ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 20/2024

Asupra contestației de față;

În baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 203/F din 03 noiembrie 2023 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală, în temeiul art. 599 din C. proc. pen. a fost respinsă, ca nefondată, contestația la executare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței penale nr. 225/F/20.11.2020, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală, definitivă prin decizia penală nr. 237/A/21.07.2023.

Pentru a dispune astfel, curtea a reținut că la data de 29 septembrie 2023, a fost înregistrată sub nr. x/2023 contestația la executare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L. împotriva sentința penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a aceleiași instanțe, în cuprinsul contestației fiind indicat ca temei de drept dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.

S-a arătat că, în cuprinsul motivelor de contestația contestatoarea a solicitat lămurirea sentinței penale nr. 225/F din data de 20.11.2020, pronunțată de Curtea de Apel București, în sensul că mențiunile referitoare la aplicarea art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., privind restabilirea situației anterioare și reîntoarcerea în patrimoniul orașului Năvodari, precum și cele referitoare la aplicarea art. 249 din C. proc. pen. privind instituirea sechestrului penal, nu se referă la terenul cu suprafața de 533 mp., situat în intravilanul orașului Năvodari, Tabăra de copii, trup 2, LOT x, jud. Constanta, având nr. cadastral x, și la terenul cu suprafața de 1000 mp., situat în intravilanul orașului Năvodari, Tabăra de copii, trup 2, LOT x, jud. Constanta, având nr. cadastral x.

În argumentarea cererii, contestatoarea a arătat că, prin sentința nr. 225/F din 20 noiembrie 2020 a Curții de Apel București s-a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra terenului cu suprafața de 1000 mp. nr. cadastral x și restabilirea situației anterioare și reîntoarcerea în patrimoniul Orașului Năvodari a suprafeței de teren de 533 mp. nr. cadastral x. Totodată, în baza art. 249 din C. proc. pen. s-a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra terenului cu suprafața de 533 mp. nr. cadastral x, iar în baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen. a dispus desființarea actelor notariale nr. 1279 și 1280 din data de 19.04.2018, nr. 1131/03.04.2018 și nr. 3988/14.09.2018 autentificate de BNP B. din mun. Constanța și nr. 1187/27.06.2013 autentificat de BNP C. din oraș Năvodari (doar în ceea ce privește terenurile cu nr. cadastrale x).

Prin decizia penală nr. 237/A 21 iulie 2023 a Înaltei Curți, secția penală, în baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, inculpații D., E., F., G., H., S.C. I. S.R.L., persoanele interesate J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., N. împotriva sentinței penale nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală, îndreptată prin încheierea din 26 februarie 2021, a fost desființată, în parte, sentința apelată, și, rejudecând: în temeiul art. 396 alin. (6) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesul penal, ca efect al intervenirii prescripției răspunderii penale. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale care nu contravin prezentei decizii.

În continuare, contestatoarea a expus istoricul dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor în litigiu, arătând în acest sens că, înainte de pronunțarea sentinței penale nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 de către Curtea de Apel București, aceasta, în calitate de cumpărătoare, a încheiat cu CC., în calitate de vânzător, contractul de vânzare-cumpărare având ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului viran în suprafață de 533 mp, situat în intravilanul orașului Năvodari, Tabăra de copii, trup 2, LOT x, jud. Constanța, identificat cu numărul cadastral x, înscris în Cartea Funciară nr. x/Năvodari, autentificat sub nr. x/19.06.2020, și contractul de vânzare-cumpărare având ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului viran în suprafață de 1000 mp, situat în intravilanul orașului Năvodari, Tabăra de copii, trup 2, LOT x, jud. Constanța, identificat cu numărul cadastral x, înscris în Cartea Funciară nr. x/Năvodari, autentificat sub nr. x/22.07.2020.

Terenurile au fost identificate de către A. prin intermediul unei agenții imobiliare.

Totodată, a arătat că, potrivit extraselor de Carte Funciară nr. x/17.06.2020 și nr. y/20.06.2020, eliberate înainte de perfectarea contractelor de vânzare-cumpărare, terenurile nu erau grevate de sarcini, nu s-au constituit drepturi reale în favoarea unor persoane fizice sau juridice și nu erau sechestrate. De asemenea, a arătat că actele notariale încheiate cu A. nu au fost desființate nici prin sentința penală nr. 225/F din 20 noiembrie 2020 și nici prin decizia penală nr. 237/A din 21 iulie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2015 și, cu toate acestea, instanța a dispus restabilirea situației anterioare și reîntoarcerea în patrimoniul orașului Năvodari a celor două terenuri achiziționate de către S.C. A. anterior pronunțării sentinței penale nr. 225/F din 20.11.2020 pronunțate de Curtea de Apel București.

