ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2089/2024

Asupra cererii de recurs de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov la 14 februarie 2022 sub dosar nr. x/62/2022, reclamanta COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE „CFR” SA, în contradictoriu cu pârâta A S.R.L. a solicitat:

- să se constate nulitatea notei de reziliere nr. 365/25.05.2021 emise de către S.C. A S.R.L. cu privire la contractul nr. 101/25.02.2020;

- să se constate că nu a intervenit rezilierea unilaterală a contractului nr. 101/25.02.2020 în baza notificării nr. 365/25.05.2021 emise de pârâtă;

- să se constate că a intervenit rezilierea contractului nr. 101/25.02.2020 având ca obiect „(…) din vina pârâtei începând cu data de 22.06.2021, respectiv să se constate valabilitatea contractului nr. 101/25.02.2020, precum și a faptului ca acesta a produs în continuare efecte între părți, menținându-se drepturile și obligațiile izvorâte din acesta până la data sus-menționată;

- obligarea pârâtei la plata de daune interese în cuantum de 655.265,18 lei, reprezentând 50% din valoarea lucrărilor rămase de executat conform clauzelor contractului sus-menționat; cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 514/C din 26 octombrie 2023 pronunțată de Tribunalul Brașov a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE „CFR” S.A. și, în consecință s-a constatat reziliat de drept contractul de execuție lucrări nr. 101/25.02.2020, încheiat de părți, din culpa pârâtei, începând cu data de 22 iunie 2021 și a fost obligată pârâta să plătească reclamantei următoarele sume: 655.265,18 lei cu titlu de daune interese; 13.105,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, fiind respinse restul pretențiilor reclamantei.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâta S.C. A S.R.L., solicitând admiterea căii de atac, în principal, desființarea sentinței și trimiterea spre rejudecare, iar în subsidiar, modificarea hotărârii atacate și respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin decizia civilă nr. 229/Ap din 20 februarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Brașov – Secția Civilă a fost respins ca neîntemeiat apelul formulat de pârâta A S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 514/C din 26 octombrie 2023 pronunțată de Tribunalul Brașov.

Împotriva acestei decizii, pârâta A S.R.L. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate, dar și a sentinței instanței de fond, cu trimiterea cauzei spre rejudecare acestei din urmă instanțe, cu cheltuieli de judecată.

Intimata-reclamantă a depus la 11 iunie 2024 întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului.

La termenul din 7 noiembrie 2024, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, Înalta Curte a luat în examinare excepția inadmisibilității recursului și, analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, urmează să o admită, în considerarea următoarelor:

Prezentul recurs are ca obiect o decizie, cu caracter definitiv, prin care instanța a respins apelul declarat de pârâta A S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 514/C din 26 octombrie 2023 pronunțată de Tribunalul Brașov, prin care a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE „CFR” S.A. și, în consecință s-a constatat reziliat de drept contractul de execuție lucrări nr. 101/25.02.2020, încheiat de părți, din culpa pârâtei, începând cu data de 22 iunie 2021 și a fost obligată pârâta să plătească reclamantei următoarele sume: 655.265,18 lei cu titlu de daune interese; 13.105,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, fiind respinse restul pretențiilor reclamantei, având ca obiect pretenții decurgând dintr-un litigiu privind executarea unui contract de achiziții publice.

Decizia ce formează obiectul prezentului recurs nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, hotărârea atacată neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (2) C. proc. civ.

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs. Rezultă că deciziile definitive nu pot fi supuse nici apelului și nici recursului și, ca atare, are caracter inadmisibil calea de atac exercitată împotriva unor asemenea hotărâri.

În speța de față, decizia atacată cu recurs este definitivă, fiind pronunțată în calea de atac a apelului ce a format obiectul unui litigiu în pretenții, ca urmare a încheierii contractului de execuție lucrări nr. 101/25.02.2020, între reclamanta COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE „CFR” S.A., în calitate de achizitor și pârâta societatea A S.R.L., în calitate de executant.

Obiectul contractului l-a reprezentat prestarea lucrărilor de proiectare și execuție privind obiectivul „(…)”, temeiul pretențiilor fiind reprezentate de prevederile Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale și de cele ale H.G. nr. 394/2016 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare.

În raport de caracterul contractului de care se prevalează recurenta, contract de achiziție publică, o formă de contract administrativ, se constată că în cauză sunt incidente prevederile Legii nr. 101/2016, privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică.

Astfel, la momentul depunerii cererii pe rolul Tribunalului Brașov la 14 februarie 2022 și, ținând cont de faptul că obiectul cauzei îl reprezintă executarea unui contract de achiziții publice, Înalta Curte constată că în speță sunt incidente dispozițiile art. 53 alin. (1) ind. 1 din Legea nr. 101/2016 coroborate cu dispozițiile art. 55 alin. (1 ind. 1) din același act normativ, care prevăd că „Hotărârea pronunțată în cazul litigiilor prevăzute la art. 53 alin. (1 ind. 1) poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare, la instanța ierarhic superioară”.

În acest sens, se constată că sentința civilă nr. 514/C din 26 octombrie 2023 pronunțată de Tribunalul Brașov era supusă apelului, în termen de 10 zile de la comunicare, în cauză fiind incidente prevederile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., iar împotriva acestei sentințe a fost formulat apel, soluționat prin decizia civilă nr. 229/Ap din 20 februarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, care are caracter definitiv, dispozițiile Legii nr. 101/2016 prevăzând numai două faze procesuale, context în care, hotărârea recurată fi atacată numai cu apel.

Prin dispozițiile art. 10 C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina părților îndeplinirea actelor de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau judecător și prin urmare, revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă, în condițiile legii procesual civile, aceeași pentru subiecții de drept aflați în situații identice. Aceleași exigențe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.

Pentru aceste considerente, se constată că decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că, nu mai era susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.

Prin urmare, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte urmează să respingă ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-pârâtă A S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 229/Ap din 20 februarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Brașov – Secția Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-pârâtă A S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 229/Ap din 20 februarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Brașov – Secția Civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE CFR SA prin SUCURSALA REGIONALĂ DE CĂI FERATE BRAȘOV.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 noiembrie 2024.