ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 554/2023

Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 68 din 10 august 2023 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în Dosarul nr. x/2023, a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și, în consecință, în baza art. 104 alin. (7), art. 109 din Legea nr. 302/2004, s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 26.07.2023 de către autoritățile judiciare din Suedia - Procuratura Suediei în Dosar nr. x pe numele persoanei solicitate A., cetățean român.

S-a dispus predarea persoanei solicitate către autoritățile judiciare din Suedia.

S-a constatat că persoana solicitată nu a consimțit la predarea sa către autoritățile judiciare din Suedia și că nu a renunțat la beneficiul conferit de regula specialității, conform dispozițiilor art. 117 din Legea nr. 302/2004.

În baza art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus ca predarea persoanei solicitate să fie făcut sub condiția ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România în vederea executării acesteia.

În baza art. 104 alin. (10) și alin. (13) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea persoanei solicitate pe o durată de 30 de zile începând cu data de 10.08.2023 până la data de 08.09.2023 inclusiv, în vederea predării către statul solicitant.

A fost revocată măsura arestării provizorii în vederea predării dispusă prin încheierea penală nr. 58/01.08.2023 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în Dosar nr. x/2023, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare provizorie în vederea predării nr. 20/01.08.2023.

S-a constatat că persoana solicitată a fost reținută începând cu data de 31.07.2023 până la data de 01.08.2023 și apoi arestată provizoriu în vederea predării începând cu data de 01.08.2023 până la 15.08.2023 inclusiv.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru persoana solicitată, în cuantum de 2196 RON, a rămas în sarcina statului urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că, prin sesizarea formulată la data de 01 august 2023, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a solicitat luarea măsurii arestării provizorii pe o perioadă de cel mult 15 zile față de persoana solicitată A. în vederea prezentării mandatului european de arestare emis la data de 26.07.2023 de către autoritățile judiciare din Suedia pe numele acesteia. În motivarea sesizării s-a arătat că prin SIRENE Suedia s-a transmis o semnalare cu privire la darea în urmărire internațională în vederea arestării și predării către Suedia a cetățeanului român A.. Din cuprinsul semnalării a rezultat că pe numele persoanei solicitate A. a fost emis la data de 26.07.2023 de către autoritățile judiciare din Suedia - mandatul european de arestare cu referința nr. x, ce are la bază mandatul național de arestare din 26.07.2023 emis Procuratura Suediei, acesta fiind cercetat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de capitolul 8, secțiunea 5,6 C. pen. suedez, pentru care legea prevede maxim 10 ani închisoare.

S-a arătat că, în C. pen. român, fapta constituie infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 233 C. pen., ce este sancționată cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Potrivit semnalării, persoanei solicitate i se impută faptul că, la data de 18.06.2023, împreună cu o altă persoană l-au urmărit pe numitul B. de la C. de pe Sveavagen, până la Kammakargatan în Stockholm Suedia și i-au aplicat mai multe lovituri la nivelul corpului și al capului, l-au aruncat la pământ și l-au lovit cu piciorul inclusiv în timp ce era întins la pământ. Cu această ocazie persoana solicitată și cealaltă persoană au sustras ceasul persoanei vătămate (reclamantului) în valoare de aproximativ 290000 SEK, smulgându-l de pe mâna acesteia. Urmare loviturilor primite, persoana vătămată a suferit o hemoragie cerebrală și a avut două coaste rupte.

Curtea a mai reținut că, prin încheierea penală nr. 58/01.08.2023 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în Dosar nr. x/2023, în baza art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate A. pe o perioadă de 15 zile, începând cu data de 01.08.2023 și până la data de 15.08.2023, inclusiv, acordându-se termen la 10 august 2023 pentru ca reprezentantul Ministerului Public să depună la dosar mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate, precum și traducerea acestuia în limba română.

La dispunerea măsurii, Curtea a avut în vedere gravitatea acuzațiilor, modalitatea concretă în care persoana solicitată a acționat și consecințele produse (victima suferind o hemoragie cerebrală și având două coaste rupte), context în care a apreciat că măsura arestării provizorii este necesară și oportună în vederea derulării optime a procedurilor până la momentul depunerii de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a mandatului european de arestare. În vederea punerii în executare a dispozițiilor încheierii în cauză a fost emis mandatul de arestare provizorie în vederea predării nr. x/01.08.2023.

