Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 01.11.2012
admis

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6711/2012

HOTĂRÂRE
01.11.2012
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6711/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra cererii de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 23 martie 2012, petentul Ministerul Finanțelor Publice, în reprezentarea Statului Român, a solicitat lămurirea dispozitivului Deciziei civile nr. 556 pronunțată la 31 ianuarie 2008 de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală.

În motivarea cererii, petentul a arătat că prin Decizia civilă nr. 556 din 31 ianuarie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, instanța a admis recursul declarat de intervenienta în interes propriu Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat împotriva Deciziei 287 din 7 iulie 2012 a Curții de Apel Ploiești, a modificat decizia atacată, a schimbat sentința și a înlăturat dispoziția privind obligarea intervenientei Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat la restituirea în natură a imobilului situat în orașul Sinaia, dar a menținut celelalte dispoziții ale sentinței, existând o contradicție între aceste dispoziții ale instanței.

Astfel, se susține că prin sintagma "menține celelalte dispoziții ale sentinței" se creează contradicții în cadrul dispozitivului Deciziei nr. 556 din 31 ianuarie 2008 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, din acest punct de vedere fiind necesară lămurirea sa, atât în ce privește clarificarea măsurilor menținute de instanța de recurs, cât și cu privire la părțile litigante față de care s-au dispus aceste măsuri, întrucât din lecturarea deciziei rezultă că Statul Român nu are calitatea de pârât, nefiind unitate deținătoare sau entitate învestită cu soluționarea notificării în accepțiunea Legii nr. 10/2001. Petentul și-a întemeiat în drept cererea pe dispozițiile art. 281 și ale art. 281 1 C. proc.

civ. Cererea nu este fondată, pentru considerentele ce succed: În condițiile art. 281 alin. (1) C. proc. civ., erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere. Art. 281 1 alin. (1) C. proc. civ. prevede că în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice. Cererea petentului nu întrunește cerințele niciunuia dintre textele enunțate.

Aceasta deoarece petentul invocă, în realitate, o pretinsă greșeală de judecată în legătură cu lipsa calității sale procesuale, față de împrejurarea că nu deține calitatea de unitate deținătoare în accepțiunea Legii nr. 10/2001. Prin Decizia nr. 556 din 31 ianuarie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, s-a admis recursul declarat de intervenienta în interes propriu Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, s-a modificat decizia atacată, a fost schimbată sentința primei instanțe, în sensul înlăturării dispoziției privind obligarea intervenientei Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat la restituirea în natură a imobilului în litigiu.

Prin considerentele deciziei, instanța de recurs a arătat în mod neechivoc care sunt dispozițiile legale în raport de care a pronunțat această decizie. De altfel, Statul Român nu avea calitatea de recurent, astfel că instanța de recurs nici nu avea cum să modifice decizia recurată în ce privește obligațiile stabilite în sarcina sa. Oricum, în cadrul cererii de lămurire a dispozitivului nu este posibilă verificarea legalității a înseși dispozițiilor adoptate, în sensul dacă instanța de recurs a constatat în mod corect calitatea procesuală și, respectiv, calitatea de unitate deținătoare a Statului Român, astfel cum susține petentul. Atribuțiile instanței astfel învestite se limitează la verificarea necesității clarificării dispozitivului, în vederea executării corespunzătoare, fără a implica un control de legalitate al deciziei.

În raport de cele expuse, se constată că dispozitivul reflectă întocmai considerentele pentru care instanța de recurs a adoptat soluția în cauză. Așadar, criticile formulate nu se încadrează în ipoteza prevăzută de art. 281 1 C. proc. civ. și nu pot fi analizate pe calea unei cereri de lămurire a dispozitivului hotărârii, deoarece nu sunt întrunite condițiile prevăzute de acest text de lege, motiv pentru care Înalta Curte va respinge cererea ca neîntemeiată.

D I S P U N E Respinge cererea formulată de petentul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice privind lămurirea dispozitivului Deciziei civile nr. 556 din 31 ianuarie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 noiembrie 2012. Procesat de GGC - CL

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-06-02
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4729/2011
a susținut că Statul Roman, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu este nici deținătorul imobilului in litigiu si nici autoritatea administrativa competenta, conform Legii nr. 10/2001, să răspundă notificării. Față de cele expuse, s-a conch
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3694/2012
ționare, la Curtea de Apel Ploiești. Intimata a invocat, de asemenea, excepția lipsei calității sale procesuale pasive, dat fiind că numai deținătorul SC C. SA, care este și proprietarul imobilului, are calitate procesuală pasivă. Pe fond,
ÎCCJ 2008-01-31
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 556/2008
nulității dispoziției nr. 244 din 3 septembrie 2003 și cererea de intervenție în interes propriu formulată de RA A.P.P.S. Instanța a reținut că reclamantul căruia i s-a admis prin hotărâre judecătorească definitivă acțiunea în revendicare a
ÎCCJ 2012-10-30
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6595/2012
cesorii intimaților-reclamanți. Împotriva deciziei menționate au declarat recurs, în termenul legal, pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice Constanța și reclamanții N.M
ÎCCJ 2012-10-05
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6059/2012
a dispus prin aplicarea Decretului nr. 111/1951, apreciată ca abuzivă atât prin dispoziția din 21 august 2007, precum și prin Decizia civilă nr. 1730 din 14 martie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție intrată în puterea lu
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă