ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3410/2024

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 23 ianuarie 2023, pe rolul Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A, în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, a formulat contestație împotriva rezoluției inspectorului sef nr. C22-1986/29.12.2022, comunicată la data de 09.01.2023, prin care a fost respinsa plângerea formulată împotriva rezoluției de clasare nr. 22-3013/29.11.2022.

Prin sentința civilă nr. 1126 din 20 iunie 2023, Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul A, în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 1126 din 20 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii atacate și rejudecarea cererii.

După prezentarea situației de fapt care a determinat formularea sesizării adresate Inspecției Judiciare, recurentul-reclamant susține că abaterile disciplinare sesizate nu au fost verificate nici de Inspecția Judiciară, nici de instanța de fond, care a valorificat ca probă fișa dosarului nr. x/91/2020, care nu corespunde realității.

Subsumat cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurentul-reclamant invocă încălcarea dreptului la apărare de către instanța de fond, care a respins cererea de administrare a probei constând în atașarea dosarelor nr. x/231/2019, nr. y/91/2020 și nr. x/91/2020, cu care recurentul-reclamant urmărea să probeze abaterile disciplinare realizate cu ocazia judecării apelului împotriva sentinței civile nr. 3570/16.07.2020, pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul nr. x/231/2019. Astfel, cauza nu a fost analizată în mod echitabil, recurentul fiind discriminat.

Arată că în dosarul nr. x/231/2019 se găsesc dovezi privind încălcarea autorității de lucru judecat de către Tribunal și dovezi privind aplicarea retroactivă a legii în scopul anulării actelor de executare silită; tot în acest dosar se regăsesc încheierile din 27.02.2020, 28.05.2020 și 02.07.2020, în care s-a consemnat în mod fals citarea legală a părților, precum și citațiile pentru aceste termene de judecată și dovezile de înmânare falsificate. În acest dosar nu există nicio încheiere prin care să se dispună disjungere/conexare/reuniune a acestui dosar cu dosarul nr. x/91/2020.

În dosarul nr. y/91/2020, arată mai departe recurentul-reclamant, se poate constata incompatibilitatea judecătorilor de a judeca apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 3570/16.07.2020, pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul nr. x/231/2019, iar în privința dosarului nr. x/91/2020 se poate constata că acesta nu conține 4 volume, cum se prezintă în fișa dosarului, nu există încheieri de disjungere/conexare/reunire, nu se regăsesc probele din dosarul de fond și se poate dovedi că instanța de apel a falsificat întâmpinarea formulată de avocatul ales.

Totodată, susține recurentul-reclamant și că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra denunțării ca falsă a fișei dosarului nr. x/91/2020.

Referitor la cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurentul-reclamant susține că motivele pe care se întemeiază hotărârea decurg din valorificarea fișei dosarului nr. x/91/2020, denunțată ca fiind falsă și care nu a fost analizată de prima instanță.

Circumscris cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul-reclamant susține că au fost încălcate normele de drept privind sarcina probei, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, prima instanță dând eficiență probei denunțate ca fiind falsă.

Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat de recurentul-reclamant A, ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat, pentru următoarele considerente:

II.1. Pentru a răspunde criticilor recurentului-reclamant, Înalta Curte constată necesar a face câteva precizări și observații raportate la motivele de fapt ale cererii de chemare în judecată, la conținutul sesizării adresate Inspecției Judiciare și la motivele de nelegalitate prezentate în recurs.

Astfel cum rezultă din sesizarea adresată Inspecției Judiciare la data de 23.09.2022 (filele 45-51 dosar fond), reclamantul A a solicitat efectuarea de verificări față de magistrații Judecătoriei Focșani care au soluționat dosarele nr. x/231/2019, nr. y/231/2019, nr. z/231/2019, nr. x/231/2021/a1, nr. y/231/2021, nr. x/231/2022 și nr. z/231/2021 și față de magistrații Tribunalului Vâlcea care au soluționat dosarele nr. x/231/2019, nr. y/231/2019, nr. x/91/2022 și nr. y/91/2022. În esență, recurentul a reclamat modalitatea de instrumentare și soluționare a acestor cauze, pe care a apreciat-o a avea caracter fraudulos, cu efectele întârzierii termenului de soluționare și generării de erori judiciare.

