ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6264/2011

Asupra conflictului de competență

constată următoarele:

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la data de 27 ianuarie

2011,

S.D.E., pe cale de ordonanță președințială, a chemat în

judecată pe pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Administrației și

Internelor, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună

suspendarea Deciziei nr. 123021 din 27 decembrie 2010 privind recalcularea

pensiilor în baza Legii nr. 119/2010.

Tribunalul Argeș,

secția civilă, prin sentința nr. 150 din 2 februarie 2011

a

admis excepția de necompetență

teritorială. A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului București, Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări

sociale.

S-a reținut,

pornind de la prevederile art. 156 din Legea nr. 19/2000, în

vigoare la momentul emiterii deciziei

a cărei suspendare se solicită, că având în vedere că acțiunea nu este

îndreptată împotriva CNPAS sau vreunei case teritoriale de pensii ci împotriva

Casei de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor, devin incidente

dispozițiile tezei a doua a articolului menționat, motiv pentru care, ținând

cont de faptul că sediul

pârâtei

este în București, competența de soluționare a cauzei aparține Tribunalului

București.

Tribunalul

București, Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin

sentința civilă nr. 5415 din 24 mai

2011 a

admis excepția de

necompetență teritorială. A declinat competența de soluționare a cauzei în

favoarea Tribunalului Argeș. A constatat ivit conflictul negativ de competență

și a înaintat dosarul în vederea soluționării acestuia la înalta Curte de

Casație și Justiție.

S-a reținut că la intrarea în vigoare

a Legii nr. 263/2010, competența de soluționare a cererilor cu privire la

deciziile emise de casele teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii

sectoriale (fostele case de pensii ale Ministerului Apărării Naționale, ale

Ministerului Administrației și Internelor și ale SRI) a fost modificată, în

sensul că aceasta aparține instanței de la domiciliul reclamantului.

S-a constatat totodată că deși decizia

a cărei suspendare se solicită a fost emisă la 27 decembrie 2010 în baza Legii nr.

119/2010, cererea de chemare în judecată a fost formulată la 27 ianuarie 2011,

după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 și abrogarea expresă a Legii nr.

19/2000.

Întrucât normele de procedură civilă

sunt de imediată aplicare, s-a considerat a fi competent a soluționa acțiunea

Tribunalul Argeș, respectiv instanța de la domiciliul reclamantului.

Regulatorul de

competență urmează a fi pronunțat în favoarea Tribunalului

Argeș,

în considerarea argumentelor ce succed.

În stabilirea instanței competentă

teritorial să soluționeze prezenta cauză, trebuie corect interpretate

dispozițiile legale ce vizează aplicarea legilor în timp, în funcție de

succesiunea acestora.

Astfel, este adevărat că art. 156 din

Legea nr. 19/2000, în vigoare la data emiterii deciziei a cărei suspendare se

solicită, prevedea că se adresează instanței în a cărei rază teritorială își

are domiciliul sau sediul reclamantul, cererile îndreptate împotriva CNPAS sau

împotriva caselor teritoriale de pensii, celelalte cereri adresându-se

instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul.

Textul menționat mai sus a fost însă

abrogat expres prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul

unitar de pensii publice.

Prin dispozițiile cuprinse la art. 154

alin. (1) din Legea nr. 263/2010 s-a reglementat competența de soluționare a

cererilor îndreptate împotriva CNPP, a caselor teritoriale de pensii sau

împotriva caselor de pensii sectoriale, prevăzându-se că acestea se adresează

instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul

reclamantul.

Aceste prevederi reprezintă o derogare

de la dispozițiile alin. (2) al textului de lege menționat, conform cărora

"celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își

are domiciliul sau sediul pârâtul", de natură a facilita accesul la

instanță al persoanelor îndreptățite.

Trebuie precizat totodată că față de

dispozițiile legii vechi, Legea nr. 263/2010 a introdus noțiunea de case de

pensii sectoriale, care sunt, de fapt, succesoarele de drept ale fostelor

structuri organizatorice responsabile cu pensiile din Ministerul Apărării

Naționale, Ministerul Administrației și Internelor și Serviciului Român de

Informații, structuri care au fost desființate și ale căror atribuții, potrivit

art. 135 din lege, sunt stabilite prin hotărâre de Guvern.

În ceea ce privește aplicabilitatea

prevederilor Legii nr. 263/2010 unei acțiuni formulate după intrarea actului

normativ în vigoare, dar care privește o decizie emisă în baza legii vechi,

respectiv Legea nr. 119/2010, se reține că potrivit art. 725 alin. (1) C. proc.

civ., care reprezintă dreptul comun în materie (art. 156 din Legea nr. 263/2010

stipulează că prevederile legii, referitoare la jurisdicția asigurărilor

sociale, se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă),

dispozițiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în

vigoare, inclusiv proceselor în curs de judecată începute sub legea veche,

precum și executărilor silite începute sub acea lege.

În considerarea celor ce preced, având

în vedere că reclamantul are domiciliul în județul Argeș, competența

soluționării acțiunii formulată de acesta revine Tribunalului Argeș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului

Argeș.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

21 septembrie 2011.