Totodată, s-a arătat că, la data de 10.08.2023, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a depus în copie și tradus în limba română - mandatul european de arestare emis la data de 26.07.2023 de către Procuratura Suediei, cu referința nr. x, pe numele persoanei solicitate A., precum și că aceasta a declarat că nu este de acord cu predarea sa și că nu renunță la drepturile conferite de regula specialității, poziție menționată în procesul-verbal depus la dosar x/2023

Analizând sesizarea cu care a fost învestită, Curtea de Apel Alba Iulia a constatat că pe numele cetățeanului român A. a fost emis la data de 26.07.2023 de către Procuratura Suediei, mandatul european de arestare cu referința nr. x; acesta fiind cercetat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de capitolul 8, secțiunea 5,6 C. pen. suedez, faptă care se circumscrie, potrivit mențiunilor înscrise în mandatul european de arestare, delictului de tâlhărie sancționat cu pedeapsă privativă de libertate de maxim 10 ani închisoare.

Astfel, sub aspectul situației de fapt, persoanei solicitate i se impută faptul că la data de 18.06.2023, împreună cu o altă persoană l-au urmărit pe numitul B. de la C. de pe Sveavagen, până la Kammakargatan în Stockholm Suedia și i-au aplicat mai multe lovituri la nivelul corpului și al capului, l-au aruncat la pământ și l-au lovit cu piciorul inclusiv în timp ce era întins la pământ. Cu această ocazie persoana solicitată și cealaltă persoană au sustras ceasul persoanei vătămate (reclamantului) în valoare de aproximativ 290000 SEK, smulgându-l de pe mâna acesteia. Urmare loviturilor primite, persoana vătămată a suferit o hemoragie cerebrală și a avut două coaste rupte.

Raportându-se la dispozițiile art. 84 și următoarele din Legea nr. 302/2004, Curtea a constatat că, în cauză, mandatul european de arestare emis în baza mandatului național de arestare preventivă pe numele persoanei solicitate conține toate informațiile prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004. Totodată, a reținut că persoana solicitată a fost prezentă în fața instanței, fiindu-i verificată identitatea și neexistând obiecții privitoare la aceasta, și i s-a înmânat o copie a mandatului european de arestare în limba română, conform art. 104 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.

Conform art. 104 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, instanța a adus la cunoștința persoanei solicitate drepturile prevăzute la art. 106 (dreptul de a fi informată cu privire la conținutul mandatului european de arestare, dreptul de a fi asistată de un apărător ales sau numit din oficiu de instanță, dreptul de a-și desemna un avocat în statul membru emitent al mandatului european de arestare și de a comunica cu acesta, în mod direct sau prin intermediul avocatului ales sau desemnat din oficiu în România, în condițiile prevăzute de legea română și cu asigurarea confidențialității), efectele regulii specialității, precum și posibilitatea de a consimți la predarea către autoritatea judiciară emitentă, fiindu-i puse în vedere consecințele juridice ale consimțământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia.

S-a luat act de împrejurarea că, audiată în fața instanței, persoana solicitată a declarat că nu este de acord cu predarea sa către autoritățile judiciare din Suedia și că nu renunță la drepturile conferite de regula specialității.

Instanța a apreciat că simpla nerecunoaștere a faptei de către persoana solicitată nu constituie un motiv de refuz al executării mandatului, în condițiile în care solicitarea autorităților străine a fost formulată tocmai pentru ca aceasta să participe la desfășurarea urmăririi penale.