Prin contestația înregistrată pe rolul instanței de contencios administrativ și fiscal, recurentul-reclamant a criticat verificările efectuate de pârâta Inspecția judiciară doar în ceea ce privește următoarele dosare:

- dosarul nr. x/231/2019 al Tribunalului Vâlcea, întrucât, în opinia sa, magistrații învestiți cu soluționarea cauzei au sustras un număr de 580 de file din dosar și au judecat cauza fără probe, formând un alt dosar, înregistrat sub nr. y/91/2020, precum și un alt dosar înregistrat sub nr. x/91/2020;

- dosarul nr. x/231/2022, în cadrul căruia s-a pronunțat încheierea din 25.05.2022 și în care a fost depusă întâmpinare la data de 19.04.2022, modificată la 25.05.2022 în concluzii scrise, însă semnătura de primire a judecătorului este din 26.05.2022.

În recurs, conform motivelor de nelegalitate detaliate în partea introductivă din prezenta decizie, recurentul-reclamant a formulat critici care pot fi rezumate astfel:

a) instanța de fond a respins greșit cererea de administrare a probei constând în atașarea dosarelor nr. x/231/2019, nr. y/91/2020 și nr. x/91/2020;

b) în dosarul nr. x/231/2019 s-a încălcat autoritatea de lucru judecat, s-au făcut consemnări nereale în cuprinsul unor încheieri de ședință, au fost falsificate dovezi de înmânare a citațiilor, nu a fost pronunțată o încheiere de disjungere/conexare/reunire cu dosarul nr. x/91/2020;

c) în dosarul nr. y/91/2020, judecătorii erau incompatibili a soluționa cauza;

d) referitor la dosarul nr. x/91/2020, acesta nu conține 4 volume, cum se prezintă în fișa dosarului, iar în conținutul său nu există încheieri de disjungere/conexare/reunire, nu se regăsesc probele din dosarul de fond și instanța de apel a falsificat întâmpinarea formulată de avocatul ales;

e) instanța de fond nu s-a pronunțat asupra denunțării ca falsă a fișei dosarului nr. x/91/2020;

f) întrucât motivele pe care se întemeiază sentința instanței de fond decurg din valorificarea fișei dosarului nr. x/91/2020, denunțată ca fiind falsă și care nu a fost analizată de prima instanță, atunci au fost încălcate drepturi ale reclamantului și principii procesuale fundamentale.

Din această prezentare a susținerilor recurentului-reclamant în procedura administrativă și procedura judiciară, Înalta Curte constată că prima instanța a fost învestită, în analiza de legalitate a rezoluțiilor emise de Inspecția Judiciară, doar cu privire la aspectele invocate în acțiune, respectiv circumscris verificărilor efectuate de Inspecția Judiciară în privința dosarelor indicate și a pretinselor abateri disciplinare detaliate în acțiune: sustragerea unor file din dosarul nr. x/231/2019 și constituirea a două noi dosare; existența unei semnături de primire a judecătorului ulterioară datei reale a depunerii concluziilor scrise în dosarul nr. x/231/2022.

Or, în recurs, reclamantul a invocat și detaliat aspecte de fapt suplimentare, care nu au făcut obiectul sesizării instanței de fond, raportându-se și la alte dosare (nr. y/91/2020 și nr. x/91/2020) și susținând existența unor abateri disciplinare întemeiate pe alte pretinse fapte decât cele indicate în acțiune, respectiv: încălcarea autorității de lucru judecat, falsificarea unor acte procedurale (citații) ori procesuale (întâmpinare), inserarea unor mențiuni nereale în încheieri de ședință, incompatibilitatea judecătorilor, lipsa unor probe din dosar, nepronunțarea unor încheieri de disjungere sau reunire a unor dosare.

Parte din aceste aspecte sunt regăsite în răspunsul la întâmpinare depus în fond de recurentul-reclamant (filele 2-5 vol. II dosar fond), însă, câtă vreme nu au făcut obiectul învestirii instanței de fond prin cererea introductivă sau printr-o cerere adițională/completatoare, formulată în condițiile art. 204 C. proc. civ., ele nu au fost supuse analizei instanței de fond.