În motivarea temeiniciei contestației la executare, contestatoarea a adus argumente referitoare la existența unei erori de fapt cu privire la terenurile dobândite de către A..

Într-un prim argument, a susținut că instanța a reținut că S.C. A. nu a avut nicio calitate în dosarul nr. x/2015 și nu a avut cunoștință de existența dosarului la momentul achiziționării terenurilor, fiind dobânditor de bună-credință.

Tot astfel, S.C. A. nu a fost citată și nu a putut formula apărări în dosarul nr. x/2015, astfel încât hotărârile pronunțate nu îi sunt opozabile.

De asemenea, a arătat că instanța a avut în vedere următorul raționament: pentru suprafețele de teren dezmembrate din terenurile ce au făcut obiectul retrocedărilor frauduloase și care se mai aflau în proprietatea inculpaților, a interpușilor ori a altor dobânditori de rea-credință, a dispus restabilirea situației anterioare, pentru terenurile care au fost dezmembrate și vândute unor dobânditori de bună-credință, a dispus confiscarea contravalorii fiecărui teren de la inculpatul, interpusul, ori persoana de rea-credință care l-a vândut. Totodată s-a dispus instituitrea de măsuri asigurătorii asupra terenurilor pentru care s-a dispus restituirea situației anterioare, pentru a se evite înstrăinarea imobilelor, aspecte confirmate prin decizia penală nr. 237/A/21.07.2023).

Contestatoarea a mai arătat că instanța a reținut că toți dobânditorii care și-au înscris dreptul de proprietate în cartea funciară, cu respectarea art. 901 alin. (2) din C. civ. și care nu au legătură cu inculpații, interpușii ori moștenitorii din prezentul dosar, sau chiar dacă au avut legătură cu vreuna dintre persoanele interesate menționate, nu sunt probe din care să rezulte reaua-credință, mai ales în cazul vânzărilor succesive, unde reaua-credință a ultimului dobânditor poate fi cu atât mai puțin stabilită, apreciind că instanța a reținut, în mod greșit, că terenurile identificate prin nr. cadastral x și nr. x se află încă în proprietatea persoanei interesate CC. și a dispus, în baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., restabilirea situației anterioare și reîntoarcerea în patrimoniul orașului Năvodari a suprafeței de teren de 1000 mp. nr. cadastral x și a suprafeței de teren de 533 mp. nr. cadastral x.

În continuarea argumentației, contestatoarea a susținut că, în cazurile în care instanța a reținut că terenurile au fost înstrăinate de către persoanele interesate către terți de bună-credință, a dispus menținerea contractelor de vânzare și confiscarea contravalorii terenurilor de la persoanele interesate, definind și noțiunea de dobânditori de bună-credință ca fiind acele persoane care și-au înscris dreptul de proprietate în cartea funciară și care nu au legătură cu persoanele interesate sau cu inculpații din dosarul penal.

În speță, instanța nu a cunoscut, la data pronunțării hotărârii că A. este titulara dreptului de proprietate asupra celor două terenuri, măsura restabilirii situației anterioare fiind dispusă de instanța în considerarea faptului că persoana interesată era proprietara terenurilor vândute societății A., deoarece aceasta nu a fost parte în dosar, astfel că nu s-a putut bucura de protecția dreptului de proprietate, așa cum este statuată în dispozițiile art. 44 din Constituție și art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.

Analizând actele și lucrările dosarului, curtea a reținut că, prin sentința penală nr. 225/F din 20 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală, printre altele, instanța a dispus, în baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., restabilirea situației anterioare și reîntoarcerea în patrimoniul Orașului Năvodari a suprafeței de teren de 1000 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 249 din C. proc. pen. a instituit măsura sechestrului asigurator asupra terenului cu suprafața de 1000 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen. a dispus restabilirea situației anterioare și reîntoarcerea în patrimoniul Orașului Năvodari a suprafeței de teren de 533 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 249 din C. proc. pen. a instituit măsura sechestrului asigurator asupra terenului cu suprafața de 533 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desființarea actelor notariale nr. 1279 și 1280 din data de 19.04.2018, nr. 1131/03.04.2018 și nr. 3988/14.09.2018 autentificate de BNP B. din mun. Constanța și nr. 1187/27.06.2013 autentificat de BNP C. din oraș Năvodari.(doar în ceea ce privește terenurile cu nr. cadastrale x).

Prin decizia penală nr. 237/A din data de 21 iulie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală au fost menținute definitiv aceste dispoziții.

În continuare, instanța fondului a reținut că, potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat de BNP DD. sub nr. x/19.06.2020, PFA CC. a vândut petentei S.C. A. S.R.L, cu prețul de 100000 de euro, terenul cu suprafața de 500 mp. nr. cadastral x situat în intravilanul Orașului Năvodari, Tabăra de Copii, trup 2 (DL).

Conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat de BNP DD. sub nr. x/22.07.2020, PFA CC. a vândut petentei S.C. A. S.R.L cu prețul de 250000 de euro terenul cu suprafața de 1000 mp. nr. cadastral x situat în intravilanul Orașului Năvodari Tabăra de Copii, trup 2 (DL).

Curtea de Apel București a mai reținut că, potrivit art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din C. proc. pen. contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută, însă, în cauză nu sunt incidente aceste dispoziții legale, fiind, mai degrabă, vorba despre o soluție bazată pe necunoașterea de către instanța de fond și instanța de apel, la datele pronunțării sentinței și a deciziei, a faptului că numitul CC. a vândut cele două suprafețe de teren, prefigurându-se și o rea-credință a numitului CC. care, anticipând o eventuală restabilire a situației anterioare a încercat să vândă terenurile ori să le înstrăineze în mod fictiv, pentru a nu putea fi urmărite.

În continuare, instanța fondului a opinat că, pentru ca această așa-zisă eroare să fie rectificată, petenta avea obligația să aducă la cunoștința instanței de apel împrejurarea că a cumpărat cele două suprafețe de teren și că este un dobânditor de bună credință, reținând că într-o situație simliară au fost și S.C. EE. S.R.L., FF. și GG. care au cumpărat suprafețe de teren din cele asupra cărora instanța de fond a dispus restabilirea situației anterioare și au adus la cunoștința instanței de apel acest aspect, înlăturând dispoziția de restabilire a situației anterioare, ridicând sechestrul și dispunând confiscarea prețului plătit de cumpărătoare de la cei care au înstrăinat (R. și S.).

În condițiile în care S.C. A. S.R.L nu a solicitat remedierea "erorii" în fața instanței de apel, a apreciat că, pe calea lămuririi hotărârii nu se poate proceda la înlăturarea dispozițiilor de restabilire a situației anterioare, de menținere a sechestrului și nici de desființare a actelor notariale nr. 1279 și 1280 din data de 19.04.2018, nr. 1131/03.04.2018 și nr. 3988/14.09.2018 autentificate de BNP B. din mun. Constanța și nr. 1187/27.06.2013 autentificat de BNP C. din oraș Năvodari (în ceea ce privește terenurile cu nr. cadastrale x), mai ales că ar trebui, conform raționamentului instanței de fond, continuat de instanța de apel, să se confiște prețul încasat, de la PFA CC., singura cale pe care petenta S.C. A. S.R.L. ar avea-o la dispoziție fiind reprezentată de o acțiune în fața instanței civile, respectiv, o acțiune întemeiată pe garanția pentru evicțiune și în cadrul căreia trebuie să se analizeze dacă nu cumva aceasta l-a ajutat pe CC. să sustragă suprafețele de teren de la restabilirea situației anterioare.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat contestație A. S.R.L..

Prin motivele de contestație formulate în scris, contestatoarea A. a reiterata susținerile făcute în fața Curții de Apel București, arătând că nu a avut nicio calitate în dosarul nr. x/2015 al Curții de Apel București și nu a avut avut posibilitatea de a formula apărări, nefiind citată, astfel că hotărârile vizând fondul nu îi sunt opozabile.

Totodată, a susținut că instanța, în mod greșit a reținut că terenurile identificate cadastral x se află încă în proprietatea persoanei interesate CC. și a dispus restabilirea situației anterioare cu consecința reîntoarcerii în patrimoniul orașului Năvodari a celor două suprafețe de teren de 1000 mp, respectiv de 533 mp.

În continuare, a arătat că instanța nu a analizat situația celor două terenuri la momentul pronunțării hotărârii și nu a aplicat același raționament, respectiv să constate buna-credință a contestatoarei și să dispună confiscarea de la CC. a contravalorii fiecărui teren, apreciind a fi îndeplinite condițiile prevăzute de art. 598 din C. proc. pen.

Pe cale de consecință, a solicitat să se rețină existența impedimentelor la executare arătate, cu consecința admiterii contestației și schimbarea hotărârii atacate în sensul celor solicitate.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 15 noiembrie 2023, sub nr. x/2023, fiind fixat termen de judecată la data de 11 ianuarie 2024.

La termenul stabilit, apărarea și reprezentantul Ministerului Public au formulat concluzii pe fondul cauzei, acestea fiind detaliat redate în practicaua prezentei decizii.

Analizând contestația formulată de A. S.R.L., în baza actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale cu relevanță în materie, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 598 alin. (1) din C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:

a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;

b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;

c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;

d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

În cazul prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. "când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare", nelămurirea sau împiedicarea la executare trebuie să se datoreze unor cauze legale prin care nu se poate pune în executare hotărârea sau nu poate continua executarea acesteia.

