ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 477/2023

Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 305/AP din 10 aprilie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în Dosarul nr. x/2023, printre altele, a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 70 C. proc. pen., apreciindu-se că nu sunt îndeplinite, cumulativ, condițiile prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cuprinsă în Decizia penală nr. 305/Ap din 10 aprilie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, contestatorul A. a formulat recurs, susținând că cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 70 C. proc. pen. în forma rămasă în vigoare după publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 625/2016, întrunește toate cerințele prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, inclusiv cea privind legătura cu cauza dedusă judecății, de vreme ce nu se poate judeca o cerere de recuzare a procurorului cu ignorarea dispozițiilor prevăzute de art. 70 C. proc. pen., în contextul în care, în cuprinsul acestor dispoziții este reglementată tocmai procedura de soluționare a abținerii și recuzării procurorului, precum și organul competent să se pronunțe asupra ei.

Totodată, s-a menționat că, ulterior pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 625/2016, dispozițiile art. 70 C. proc. pen. au rămas incomplete, în condițiile în care, legiuitorul nu a intervenit și nu a reglementat cine se va pronunța asupra cererii de recuzare a procurorului și cine are atribuția de a verifica admisibilitatea unei astfel de cereri.

Prin urmare, s-a apreciat că, instanța de fond s-a substituit legiuitorului și s-a declarat competentă să se pronunțe asupra cererii de recuzare a procurorului, chiar și pe admisibilitate, cu încălcarea principiului separației puterilor în stat, neputând, astfel, să completeze normele legale incomplete, ca urmare a admiterii excepției de neconstituționalitate.

În concluzie, s-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate și, în rejudecare, să se dispună sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 70 C. proc. pen.

Examinând recursul declarat de contestatorul A., Înalta Curte constată că acesta nu este fondat pentru motivele arătate în continuare.

Reglementând condițiile de admisibilitate a unei cereri de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate, art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, prevede că aceasta trebuie să fie ridicată în fața instanțelor de judecată, la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanță ori de procuror, în cauzele în care participă; să vizeze neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare; să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale și să aibă legătură cu soluționarea cauzei, indiferent de obiectul acesteia.

Caracterul excepției de neconstituționalitate de remediu procesual de ordine publică care poate fi invocat în orice etapă a procesului penal, determină ca cerința privind relevanța ei să fie analizată în concret în raport de faza în care este invocată. Din această perspectivă, Înalta Curte apreciază că examenul legăturii cu cauza trebuie făcut prin raportare la interesul specific al celui care a invocat excepția și înrâurirea pe care dispoziția legală considerată neconstituțională o are în speță. Stabilirea existenței interesului se face pe calea verificării pertinenței excepției în raport cu etapa procesuală în care a intervenit, astfel încât decizia Curții Constituționale în soluționarea excepției să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul principal. Așadar, cerința relevanței este expresia utilității pe care soluționarea excepției invocate o are în cadrul rezolvării litigiului în care a fost invocată.

În concret, recurentul A. a formulat, în calea extraordinară de atac a contestației în anulare promovată împotriva Deciziei nr. 917/Ap din 22.12.2023 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, o cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 70 C. proc. pen. în forma rămasă în vigoare după publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 625/2016.

Astfel, neconformitatea dispozițiilor art. 70 C. proc. pen. a fost invocată prin prisma art. 1 alin. (3), art. 1 alin. (5), art. 20, art. 21 alin. (3), art. 61 alin. (1), art. 124 alin. (1) din Constituția României, întrucât, în lipsa unei reglementări clare după pronunțarea Deciziei nr. 625/2016 a Curții Constituționale în ceea ce privește competența de soluționare a cererii de recuzare a procurorului de ședință creează, potrivit aprecierii contestatorului, cadrul unor interpretări nelegale, cum a fost, în opinia sa, aceea a instanței de apel care a pronunțat Decizia nr. 917/AP din 22.12.2022, conform căreia, o astfel de cerere se soluționează de completul învestit cu judecarea cauzei.

Or, contrar susținerilor apărării, Înalta Curte constată că prevederile criticate din perspectiva neconformității cu legea fundamentală nu au legătură și nu pot influența modalitatea de rezolvare a cererii de recuzare a procurorului, în condițiile în care, aceasta nu a depășit etapa admisibilității prevăzută de dispozițiile art. 67 alin. (5) C. proc. pen., cererea de recuzare fiind respinsă de completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei, pentru nerespectarea condițiilor de formă.

Prin urmare, în mod corect, instanța de fond a apreciat că lipsa de conformitate a dispozițiilor art. 70 C. proc. pen. cu legea fundamentală, invocată de apărare, nu are legătură cu soluționarea cauzei.

Ca atare, Înalta Curte, constatând că recurentul nu a folosit remediul procedural al excepției de neconstituționalitate în scopul și finalitatea sa, adică pentru armonizarea prevederilor legale considerate neconstituționale cu legea fundamentală, în baza art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei penale nr. 305/AP din 10 aprilie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în Dosarul nr. x/2023.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei penale nr. 305/AP din 10 aprilie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în Dosarul nr. x/2023.

Obligă recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 iunie 2023.

GGC - NN