Potrivit art. 478 alin. (3) C. proc. civ. „În apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nu se pot formula pretenții noi.”, iar potrivit art. 494 din același act normativ „Dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezenta secțiune.”. Înalta Curte va avea în vedere și dispozițiile art. 483 C. proc. civ., potrivit cărora prin recurs se examinează conformitatea hotărârii pronunțate cu regulile de drept aplicabile, prevederi care, coroborate cu textele de lege sus indicate, conduc spre concluzia imposibilității formulării unor pretenții noi în calea de atac, în sensul prezentării unor capete de cerere ori a unor motive de nelegalitate suplimentare sau chiar a prezentării unei alte situații de fapt decât cea dedusă judecății.

Formularea unei astfel de cereri contravine dreptului la apărare stipulat de dispozițiile art. 13 C. proc. civ., precum și principiului contradictorialității reglementat de art. 14 din același cod, partea chemată în judecată, în calitate de pârâtă, neavând posibilitatea de a formula apărări și a administra probe față de pretențiile reclamantului.

În cauza de față, partea recurentă-reclamantă, în exercitarea dreptului său de disponibilitate prevăzut de art. 9 C. proc. civ., a ales să supună atenției instanței de fond pretinsa nelegalitate a verificărilor conduse de Inspecția Judiciară doar cu privire la unele aspecte din sesizare, iar manifestarea de voință a părții determină limitele învestirii judecătorului în fond și nu poate fi schimbată în recurs prin adăugarea de noi motive.

Pe cale de consecință, instanța de control judiciar nu poate proceda la analizarea unor aspecte de fapt sau a unor motive de nelegalitate noi, neinvocate în fața instanței de fond, obiectul căii extraordinare de atac a recursului fiind limitat la analizarea legalității hotărârii de fond, în raport de pretențiile din cererea de chemare în judecată și de argumentele și apărările formulate de părți în faza procesuală a fondului. În calea de atac nu se poate schimba cauza juridică a cererii, astfel că aspecte noi invocate în recurs, nefăcând obiectul cererii de chemare în judecată, nu pot fi analizate pentru prima dată în această fază procesuală.

Ca urmare, Înalta Curte va examina doar criticile de nelegalitate care privesc concret sentința instanței de fond și se raportează la conținutul cererii de chemare în judecată.

II.2. Referitor la criticile circumscrise art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., reclamantul a susținut că în mod greșit instanța de fond nu a dispus atașarea dosarelor nr. x/231/2019, nr. y/91/2020 și nr. x/91/2020, astfel cum s-a solicitat la termenul din 20 iunie 2023.

Înalta Curte constată că această critică este nefondată, întrucât încuviințarea de către judecătorul cauzei a probelor propuse de părți se face, conform art. 258 C. proc. civ., doar dacă proba îndeplinește condițiile prevăzute de art. 255 alin. (1) C. proc. civ., adică este admisibilă și duce la soluționarea procesului. După cum s-a arătat și în doctrina și jurisprudența constantă a instanțelor naționale, pentru încuviințarea și administrarea unei probe, este necesar ca aceasta să aibă caracter pertinent (adică să aibă legătură cu obiectul pretențiilor sau apărările pârâtului), concludent (să se refere la împrejurări care pot ajuta la soluționarea cauzei) și util (să conducă la soluționarea cauzei).

În cauza de față, proba cu atașarea dosarelor menționate nu este utilă soluționării cauzei, în raport de obiectul acțiunii, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 255 alin. (1) C. proc. civ., astfel că în mod corect prima instanță a respins administrarea ei.

Instanța de contencios administrativ este învestită cu analiza de legalitate a rezoluțiilor Inspecției Judiciare emise potrivit Legii nr. 317/2004, iar nu cu controlul judiciar al modului de instrumentare și soluționare a dosarelor care au fost sau se află încă pe rolul instanțelor judecătorești.