Contestația la executare reprezintă o procedură jurisdicțională de rezolvare a incidentelor ivite în cursul executării hotărârii definitive, iar pe această cale se pot invoca numai aspecte care privesc exclusiv executarea hotărârilor, nu se pot pune în discuție legalitatea și temeinicia hotărârilor în baza cărora se face executarea și nu se poate ajunge la modificarea hotărârilor rămase definitive.

Ca urmare, nelămurirea cu privire la hotărârea ce se execută - caz de contestație la executare prevăzut de teza I a art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., invocat în cauză trebuie să vizeze limitele în care se execută hotărârea contestată, iar nu însăși valabilitatea acesteia în privința soluției pe care o conține, care a intrat în puterea lucrului judecat.

Or, analizând cererea de contestație la executare de față, în raport cu aspectele menționate de A. S.R.L., Înalta Curte constată că motivele invocate de acesta nu constituie o nelămurire cu privire la hotărârea ce se execută, astfel cum prevăd dispozițiilor art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din C. proc. pen.

În acest sens, Înalta Curte reține că, prin cererea formulată. A. S.R.L., a criticat, în fapt, împrejurarea că, prin sentința penală nr. 255/F din data de 20 noiembrie 2020, Curtea de Apel București a reținut că terenurile identificate cadastral x se află încă în proprietatea persoanei interesate CC. și a dispus restabilirea situației anterioare cu consecința reîntoarcerii în patrimoniul orașului Năvodari a celor două suprafețe de teren de 1000 mp, respectiv de 533 mp, aceasta deoarece nu a avut cunoștință de înstrăinarea celor două imobile către contestatoare, în timpul procesului, care este dobânditoare de bună-credință, dar nu a avut posibilitatea să formuleze apărări, deoarece nu a fost citată.

Practic, contestatoarea a invocat că dispozițiile din sentința penală nr. 255/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curții de Apel București, pe latură civilă, cu privire la terenurile antemenționate, menținute prin decizia pronunțată în apel, se impune a fi lămurite, prin prisma celor două contracte de vânzare-cumpărare intervenite între CC. și A. S.R.L..

În contextul susținerilor contestatoare, Înalta Curte apreciază că, deși au fost invocate dispozițiile legale privind contestația la titlu, în realitate, ceea ce se solicită nu este o reevaluarea a unor împrejurări cunoscute și cenzurate greșit, ci evaluarea unei situații noi, vizând latura civilă, împrejurarea ce nu se circumscrie cazului de contestație la executare invocat,

În cadrul contestației la executare nu pot fi administrate probe care tind să pună în discuție ceea ce s-a stabilit, cu autoritate de lucru judecat, printr-o hotărâre definitivă.

Aspectele avute în vedere de către instanța de fond și menținute de instanța de apel, în ceea ce privește latura civilă a cauzei nu pot fi lămurite pe calea contestației la executare.

Astfel, pe calea contestației la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. nu se poate modifica hotărârea judecătorească definitivă, contestatorul neputându - se referi la aspecte de fond de natură să afecteze hotărârea ce se execută, care formează obiectul exclusiv al judecării în fond a cauzei, în căile ordinare sau extraordinare de atac. Acest caz de contestație la executare se referă doar la nelămuriri ivite cu ocazia punerii în executare a hotărârilor penale, cauzate, în cele mai multe situații, de redactarea greșită a dispozitivului hotărârii sau împiedicări la executare care trebuie să se datoreze unor cauze legale prin care nu se poate pune în executare hotărârea sau nu poate continua executarea hotărârii.

Pe de altă parte, regimul juridic al contestației la executare este acela al unui mijloc procesual prin care se asigură punerea în executare și executarea propriu - zisă a hotărârii penale definitive în conformitate cu legea, prin aplicarea acelor dispoziții de drept penal și drept procesual penal care se referă exclusiv la executarea unei condamnări penale. Datorită acestei naturi juridice legea prevede mijloacele prin care se asigură aplicarea legii în executarea condamnării, dar exclude posibilitatea ca, pe această cale, să fie afectată autoritatea de lucru judecat. Așadar, prin contestația la executare nu se poate analiza legalitatea sau temeinicia hotărârii penale, ci doar aspectele de nelegalitate constatate în procedura punerii în executare a hotărârii penale definitive, nefiind permis, potrivit dispozițiilor procesual penale, nici recalificarea cererii.

De asemenea, Înalta Curte reține că situația nouă ce se solicită a fi analizată implică evaluarea unor elemente probatorii referitoare la buna-credință a contestatoarei la momentul dobândirii celor două terenuri, ceea ce excede obiectului contestației la executare, fiind specifică procedurii civile.

Față de aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de A. S.R.L. împotriva sentinței penale nr. 203/F din data de 03 noiembrie 2023 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. va fi obligată contestatoarea la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de A. S.R.L. împotriva sentinței penale nr. 203/F din data de 03 noiembrie 2023 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală.

Obligă contestatoarea la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 ianuarie 2024.