Decizia nr. 499/2023 — ÎCCJ, Secția penală — cale de atac împotriva sentinței nr. 128/2023 a Curții de Apel București

(dosarul fapta 1) La data de 15 martie 2023, în jurul orei 10:00, inculpații B. și A. au intrat în filiala C. din Stormannstrasse 33 din Kiel și au furat cafea, accesorii de duș, un accesoriu pentru lavoar și alte articole în valoare totala de 407,31 euro.

(dosarul fapta 2) În jurul orei 10:24, învinuiții B. și A. au intrat unul după altul în filiala D. din Kiel și au sustras dulciuri în valoare de 88,77

(dosarul fapta 3) În jurul orei 11:00, învinuiții B. și A. au intrat unul după altul în filiala D. din Flintbek și au sustras cafea în valoare de 1.015,28

(dosarul fapta 4) În jurul orei 11:54, învinuiții B. și A. au intrat în magazinul C. din Hamburger Landstrasse 110 din Molfsee și au sustras cafea în valoare de 886,98 euro. Învinuiții B. și A. s-au deplasat apoi la autovehiculul/depozit, care era parcat în Olshausenstrasse 80 din Kiel, și au încărcat bunurile furate în vehicul.

(dosarul fapta 5) S-au deplasat la C. din Kieler Strasse 48 din Bordeshoim. La fața locului, B. și A. au intrat separat în magazin în jurul 13.15 și au sustras cafea în valoare de 266,57 euro.

(dosarul fapta 6) În jurul orei 14:37, învinuiții B. și A. au intrat în filiala D. din Neumunster și au sustras cafea în valoare de 534,51 euro.

(dosarul fapta 7) În jurul orei 14:49, învinuiții B. și A. au intrat în filiala Baeyerstrasse 6 din Neumünster și au sustras pastă de dinți în valoare de 119,60 euro.

(dosarul fapta 8) În jurul orei 15:18, învinuiții B. și A. au intrat în filiala D. din Geothestrasse 11 din Neumünster și au sustras cafea în valoare de 719,52 euro. Apoi s-au întors la vehiculul-depozit de pe Olshausenstrasse din Kiel și au încărcat bunurile furate în mașină.

(dosarul fapta 9) În jurul orei 16:46, învinuiții B. și A. au intrat în filiala C. Favensberg 10 din Gettorf și au sustras cafea în valoare de 1.095,12 euro.

(dosarul fapta 10) În jurul orei 16:53, învinuiți B. și A. au intrat apoi în filiala D. din Ravensberg 4c din Gettorf și au sustras cafea în valoare de 1.078,02 euro.

(dosarul fapta 15) În jurul orei 11:00, pe 21 martie 2023, învinuiții B. și A. au intrat în filiala C. din Berliner Strasse 31 din Pinneberg și au sustras boabe de cafea în valoare de 473,69 euro.

(dosarul fapta 16) În jurul orei 11:49, învinuiții B. și A. au intrat în filiala C. din Moorreger Chaussee 4 din Moorrege și au sustras o cantitate de cafea necunoscută până acum.

(dosarul fapta 17) În jurul orei 12:15, învinuiții B. și A. au intrat în filiala D. din Gerberstrasse 1 din Uetersen și au sustras o cantitate de cafea necunoscută până acum.

(dosarul fapta 18) În jurul orei 12:34, învinuiții B. și A. au intrat în filiala D. din Reuterstrasse 115 din Uetersen și au sustras cafea și pastă de dinți în valoare de 289,29 euro.

(dosarul fapta 19) În jurul orei 13:14, învinuiții B. și A. au intrat în filiala D. din Tornescher Hof 1-5 din Tornesch și au sustras baterii și un încărcător de baterii în valoare de 284,97 euro.

(dosarul fapta 22) În jurul orei 14:01, învinuiții B. și A. au intrat în filiala C. din Hamburger Strasse 207 din Elmshorn și au sustras cafea în valoare de 323,82 euro.

(dosarul fapta 23) În jurul orei 14:47, învinuiții B. și A. au intrat în filiala C. din Königstrasse 10-14 din Barmstedt și au sustras o cantitate de cafea necunoscută până acum.

