ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1130/2025

Ședința publică din data de 15 mai 2025

După deliberare, asupra conflictului de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 16 mai 2024 pe rolul Judecătoriei Constanța, sub nr. x/2024, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Năvodari, prin primar, a solicitat rectificarea notării în cartea funciară, în sensul înlăturării măsurii sechestrului asigurător privind restabilirea situației anterioare asupra terenului intravilan în suprafață de 500 mp, înscris în CF nr. x a localității Năvodari, instituit prin sentința penală nr. 225/F din 20 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală în dosarul penal nr. x/2015 și menținut prin decizia penală nr. 237/A din 21 iulie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, precum și înlăturarea dreptului de ipotecă legală privind restabilirea situației anterioare, asupra terenului intravilan în suprafață de 500 mp, înscris în CF nr. x Năvodari, instituit prin actul administrativ nr. A_EGL_6125 din 26 noiembrie 2020 emis de ANAF - Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 907, 908, 911 și 2367 C. civ., precum și pe cele ale art. 957 și următ. C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 8949 din 14 august 2024, Judecătoria Constanța a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția III civilă.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Constanța a reținut că reclamanta a solicitat rectificarea notării în cartea funciară, în sensul înlăturării măsurii sechestrului asigurător privind restabilirea situației anterioare asupra terenului intravilan în suprafață de 500 mp, înscris în CF nr. x a localității Năvodari, instituit prin sentința penală nr. 225/F din 20 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală în dosarul penal nr. x/2015 și menținut prin decizia penală nr. 237/A din 21 iulie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, precum și înlăturarea dreptului de ipotecă legală privind restabilirea situației anterioare asupra terenului intravilan în suprafață de 500 mp, înscris în CF nr. x a localității Năvodari, instituit prin actul administrativ nr. A_EGL_6125 din 26 noiembrie 2020 emis de ANAF-Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale.

Judecătoria Constanța a constatat că, potrivit art. 954 coroborat cu art. 957 C. proc. civ., cererea de ridicare a sechestrului asigurător este de competența instanței care judecă procesul în primă instanță.

Totodată, a reținut că, raportat la art. 954 alin. (1) C. proc. civ., cererea de sechestru asigurător se adresează instanței care este competentă să judece procesul în prima instanță, în materie civilă aplicându-se regula conform căreia instituirea sechestrului asigurator revine instanței competente să analizeze, în primă instanță, cererea prin care se tinde la obținerea titlului executoriu.

Judecătoria Constanța a arătat că dispozițiile art. 956-957 C. proc. civ. prevăd că instanța competentă să dispună instituirea este competentă să constate și desființarea de drept a sechestrului asigurător, respectiv să dispună ridicarea acestuia.

Așadar, în ipoteza în care instanța competentă să judece procesul penal în primă instanță a fost curtea de apel, a apreciat că acestei instanțe îi revine competența materială să soluționeze și cererea de ridicare/constatare a încetării de drept a măsurii asigurătorii a sechestrului asigurator.

Prin urmare, a constatat că instanța competentă să soluționeze cererea de ridicare a sechestrului asigurător este Curtea de Apel București, secția III civilă, aceasta fiind instanța competentă să judece procesul în prima instanță.

Referitor la capătul de cerere având ca obiect radierea ipotecii legale, a reținut că sunt incidente prevederile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., conform cărora, în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt.

Prin sentința civilă nr. 147F din 25 octombrie 2024, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanța. Constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a dispune astfel, curtea de apel a constatat că reclamantul a învestit instanța cu o acțiune în rectificarea unor înscrieri de carte funciară, invocând, în acest sens, dispozițiile art. 911 raportate la cele ale art. 908 C. civ., iar nu cu o cerere de ridicare a sechestrului asigurător.

Pentru corecta calificare a demersului judiciar al reclamantului, a apreciat că sunt esențiale motivele acțiunii, care dau, concret, cauza juridică a acesteia, revenind instanței obligația de verificare a competenței în raport de identificarea naturii juridice reale a cererii, a categoriei sau instituției juridice aplicabile.