Ca atare, stabilirea caracterului legal sau nelegal al actelor contestate se raportează la înscrisurile administrate în cadrul procedurii administrative atât de către titularul sesizării, cât și de autoritatea publică, iar atașarea integrală a dosarelor în care se pretinde a fi fost săvârșite abateri disciplinare de către magistrați nu prezintă utilitate în raport de obiectul verificărilor concrete derulate de instanță în aplicarea art. 45 și art. 451 din Legea nr. 317/2004, în prezent art. 48 din Legea nr. 305/2022.

O altă critică subsumată acestui caz de casare a fost aceea a nepronunțării instanței de fond asupra cererii reclamantului de denunțare ca falsă a fișei dosarului nr. x/91/2020.

Înalta Curte constată că în dosarul instanței de fond nu se află nicio cerere formulată de recurentul-reclamant de denunțare a înscrisului ca fals și de verificare din perspectiva realității elementelor consemnate în cuprinsul său, conform art. 304 C. proc. civ. Totodată, nici în cuprinsul cererii de chemare în judecată nu a fost invocată o astfel de împrejurare, astfel încât instanța de recurs constată că nu se decelează un caz de nepronunțare a primei instanțe asupra unei cereri formulate în cursul judecății procesului.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondate, criticile de nelegalitate formulate de recurentul-reclamant subsumat cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

II.3. Referitor la criticile circumscrise art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurentul-reclamant a susținut că hotărârea instanței de fond se întemeiază pe fișa dosarului nr. x/91/2020, întocmită în fals; mai exact, recurentul-reclamant a considerat că motivarea instanței este insuficientă sau chiar inexistentă întrucât se bazează pe această probă nereală.

În primul rând, după cum s-a arătat anterior, în dosarul cauzei nu s-a formulat o cerere de înscriere în fals/denunțare ca fals a acestui înscris, cu respectarea dispozițiilor procedurale.

În al doilea rând, din lecturarea sentinței atacate Înalta Curte constată că fișa dosarului nr. x/91/2020 nu a fost valorificată ca probă de instanța de fond, nefiind făcută nicio mențiune în considerentele hotărârii cu privire la această fișă. Prin urmare, contrar susținerilor recurentului-reclamant, prima instanță nu și-a întemeiat considerentele pe acest înscris, astfel încât criticile recurentului sunt străine de conținutul sentinței.

Pe de altă parte, instanța de control judiciar constată că hotărârea atacată este motivată corespunzător prevederilor art. 425 C. proc. civ., cuprinzând toate elemente prevăzute de acest text de lege, nefiind regăsite motive contradictorii ori străine de natura pricinii.

Astfel fiind, motivele de recurs întemeiate pe cazul de casare / nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. vor fi respinse, ca nefondate.

II.4. Circumscris dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurentul-reclamant a invocat încălcarea normelor de drept privind sarcina probei, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, prima instanță dând eficiență probei denunțate ca fiind falsă.

Potrivit art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. „Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: (…) 8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.”. Va fi incident acest motiv atunci când instanța de fond, deși a recurs la textele de lege substanțială aplicabile speței, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

Or, recurentul-reclamant nu a indicat normele de drept substanțial pretins încălcate sau aplicate greșit și nu a expus motive care să se subsumeze acestui caz de casare, ci a suținut, generic, încălcarea unor drepturi și principii procesuale, care nu se încadrează în sintagma „norme de drept material” din cuprinsul textului de lege.

Totodată, aspectele referitoare la valorificarea probei denunțate ca fiind falsă au fost deja expuse din perspectiva motivelor de nelegalitate anterioare și, fiind analizate de instanța de recurs, au fost găsite a fi nefondate pentru considerentele deja arătate.

În consecință, Înalta Curte constată că sunt nefondate și criticile subsumate acestui caz de casare.

Pentru toate aceste considerente, având în vedere că recurentul-reclamant nu a prezentat motive de recurs apte să conducă la reformarea sentinței atacate, nefiind incidente motivele de casare/nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 C. proc. civ., va respinge recursul declarat de reclamantul A, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge recursul declarat de reclamantul A împotriva sentinței civile nr. 1126 din 20 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 19 iunie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.