(dosarul fapta 24) În jurul orei 15:55, învinuiții B. și A. au intrat în filiala D. din strada x der Stor 2a din Kellinghusen și au sustras pastă de dinți și cafea în valoare de 192,65 euro.

(dosarul fapta 26) În jurul orei 16:18, învinuiții B. și A. au intrat în filiala C. der Stor 4 din Kellinghusen și au sustras obiecte necunoscute până acum. Învinuiții s-au dus apoi la vehiculul-depozit, care era parcat pe Iltisstrasse din Kiel, și au încărcat bunurile furate în transporter.

(dosarul fapta 29) La data de 22 martie 2023, în jurul orei 12:15, învinuiții B. și A. și în jurul orei 12:17 învinuitul E. au intrat în filiala C. din Kronsheider Strasse 20 din Wahlstedt și au sustras cafea în valoare de 390,75 euro.

(dosarul fapta 30) Între orele 13:07 și 13.47, învinuiți B., A. și E. au intrat în repetate rânduri în filiala D. din Lily-Braun-Strasse 18-12 din Bad Oldesloe și au sustras obiecte deocamdată necunoscute.

(dosarul fapta 31) Între orele 13:53 și 14.22, învinuiții B., A. și E. t m repetate rânduri în filiala C. din Industriestrasse 7 din Bad Oldesloe și: În valoare de 289,74 euro. Învinuiții s-au dus apoi la vehiculul de depozitare a bunurilor furate, care era parcat pe Iltisstrasse din Kiel și au încărcat bunurile furate în transporter.

(dosarul fapta 33) În jurul orei 16:58, învinuiții B., A. și E. au intrat în filiala C. din Ostlandstrasse 99 din Eckernförde și au sustras cafea în 318,15 euro.

(dosarul fapta 34) În jurul orei 17:04, învinuiții B., A. și E. intrat în filiala D. din Ostlandstrasse 99 din Eckernförde și au sustras cafea și valoare de 582,32 euro.

(dosarul fapta 35) În jurul orelor 17:33 și 18.28, învinuiții B., A. și E. au intrat în repetate rânduri în filiala C. din Sauerstrasse 6a din Eckernforde și au sustras cafea în valoare de 167,88 euro.

(dosarul fapta 39) În data de 23 martie 2023, în jurul orei 13:13, învinuiții B., A. și E. au intrat în filiala D. din Quickborner Strasse 54 din Norderstedt și au sustras obiecte necunoscute până în prezent. 27.

(dosarele faptele 40 și 41) Între orele 14:02 și 15.06, învinuiții B., A. și E. au intrat în filialele C. și D. din Brünskamp 1, respectiv Segeberger Strasse 20 din Nahe și au sustras separat de mai multe ori cafea și baterii în valoare totală de 1.608,78 ambele magazine. Învinuiții s-au dus apoi la vehiculul-depozit, care era parcat pe din Kiel, și au încărcat bunurile furate în transporter.

(dosarul fapta 45) În data de 24 martie 2023, între orele 12:19 și 13.11, învinuiții B., A. și E. au intrat de mai multe ori și întotdeauna separat în D.. Bad Oldesloe și au furat o cantitate considerabilă de până acum necunoscute. Învinuiții s-a dus apoi la vehiculul-depozit, care era parcat pe Iltisstrasse din Kiel, și au încărcat bunurile furate în transporter. 30./31. (Raportul observării din 24 martie 2023) Între orele 15:00 și 15.40, învinuiții B., A. și E. au intrat în filialele C. și D. din Königsberger Ștrasse 1 și 7 din Lüțjenburg de mai multe ori separat și au sustras articole vestimentare și cafea cu valoare necunoscută deocamdată.

(dosarul fapta 48) Între orele 16:10 și 16.47, învinuiții B., A. și E. au intrat de mai multe ori separat în filiala C. din strada x din Oldenburg în Holstein și au sustras obiecte necunoscute până în prezent.

(dosarul fapta 49) Între orele 16:47 și 17.16, învinuiții B., A. și E. au intrat în filiala D. din strada x din Oldenburg în Holstein și au sustras obiecte necunoscute până în prezent. Învinuiții s-au dus apoi la vehiculul-depozit care era parcat pe Iltisstrasse din Kiel și au încărcat bunurile furate în transporter.

