ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 908/2024

Ședința publică din data de 27 martie 2024

Deliberând, asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin decizia civilă nr. 1019/14.12.2022, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a fost anulat, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 39/22.02.2021, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă în dosarul nr. x/2018.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare recurentul- contestator A..

Prin decizia civilă nr. 430R/11.05.2023, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2023, a fost declarată nulă cererea formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 1019/14.12.2022, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Împotriva deciziei civile nr. 430R/11.05.2023, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a IV-a civilă a declarat recurs contestatorul A..

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 13 iulie 2023, și a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 10.

Prin cererea de recurs transmisă prin poștă electronică la data de 18 decembrie 2022, fără a proceda la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurentul-contestator a făcut o prezentare a litigiului, susținând că probele, cererile și demersurile sale au fost ignorate de către instanțe.

A arătat că i-a fost îngrădit accesul la justiție, precum și că a invocat mai multe excepții de neconstituționalitate care nu au fost luate în seamă de către instanțe.

Totodată, a arătat că achită taxa judiciară de timbru, dar că se impune a se avea în vedere că s-a conformat acestei solicitări și până acum, însă excepția de neconstituționalitate invocată sub acest aspect a fost ignorată, deși recurentul a reclamat o discriminare a acestuia și o inegalitate a părților în ceea ce privește obligația de achitare a taxelor de timbru, în condițiile în care B. este scutită de la plata acestora.

Recurentul-contestator a solicitat pronunțarea asupra celor 11 excepții de neconstituționalitate pe care susține că le-a invocat și sesizarea Curții Constituționale. A subliniat că insistă în suspendarea judecării cauzei până ce instanța de contencios constituțional va soluționa excepțiile de neconstituționalitate invocate.

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Prin raport, s-a reținut că, în opinia raportorului, recursul este inadmisibil, fiind declarat împotriva unei hotărâri care nu are deschisă această cale de atac, precum și faptul că recurentul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantum de 100 RON, aferentă soluționării recursului.

Completul de filtru nr. 10, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea către părți, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate în dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților în data de 18 decembrie 2023.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând recursul în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport cu excepțiile procesuale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

II.1. Cu privire la excepția netimbrării, a cărei analiză este prioritară, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al aceluiași articol statuează în sensul că instanța va pune în vedere reclamantului, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de aceasta și de a transmite dovada achitării taxei în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.

În același timp, dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Lipsa mențiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și neîndeplinirea cerințelor prevăzute de alin. (2) sunt sancționate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea.

În speță, prin rezoluția din data de 17 iulie 2023, s-a stabilit în sarcina recurentului-revizuent obligația de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, în temeiul dispozițiilor art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, sub sancțiunea anulării cererii de recurs. De asemenea, prin aceeași rezoluție, recurentului i s-a adus la cunoștință faptul că, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, are posibilitatea formulării cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, potrivit dispozițiilor art. 33 și 42 din O.U.G. nr. 80/2013.

Obligația privind achitarea taxei judiciare de timbru a fost comunicată recurentului, prin adresa emisă la data de 20 iulie 2023 și depusă la cutia poștală, în lipsa destinatarului, la 25 iulie 2023, potrivit mențiunilor efectuate de către factorul poștal în cuprinsul procesului-verbal aflat la dosarul de recurs.

Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru stabilite în sarcina sa, recurentul a formulat cerere de reexaminare, care a fost, însă, respinsă, prin încheierea din 10 octombrie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă în dosarul asociat, iar încheierea definitivă i-a fost comunicată recurentului în data de 20 octombrie 2023, potrivit procesului-verbal aflat la dosarul de recurs.

Mai mult, potrivit referatului întocmit de grefierul de ședință, până la data pronunțării, recurentul nu a depus, la dosar, dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Întrucât recurentul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de către instanță, în temeiul prevederilor art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, coroborate cu art. 486 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este legal timbrat, astfel încât se impune sancțiunea anulării acestuia.

II. 2. Cu privire la excepția inadmisibilității recursului

Cu titlu preliminar, se reține că analiza admisibilității în principiu a căii de atac a recursului este prioritară față de orice alte cereri sau excepții invocate de recurent în calea de atac sau prin precizările ulterioare, iar excepțiile de neconstituționalitate invocate în speță, întrucât nu vizează admisibilitatea în principiu a recursului, vor fi analizate în subsidiar dacă se mai impune.

În cauză, calea de atac are ca obiect decizia civilă nr. 430R/11.05.2023, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2023, prin care a fost declarată nulă cererea formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 1019/14.12.2022, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin care a fost anulat, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 39/22.02.2021, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă în dosarul nr. x/2018.

În ceea ce privește calea de atac împotriva contestației în anulare, se reține că potrivit dispozițiilor art. 508 alin. (4) din C. proc. civ., "hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată".

Hotărârea atacată cu contestație în anulare a soluționat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 39/22.02.2021, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă în dosarul nr. x/2018.

Dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. stipulează că au caracter definitiv hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii.

Prin urmare, cum hotărârea atacată cu contestație în anulare a fost pronunțată în soluționarea unei cereri de recurs, fiind definitivă, rezultă că decizia recurată nu este susceptibilă de reformare pe calea recursului, pentru neîndeplinirea condiției prevăzute de art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., decizia pronunțată de curtea de apel fiind definitivă în sensul dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. raportat la art. 508 alin. (4) din celași act normativ.

Totodată, art. 457 din C. proc. civ., care consacră principiul legalității căii de atac, prevede la alin. (1) că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea însăși a acestora să se realizeze în condițiile legii.

Prin urmare, având în vedere aceste excepții, precum și efectele pe care acestea le produc, aplicând art. 248 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite, ca fiind prioritară, excepția nulității recursului pentru netimbrare.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va anula recursul declarat de contestatorul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 430R din 11 mai 2023 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a IV-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 martie 2024.