Curtea a constatat că sunt satisfăcute cerințele textului de lege prevăzut de art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004; infracțiunea de tâlhărie menționată în secțiunea dedicată încadrării juridice din cuprinsul mandatului european au corespondent în C. pen. român în infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 233 C. pen., sancționată cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Totodată, a reținut că în cauză nu este incident niciunul din motivele de refuz obligatoriu sau facultativ al executării mandatului european de arestare prevăzute de art. 99 alin. (1), (2) din Legea nr. 302/2004. Ca urmare, a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 104 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, fiind îndeplinite toate condițiile pentru a dispune punerea în executare a mandatului european de arestare emis față de cetățeanul român A.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat contestație persoana solicitată A., învederând că este de acord să fie predată autorităților emitente ale mandatului european de arestare, dar că solicită înlocuirea măsurii arestării în vederea predării cu o altă măsură preventivă, precum arestul la domiciliu, pentru a fi alături de familia sa.

Examinând contestația formulată de persoana solicitată A., sub toate aspectele, prin prisma dispozițiilor art. 4251 C. proc. pen. raportat la art. 110 din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte constată că aceasta nu este fondată, pentru considerentele arătate în continuare.

Astfel, reglementând procedura de executare a mandatului european de arestare, art. 104 din Legea nr. 302/2004 prevede că, după verificarea identității persoanei solicitate și a împrejurării dacă acesteia i s-a comunicat, în copie și în limba pe care o înțelege, mandatul european de arestare și, dacă este cazul, hotărârea de condamnare dată în lipsă, judecătorul legal învestit aduce la cunoștința acesteia drepturile prevăzute de art. 106 din Legea nr. 302/2004, efectele regulii specialității, precum și posibilitatea de a consimți la predarea către autoritatea judiciară emitentă, punându-i în vedere, totodată, consecințele juridice ale consimțământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia. În situația în care persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, potrivit alin. (7) al aceluiași articol, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea acesteia, care se limitează la consemnarea poziției sale față de existența unuia dintre motivele obligatorii sau opționale de neexecutare, precum și la eventualele obiecții privind identitatea.

Potrivit art. 109 raportat la art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, judecătorul legal învestit soluționează cauza prin sentință, iar, în situația în care admite cererea formulată de autoritățile judiciare solicitante, emite de îndată un mandat de arestare, al cărui conținut și ale cărui condiții de executare sunt prevăzute de dispozițiile C. proc. pen. La luarea hotărârii, judecătorul ține seama de toate împrejurările cauzei și de necesitatea executării mandatului european de arestare, verificând, în acest sens, dacă faptele imputate se numără printre cele enumerate de art. 97 din Legea nr. 302/2004, dacă mandatul respectă conținutul și forma prevăzute de art. 87 din actul normativ și dacă, în speță, este aplicabil vreunul dintre motivele obligatorii sau facultative de refuz al executării menționate expres de art. 99 din Legea nr. 302/2004, având, totodată, în vedere și poziția persoanei solicitate cu privire la regula specialității, conform art. 117 din Legea nr. 302/2004.

Verificând actele dosarului, în raport cu aceste dispoziții, Înalta Curte constată că, în mod corect, instanța de fond a încuviințat punerea în executare a mandatului european de arestare emis pe numele cetățeanului român A. și predarea acestuia către autoritățile judiciare suedeze, după ce, în prealabil, a procedat la verificarea condițiilor prevăzute de lege în acest sens.

Astfel, din analiza conținutului mandatului european de arestare cu referința nr. x emis la data de 26 iulie 2023 de către autoritățile judiciare din Suedia, în baza mandatului național de arestare din 26 iulie 2023 întocmit de Procuratura Suediei, rezultă că cetățeanul român A. este căutat în vederea efectuării de cercetări pentru comiterea infracțiunii prevăzute de capitolul 8, secțiunea 5,6 C. pen. suedez, pentru care legea prevede maxim 10 ani închisoare, constând în aceea că, la data de 18.06.2023, împreună cu o altă persoană l-au urmărit pe numitul B. de la C. de pe Sveavagen, până la Kammakargatan în Stockholm Suedia și i-au aplicat mai multe lovituri la nivelul corpului și al capului, l-au aruncat la pământ și l-au lovit cu piciorul inclusiv în timp ce era întins la pământ. Cu această ocazie persoana solicitată și cealaltă persoană au sustras ceasul persoanei vătămate (reclamantului) în valoare de aproximativ 290000 SEK, smulgându-l de pe mâna acesteia. Urmare loviturilor primite, persoana vătămată a suferit o hemoragie cerebrală și a avut două coaste rupte.