(dosarul fapta 50) În data de 25 martie 2023, între orele 10:01 și 10.30, învinuiții B. și au intrat în repetate rânduri în filiala C. din Berliner Strasse 31 din sustras obiecte necunoscute până în prezent.

(dosarul fapta 51) În jurul orei 11:20, învinuiții B. și A. au intrat în filiala D. din strada x din Tornesch și au sustras obiecte necunoscute până în prezent.

(dosarul fapta 53) În jurul orei 11:20, învinuiții B. și A. au intrat în filiala C. din Moorreger Chaussee 4 din Moorrege și au sustras obiecte necunoscute până în prezent. Curtea, examinând condițiile prevăzute de lege privind mandatul european de arestare, a apreciat că solicitarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este întemeiată, întrucât sunt respectate dispozițiile art. 87 din Legea 302/2004 referitoare la conținutul și forma mandatului european de arestare. Raportându-se la dispozițiile art. 99 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, instanța a constatat că nu există niciun motiv obligatoriu sau facultativ de refuz al executării mandatului european de arestare emis de autoritățile din Germania, chiar dacă persoana solicitată nu este de acord cu predarea sa, totodată, termenul de prescripție a răspunderii penale nu este împlinit, raportat la pedeapsa prevăzută de legea penală din Germania și din România. În ceea ce privește susținerile persoanei solicitate A. pentru a justifica lipsa consimțământului de predare, respectiv că a primit o amendă anterior, pe care a plătit-o, fiind a treia amendă pe care o primește, și nu este de acord cu acuzațiile aduse conform mandatului european de arestare, deoarece despre multe fapte trecute în mandatul de arestare nu are cunoștință, Curtea a reținut că aceste aspecte nu pot constitui un motiv de refuz, conform Legii nr. 302/2004, întrucât rolul instanței române în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz ale predării pe care aceasta le invocă, însă, s-a apreciat că nu este incident niciunul din motivele obligatorii sau opționale de refuz al executării, iar faptele descrise în mandatul european de arestare constituie infracțiuni și în legea penală română. Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a formulat contestație persoana solicitată A. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 03 iulie 2023, având fixat prim termen de judecată la 06 iulie 2023. Concluziile apărătorului din oficiu, ale Reprezentantul Ministerului Public precum și poziția contestatoarei în ultimul cuvânt au fost redate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel că nu vor mai fi reluate. Examinând contestația, în raport de criticile formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Cu titlu preliminar, instanța de control judiciar notează că, potrivit dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată: "Mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate". Totodată, alin. (2) al aceluiași text de lege statuează în sensul că: "Mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002", modificată prin Decizia-cadru 2009/299/JAI din 26 februarie 2009, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L81/24 din 27 martie 2009. Din dispozițiile art. 85 și urm. din Legea nr. 302/2004, republicată, rezultă că rolul instanței de judecată în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz a predării pe care aceasta le invocă. În temeiul acestor principii, stipulate atât în norma internă, cât și în cea europeană, rezultă că executarea unei asemenea decizii judiciare în cadrul unei cooperări judiciare în materie penală presupune respectarea deplină a condițiilor de fond și formă, a domeniului de aplicare și a cadrului instituțional în care funcționează această procedură specială, pentru ca astfel să existe o deplină respectare a drepturilor și libertăților persoanei, așa cum acestea sunt prevăzute de Constituția României și de normele europene. În cadrul acestei proceduri, judecătorul hotărăște, asupra arestării și predării persoanei solicitate, după ce, în prealabil, a verificat condițiile referitoare la emiterea mandatului, la identificarea persoanei solicitate, la existența dublei incriminări a faptelor penale ce se impută acesteia sau dacă există situații ce se constituie în motive de refuz. În aceste coordonate de principiu, Înalta Curte reține că, în cauza pendinte, respectând rigorile legii, prima instanță a verificat temeinic îndeplinirea condițiilor care legitimează punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 07.06.2023 de către autoritățile judiciare din Republica Federală Germania, față de persoana solicitată A., urmărită internațional pentru săvârșirea infracțiunilor de furt în forma agravată, prev. de art. 242 alin. (1), art. 243 alin. (1) și alin. (2) nr. 3 și art. 244 