13 februarie 2023 a aceleiași instanțe este tot o hotărâre definitivă, potrivit art. 508 alin. (4) C. proc. civ., nesusceptibilă de a fi atacată pe calea recursului.

Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituția României arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.

În consecință, pentru argumentele expuse, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 459R din 18 mai 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

În ceea ce privește cererile de sesizare a Curții Constituționale cu excepțiile de neconstituționalitate invocate de către recurentul-contestator, astfel cum s-a reținut și prin raportul privind admisiblitatea în principiu a recursului, acestea apar ca fiind inadmisibile, în contextul în care sunt formulate într-o cale de atac inadmisibilă și nu vizează dispozițiile legale care determină o atare soluție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 459R din 18 mai 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 noiembrie 2023.