Ca atare, astfel cum a reținut și prima instanță, mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate A. întrunește condițiile de formă prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004, în cuprinsul său fiind menționate toate informațiile enumerate în acest text de lege.

Mai mult, în cauză este îndeplinită și cerința prevăzută de art. 2 alin. (1) din Decizia cadru 2002/584/JAI din 13 iulie 2002 a Consiliului Uniunii Europene, ca durata pedepsei prevăzută de legea statului membru emitent pentru faptele pentru care a fost emis mandatul european de arestare să fie de minim 12 luni.

Totodată, Înalta Curte observă, în acord cu judecătorul fondului, că fapta reținută de autoritatea judiciară emitentă se regăsește printre cele enumerate la art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 (pct. 18) care dau loc la predare, fără a fi necesară verificarea îndeplinirii condiției dublei incriminări, prevăzută de alin. (2) al aceluiași articol. De altfel, fapta imputată este incriminată și de legea penală română în art. 233 C. pen., fiind sancționată cu pedeapsa închisorii de până la 7 ani.

În același timp, se are în vedere și împrejurarea că, așa cum rezultă din practicaua sentinței penale atacate, la termenul din 10 august 2023, persoana solicitată A. a precizat că nu este de acord cu predarea sa către autoritățile emitente ale mandatului, că se prevalează de regula specialității și nu și-a contestat identitatea.

Deopotrivă, se constată că, în speță, nu este incident niciunul din motivele, obligatorii sau facultative, de refuz al executării mandatului european de arestare care sunt expres reglementate de art. 99 din Legea nr. 302/2004, întrucât persoana solicitată nu face obiectul unei alte proceduri judiciare cu privire la aceeași acuzație în România sau în alt stat și întrunește condițiile pentru a răspunde penal, iar pentru infracțiunea care motivează mandatul nu a intervenit prescripția ori amnistia potrivit legii române.

Față de cele expuse mai sus, în deplin acord cu judecătorul fondului, Înalta Curte constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 302/2004 pentru executarea mandatului european de arestare emis la data de 26 iulie 2023 de către autoritățile judiciare suedeze în dosarul cu numărul de referință x, cu privire la persoana solicitată A., întrucât acesta a fost emis în vederea efectuării urmăririi penale, cuprinde faptele pentru care se solicită predarea și nu există niciun impediment la executare din cele prevăzute de Legea nr. 302/2004.

În ceea ce privește solicitarea contestatorului de înlocuire a măsurii preventive cu o altă măsură preventivă, precum arestul la domiciliu, Înalta Curte arată că, în calea de atac ce formează obiectul cauzei, nu poate fi analizată temeinicia măsurii arestării preventive, de vreme ce, din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 104 alin. (6) - (11) din Legea nr. 302/2004, rezultă că măsurile preventive reglementate de art. 202 alin. (4) lit. b), c) și d) C. proc. pen. (controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune și arestul la domiciliu) pot fi dispuse doar pe parcursul procedurii de executare a mandatului european de arestare desfășurate în fața instanței, nu și la finalizarea acesteia prin admiterea cererii formulate de autoritățile judiciare solicitante, când, odată cu încuviințarea predării, organul judiciar român trebuie să emită de îndată și un mandat de arestare (conform alin. (13) al art. 104 din Legea nr. 302/2004), astfel încât luarea măsurii arestării preventive față de persoana solicitată este obligatorie, iar nu facultativă.

Pentru motivele de mai sus, constatând că hotărârea atacată este legală și temeinică, în conformitate cu dispozițiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 68 din 10 august 2023 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în Dosarul nr. x/2023.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., având în vedere că se află în culpă procesuală, contestatorul persoană solicitată va fi obligat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în sumă de 1098 RON, stabilit conform dispozițiilor art. 8 lit. b) din Protocolul încheiat între Ministerul Justiției și U.N.B.R., va rămâne în sarcina statului și se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 68 din 10 august 2023 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în Dosarul nr. x/2023.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în sumă de 1098 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 august 2023.

GGC - ED