Instanța a reținut că situația de fapt descrisă de reclamant este aceea că prin sentința penală nr. 225/F/20.11.2020 pronunțată în dosarul nr. x/2015, Curtea de Apel București, secția a II-a penală a aplicat dispozițiile art. 25 alin. (3) C. proc. pen., dispunând restabilirea situației anterioare și reîntoarcerea în patrimoniul Orașului Năvodari a mai multor terenuri, printre care și suprafața de teren de 500 mp, înscrisă în CF nr. x Năvodari, soluția fiind menținută prin decizia penală nr. 237/A/21.07.2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală. Totodată, a constatat că au fost instituite măsuri asiguratorii asupra terenurilor pentru care s-a dispus restabilirea situației anterioare, pentru a se evita înstrăinarea imobilelor, scopul fiind acela de a face efectiv posibilă readucerea terenurilor în domeniul public sau privat al statului sau al unității administrativ-teritoriale.

Curtea a mai reținut că reclamantul a învederat că, pentru a aduce la îndeplinire dispozițiile instanței penale, prin hotărârea nr. 190/26.10.2023, Consiliul Local Năvodari a aprobat preluarea în domeniul privat al Unității Administrativ Teritoriale a unor imobile care se reîntorc în patrimoniul orașului Năvodari, respectiv a tuturor terenurilor față de care s-a dispus restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunilor, în sensul revenirii terenurilor supuse restituirii în domeniul public al statului sau, după caz, în domeniul public ori privat al orașului Năvodari, imobilul teren în suprafață de 500 mp figurând la poziția 4 din anexa nr. 1 la actul administrativ menționat, realizându-se, astfel, finalitatea urmărită prin hotărârea penală.

Totodată, a remarcat că, în baza aceluiași act administrativ, hotărârea nr. 190/26.10.2023, dreptul de proprietate al unității administrativ-teritoriale a fost înscris în cartea funciară nr. x a orașului Năvodari, fiind menținută notarea privind măsura sechestrului asigurător în partea C III. Sarcini a cărții funciare.

Raportat la argumentele expuse de reclamant în fapt și în drept, curtea a reținut că preocuparea acestuia este rectificarea notărilor în cartea funciară, respectiv de radiere a sechestrului și a ipotecii, orice referire la încetarea/ridicarea măsurii asigurătorii având un simplu rol argumentativ în susținerea cererii de rectificare a cărții funciare prin radierea sechestrului asigurător și a ipotecii.

De asemenea, a apreciat că din contextul factual descris de reclamant rezultă că poziția acestuia este cea a creditorului care, în urma soluției pronunțate de instanța penală asupra laturii civile a procesului penal, și-a recuperat terenurile, înscriindu-și dreptul de proprietate în cartea funciară.

Astfel, a reținut că situația descrisă de reclamant sau argumentele invocate de acesta nu se circumscriu ipotezelor prevăzute de art. 957 C. proc. civ., care reglementează ridicarea sechestrului asigurător.

Curtea a concluzionat că atât denumirea cererii de chemare în judecată, cât și motivele de fapt și temeiurile de drept invocate de reclamant relevă că demersul judiciar promovat de reclamant este o acțiune în rectificarea înscrierii în cartea funciară, care are natura unei acțiuni patrimoniale neevaluabile, competența materială aparținând judecătoriei, în temeiul dispozițiilor art. 94 pct. 1 lit. h) C. proc. civ.

Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte constată că îi revine Judecătoriei Constanța competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

La 16 mai 2024, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Năvodari, prin primar, a sesizat Judecătoria Constanța cu soluționarea unei cereri prin care a solicitat rectificarea notării în cartea funciară, în sensul înlăturării măsurii sechestrului asigurător privind restabilirea situației anterioare asupra terenului intravilan în suprafață de 500 mp, înscris în CF nr. x Năvodari, instituit prin sentința penală nr. 225/F din 20 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală în dosarul penal nr. x/2015, și menținut prin decizia penală nr. 237/A din 21 iulie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală. Totodată, a solicitat înlăturarea dreptului de ipotecă legală privind restabilirea situației anterioare, asupra terenului intravilan în suprafață de 500 mp, înscris în CF nr. x Năvodari, instituit prin actul administrativ nr. A_EGL_6125 din 26 noiembrie 2020 emis de ANAF - Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale.

În motivarea cererii, întemeiate în drept pe dispozițiile art. 911, 908 și 911 C. civ., reclamanta a arătat că, prin sentința penală nr. 225/F din 20 noiembrie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2015, Curtea de Apel București, secția a II-a penală a instituit măsura sechestrului asigurător asupra terenului în suprafață de 500 mp, având nr. cadastral x, minuta fiind înscrisă în cartea funciară a terenului sub nr. x/24.11.2020.

Ulterior, prin decizia penală nr. 237/A din 21 iulie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală a menținut măsura sechestrului asigurător, care a fost înscrisă în cartea funciară a imobilului sub nr. x/31.07.2023.

Reclamanta a arătat că pentru aducerea la îndeplinire a obligației impuse prin decizia penală nr. 237/A din 21 iulie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în vederea preluării efective a terenului în patrimoniul unității administrativ-teritoriale, prin HCL Năvodari nr. 190/26.10.2023, a fost aprobată preluarea în domeniul privat al Unității Administrativ Teritoriale Orașul Năvodari a unor imobile care se reîntorc în patrimoniul său, respectiv a tuturor terenurilor față de care s-a dispus restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunilor, în sensul revenirii terenurilor supuse restituirii în domeniul public al statului sau, după caz, în domeniul public ori privat al orașului, terenul în suprafață de 500 mp figurând la poziția 4 din anexa nr. 1 la actul administrativ menționat.

În baza HCL Năvodari nr. 190/26.10.2023, reclamanta a afirmat că și-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară, dar cu toate acestea, în partea C III. Sarcini, a fost menținută măsura sechestrului instituită prin cele două hotărâri penale menționate.

Totodată, a precizat că prin înscrierea dreptului de proprietate asupra terenului pe numele Unității Administrativ Teritoriale Orașul Năvodari s-a realizat finalitatea urmărită prin hotărârile penale, aceea a indisponibilizării bunurilor obiect al infracțiunii săvârșite în aplicarea Legii nr. 10/2001, astfel că reclamanta este îndreptățită să reintre în proprietatea terenurilor, fiind restabilită situația anterioară săvârșirii infracțiunilor cercetate de instanțele penale.

În ceea ce privește sechestrul asigurător, a arătat că acesta a fost instituit pentru a garanta repararea prejudiciului suferit de reclamantă, ca rezultat al unor activități infracționale care au fost sancționate prin hotărâre judecătorească definitivă, însă Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Năvodari a redevenit proprietarul terenului prin inventarierea acestuia în patrimoniul său și prin înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară.

Față de aceste aspecte relevate, Înalta Curte reține că scopul primordial al cererii deduse judecății constă în rectificarea notării în cartea funciară, dispuse asupra imobilului preluat efectiv în patrimoniul reclamantei prin HCL Năvodari nr. 190/26.10.2023, ca urmare a restabilirii situației anterioare săvârșirii infracțiunilor cercetate de instanțele penale.

În ceea ce privește sechestrul asigurător, reclamanta a învederat că acesta a fost instituit în scopul garantării restituirii bunului imobil înstrăinat din patrimoniu ca rezultat al unor activități infracționale sancționate prin hotărâre judecătorească, până la finalizarea procedurilor administrative de reintrare în patrimoniu, și că imobilul vizat de o asemenea măsură a revenit în proprietatea sa, prin înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară.

Ca atare, chestiunea referitoare la sechestrul judiciar nu se fundamentează pe ipotezele premisă statuate prin dispozițiile art. 957 C. proc. civ. în care inițiativa ridicării sechestrului aparține debitorului ci este subsidiară capătului de cerere privind rectificarea de carte funciară.

În aceste coordonate procesuale, Înalta Curte constată că sunt aplicabile dispozițiile art. 907, 908 și 911 C. civ., privitoare la rectificarea înscrierilor de carte funciară, indicate de reclamantă ca temei de drept al cererii deduse judecății și în limitele calificării date de instanță cererii de chemare în judecată, o astfel de cerere fiind atribuită, conform art. 94 pct. 1 lit. h) C. proc. civ., în competența judecătoriei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanța.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanța.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 15 mai 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform dispozițiilor art. 402 din C. proc. civ.