alin. (1) nr. 2 cu aplicarea art. 25 alin. (2) și art. 53 C. pen. german. Deopotrivă, Înalta Curte reține că sunt îndeplinite condițiile de fond și formă ale mandatului european de arestare, în cuprinsul acestuia sunt menționate identitatea și cetățenia persoanei solicitate A., este indicat actul în baza căruia a fost emis mandatul european de arestare, respectiv mandatul național de arestare emis la 04.05.2023, în dosarul de referință nr. x, față de persoana solicitată A., se precizează încadrarea juridică a infracțiunilor pentru care este cercetată persoana solicitată, respectiv infracțiuni de furt în forma agravată, sunt descrise circumstanțele săvârșirii faptelor și este specificată pedeapsa prevăzută de lege pentru aceste fapte, respectiv 10 ani închisoare. Așadar, infracțiunile menționate în mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate sunt infracțiuni grave, în privința cărora, potrivit art. 97 alin. (1) pct. 9 din Legea nr. 302/2004 republicată, nu este necesară verificarea îndeplinirii condiției dublei incriminări. În continuare, în acord cu instanța de fond, Înalta Curte constată, pe de o parte, că nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii sau opționale de refuz la predare, prevăzute în mod expres și limitativ de art. 99 alin. (1) lit. a) - c) și alin. (2) din Legea nr. 302/2004, iar pe de altă parte, că persoana solicitată nu a ridicat obiecțiuni cu privire la identitatea sa. Astfel se reține că, în cuprinsul dispozițiilor art. 99 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, sunt reglementate cazurile în care autoritatea judiciară română de executare refuză executarea mandatului european de arestare, iar la alin. (2) al aceluiași articol sunt enumerate cazurile ce constituie motive opționale de refuz al executării mandatului european de arestare. Totodată, Înalta Curte apreciază că nu este aplicabilă niciuna dintre situațiile de refuz facultativ la predare prevăzute de art. 99 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată. Principiul recunoașterii reciproce care stă la baza structurii Deciziei cadru 2002/584, presupune, potrivit articolului 1 alin. (2) din aceasta, că statele membre sunt, în principiu, obligate să dea curs unui mandat european de arestare (Hotărârea din 16 noiembrie 2010, Mantello, C 261/09, EU:C:2010:683, punctul 36). Astfel, potrivit dispozițiilor Deciziei cadru 2002/584, statele membre nu pot refuza executarea unui astfel de mandat decât în cazurile de neexecutare obligatorie prevăzute la articolul 3, precum și în cazurile de neexecutare facultativă enumerate la articolele 4 și 4a din aceasta. În plus, executarea unui mandat european de arestare nu poate fi supusă de autoritatea judiciară de executare decât condițiilor definite la articolul 5 din decizia cadru (Hotărârea Curții din 29 ianuarie 2013, R C 396/11, EU:C:2013:39, punctul 36). Prin urmare, autoritățile judiciare din România sunt obligate să pună în executare mandatul european de arestare chiar dacă persoana solicitată susține că nu dorește predarea către autoritățile judiciare din Germania. De altfel, Înalta Curte reține că predarea către autoritățile judiciare străine în baza mandatului european de arestare emis de acestea nu este condiționată de acordul de voință al persoanei solicitate dacă apreciază că sunt îndeplinite toate condițiile pentru aceasta. În raport cu argumentele prezentate de persoana solicitată că nu este de acord cu acuzațiile aduse conform mandatului european de arestare, deoarece despre multe fapte cuprinse în mandatul de arestare nu are cunoștință, Înalta Curte constată că, raportat la obiectul cauzei pendinte, acestea exced verificărilor ce pot fi făcute în actualul cadru procesual, întrucât, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 302/2004, nu este posibil ca instanța de executare a mandatului european de arestare să cenzureze legalitatea efectuării urmăririi penale de statul emitent al mandatului european de arestare și nici să se pronunțe asupra oportunității emiterii unui asemenea mandat. În acest context, Înalta Curte constată că nu există niciun motiv de respingere a solicitării autorităților judiciare germane privind predarea în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare. Pe cale de consecință, în conformitate cu dispozițiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 128/F din 28 iunie 2023 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2023. În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatoarea persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar în raport de alin. (6) al aceluiași articol, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoarea persoană solicitată, în cuantum de 1098 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiției.