ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1972/2024

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin decizia civilă nr. 1824A/2022 din 5 decembrie 2022, Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă a respins, ca nefondate, apelurile formulate de reclamantul Statul Român și de pârâtul A împotriva sentinței civile nr. 3571/25.11.2021 pronunțate de Tribunalul Ilfov – Secția civilă în dosarul nr. x/94/2020.

Împotriva acestei decizii, la data de 12.04.2023, pârâtul A a formulat recurs, care a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție-Secția I civilă la data de 27.04.2023, sub nr. x/94/2020.

Prin încheierea de ședință din data de 02.11.2023, Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția I civilă a suspendat judecata recursului, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că niciuna dintre părți, legal citate, nu s-a prezentat în instanță și nici nu a cerut judecata în lipsă.

La termenul de judecată din data de 25.09.2024, Înalta Curte a invocat excepția de perimare.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Având a se pronunța cu prioritate asupra excepției perimării recursului, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va constata perimat recursul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 416 alin. (1) și alin. (2) C. proc. civ., orice cerere de recurs se perimă de drept, dacă a rămas în nelucrare, din motive imputabile părții, timp de 6 luni, termen care curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță. De asemenea, conform art. 420 alin. (1) din același Cod, perimarea se constată din oficiu sau la cererea părții interesate.

Perimarea este o sancțiune procesuală care se bazează pe prezumția de desistare a părții, dedusă din faptul nestăruinței în timpul prevăzut de lege, sancțiune determinată de necesitatea de a se curma starea de incertitudine creată asupra raporturilor juridice deduse judecății prin cererea lăsată în nelucrare timp de 6 luni, din motive imputabile părții. Prin urmare, perimarea operează cu condiția ca timp de 6 luni să nu se fi săvârșit niciun act de procedură în vederea judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de diligentă a părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea să o facă.

Verificând actele și lucrările dosarului, se constată că, după suspendarea judecății, dispusă, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., prin încheierea de ședință din 02.11.2023, și până la data împlinirii termenului legal de perimare, și anume 02.05.2024 (în litigiul pendinte, neintervenind vreo cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare), nicio parte nu a formulat cerere de repunere a cauzei pe rol, în vederea continuării judecății.

Față de aceste considerente, în temeiul art. 416 alin. (1) coroborat cu art. 420 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va constata perimat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de pârâtul A împotriva deciziei civile nr. 1824A/2022 din 5 decembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă.

Cu recurs, în termen de 5 zile de la pronunțare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată astăzi, 25 septembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.