ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei penale de faț

ă, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererile de strămutare formulate la data de 06.02.2025, de petentul A și la data de 11.02.2025, de petenta B, prin apărători aleși, avocat C și, respectiv D, au solicitat strămutarea cauzei ce face obiectul dosarului penal nr. x/121/2023 aflat pe rolul Curții de Apel Galați - Secția penală și pentru cauze cu minori, la o altă instanță egală în grad, având în vedere că există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei.

Au arătat că parcursul dosarului în cursul umăririi penale nu a fost echitabil și imparțial, desfășurându-se într-un termen foarte scurt, 7 zile de la momentul atribuirii calității de suspect până la momentul trimiterii în judecată, fiindu-le încălcat dreptul la apărare prin administrarea mijloacelor probatorii în etapa procesuală in rem și prin respingerea cererilor probatorii. Au precizat că, în condițiile în care procurorul de caz este conducătorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, acesta poate participa la judecarea cauzei în apel, fiind lipsit de imparțialitate, sau, întrucât poate da dispoziții obligatorii procurorilor din subordine, există aceeași imparțialitate, cel puțin în aparență, în raport de întregul Parchet și, implicit, asupra instanței constituită cu un reprezentant al acestuia.

Au menționat că în procedura de cameră preliminară, în contestație s-au respins toate cererile și excepțiile și s-a dispus începerea judecății, fără o motivare adecvată și la judecarea contestației a participat domnul judecător E, care a fost reprezentat în anul 2020, într-o altă cauză de aceeași firmă de avocatură care îl reprezintă pe inculpatul A în cauza a cărei strămutare se cere, judecător care a fost nemulțumit de prestațiile avocaților firmei. Astfel, au apreciat, având în vedere că apelul a fost repartizat unui complet din care face parte și domnul judecător E, că lipsa de obiectivitate a acestuia este vădită.

De asemenea, petenții au precizat că președintele Curții de Apel Galați, judecător F, a participat, în complet de divergență, la soluționarea unei cauze civile identice, însă întemeiată pe răspunderea contractuală (dosar nr.x/121/2020). Astfel, faptul că se cunoaște poziția președintelui instanței la care se judecă cauza în apel, în opinia petenților reprezintă un element suplimentar care înlătură aparența de imparțialitate a Curții de Apel Galați în ansamblul ei.

Cu privire la dosarul civil, s-a menționat că este suspendat la Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția civilă, în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., până la soluționarea definitivă a dosarului penal nr. x/121/2023 (adică a dosarului a cărui strămutare se cere).

Potrivit art. 72 alin. (6) C. proc. pen. au fost solicitate informații de la Curtea de Apel Galați.

Prin adresa nr. 1451 din 20 februarie 2025, Curtea de Apel Galați, după ce a prezentat parcursul dosarului având ca obiect apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și de inculpații A, B și alții împotriva sentinței penale nr. 13 din 22 ianuarie 2025 pronunțate de Tribunalul Galați, în dosarul nr. x/121/2023, a apreciat că nu se poate susține existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor întregii instanțe ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei și a calității părților din dosar.

Totodată, a considerat că nu poate conduce la afectarea imparțialității judecătorilor întregii instanțe împrejurarea că domnul judecător E a beneficiat de serviciile aceluiași avocat, care îl reprezintă pe petentul A, nici afirmațiile referitoare la faptul că procurorul de caz este procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați nu se circumscrie vreunui motiv de strămutare și nici participarea președintelui Curții de Apel Galați, în complet de divergență, la soluționarea unei cauze civile identice, întemeiată pe răspunderea contractuală, nu este de natură să conducă la o altă concluzie.

La data de 24 februarie 2025, intimata G a depus la dosar note scrise, solicitând respingerea cererii de strămutare formulată de inculpați, urmând să se constate că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textul de lege prin care imparțialitatea judecătorilor ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților.

Examinând cererile de strămutare formulate de petenți, prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte constată următoarele:

Cauza a cărei strămutare se solicită are ca obiect apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și de inculpații A, B și alții împotriva sentinței penale nr. 13 din 22 ianuarie 2025 pronunțate de Tribunalul Galați, în dosarul nr. x/121/2023.

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o curte de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Remediul procesual al strămutării se impune atunci când, în desfășurarea normală a unui proces penal, există anumite împrejurări care generează o îndoială asupra obiectivității și imparțialității tuturor judecătorilor unei instanțe.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin „absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute”. În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (cauza Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar mai ales din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorilor, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea acestora și justifică temerea celui interesat.

Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

Verificând, în acest context, actele și lucrările dosarului, se constată că aspectele menționate în cuprinsul cererilor formulate, susținute cu prilejul dezbaterilor, nu sunt de natură să demonstreze că imparțialitatea judecătorilor de la instanța pe rolul căreia se află dosarul nr. x/121/2023 ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei ori calității părților, nefiind invocate și nici identificate date ori informații apte să pună sub semnul îndoielii asigurarea de către toți magistrații Curții de Apel Galați a dreptului petenților de a li se analiza solicitările de o instanță independentă și imparțială.

Așa cum s-a arătat chiar din informațiile transmise la dosar nu rezultă existența unor situații din care să se poată concluziona că imparțialitatea tuturor judecătorilor Curții de Apel Galați ar putea fi afectată.

Având în vedere cele invocate de apărare, se confirmă că între unul dintre membrii completului de judecată care a fost învestit cu judecarea în apel a cauzei și avocatul petentului A, avocat C, au existat relații contractuale, însă instanța constată că nu acesta este remediul procesual la care petenții pot recurge pentru rezolvarea eventualelor suspiciuni de incompatibilitate privind judecătorii cauzei, câtă vreme aceștia au posibilitatea legală să uzeze de alte remedii procesuale puse la dispoziție de C. proc. pen., respectiv să formuleze la curtea de apel cerere de recuzare, potrivit art. 67 C. proc. pen., cu privire la domnul judecător E.

Astfel, chiar dacă cu privire la unul dintre membrii completului de judecată se poate pune în discuție imparțialitatea obiectivă, acest aspect nu semnifică atragerea imparțialității obiective cu privire la toți judecătorii Curții de Apel Galați și a celuilalt membru al completului de judecată, în apel.

În ceea ce privește împrejurarea invocată de petenți, cu privire la președintele curții de apel care s-a pronunțat pe o acțiune civilă care este identică cu latura civilă a cauzei penale, aflate în cursul judecării apelului, instanța reamintește că judecătorii sunt independenți și pronunță soluții apreciind în baza probatoriului existent la dosar și a propriei conștiințe, astfel că pronunțarea unor soluții de către unul dintre judecătorii care ocupă o funcție de conducere în cadrul instanței de apel, nu atrage aceleași opinii de către restul judecătorilor din respectiva instituție.

În plus, din precizările făcute de petenți, rezultă că dosarul care vizează acțiunea civilă identică despre care s-a menționat în motivele de strămutare, este suspendat la Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția civilă, până la soluționarea definitivă a dosarului penal nr. x/121/2023, care se solicită a fi strămutat.

Totodată, se constată că susținerile petenților cu privire la modalitatea de desfășurare a cercetării în cursul urmăririi penale, limitele în care au putut propune probe în apărare, modul de soluționare a cererilor și excepțiilor în procedura de cameră preliminară, modul de individualizare a pedepselor de către instanța de fond pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune și soluția de condamnare a inculpaților, precum și cele referitoare la modul în care completul de judecată, învestit cu soluționarea dosarului, a înțeles să aplice în cauză dreptul material și procesual, nu se regăsesc printre cele avute în vedere de art. 71 C. proc. pen., ca posibile temeiuri pentru strămutarea unui dosar, ci constituie apărări de fond, motive de apel, care nu pot forma obiectul analizei în această procedură.

Nici celelalte aspecte invocate de către petenți în susținerea cererii de strămutare referitoare la faptul că procurorul care a instrumentat cauza este conducătorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați și care va fi procurorul de ședință în apel, nu se regăsesc printre cele avute în vedere de art. 71 C. proc. pen., care se referă la imparțialitatea judecătorilor instanței, petenții având posibilitatea legală să uzeze de alte mijloace puse la dispoziție de C. proc. pen., de care încă nu au uzat, astfel cum au confirmat cu ocazia dezbaterilor.

Or, atâta timp cât nu au fost invocate și nici identificate elemente obiective care să genereze suspiciuni în lipsa unor elemente concrete care să confirme suspiciunile petenților, împrejurările invocate de aceștia, astfel cum au fost expuse în cuprinsul cererilor, nu pot conduce la admiterea cererilor de strămutare.

Ca atare, Înalta Curte, în raport cu prevederile art. 71 C. proc. pen., analizând împrejurările, calitatea părților și obiectul cauzei a cărei strămutare se cere, constată că nu rezultă suspiciuni care ar putea pune sub semnul îndoielii imparțialitatea și obiectivitatea judecătorilor Curții de Apel Galați, care să conducă la încălcarea dreptului la un proces echitabil, în sensul dispozițiilor art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, cererile petenților nefiind justificate. Drept urmare, conform art. 74 C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, cererile formulate de petenții A și B privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr.x/121/2023 al Curții de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori.

Conform art. 275 alin. (2) C. proc. pen., față de culpa lor procesuală, petenții vor fi obligați la plata sumei de câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondate, cererile formulate de petenții A și B privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr.x/121/2023 al Curții de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă petenții la plata sumei de câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 februarie 2025.