ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Asupra apelului de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 7/F din 28 ianuarie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori, în temeiul art. 166 alin. (5) și 6 lit. c din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a respins, ca fiind nesusținută, solicitarea autorităților austriece de recunoaștere și punere în executare a hotărârii de condamnare nr. 609 Hv 7/2022g, din data de 12.10.2022, pronunțată de Tribunalul pentru Cauze Penale Viena, rămasă definitivă la data de 12.10.2022, privindu-l pe numitul A (cetățean român, născut la (...), în localitatea Țifești, jud. Vrancea, CNP (...), având ultimul domiciliu cunoscut în localitatea Batinești, jud. Vrancea, în prezent fiind deținut în Penitenciarul B, Austria).
Pentru a hotărî în acest sens, prima instanță a stabilit că la data de 10.12.2024 pe rolul Curții de Apel Galați s-a înregistrat referatul nr. X/II/5/2024 din 09.12.2024 prin care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a sesizat instanța în vederea recunoașterii și punerii în executare a hotărârii de condamnare nr. 609 Hv 7/2022g, din data de 12.10.2022, pronunțată de Tribunalul pentru Cauze Penale Viena, rămasă definitivă la data de 12.10.2022 prin care numitul A a fost condamnat la pedeapsa de 5844 zile închisoare din care perioada totală a pedepsei privative de libertate deja executată, în raport cu pedeapsa în legătură cu care a fost emisă hotărârea judecătorească, fiind de 856 zile la data de 29.07.2024, precum și interdicția de reședință pe durată nelimitată, (...)/220639305, hotărâre a Oficiului Federal pentru străini și azil din 02.05.2023 și a transferului acestuia din Austria în vederea continuării executării acesteia într-un penitenciar din România.
La data de 23.12.2024 instanța a solicitat autorității emitente a certificatului să comunice dacă își mențin în continuare certificatul emis în baza art. 4 din Decizia Cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 și solicitarea de recunoaștere a hotărârii, având în vedre că prin recunoașterea hotărârii de către statul român, s-ar impune adaptarea pedepsei de 5844 zile închisoare, la o pedeapsa totală de 10 ani, potrivit art. 32 C. pen. român, raportat la art. 188 alin. (1) C. pen. român.
La data de 02.01.2025 autoritățile austriece au comunicat că Ministerul Federal al Justiției își retrage solicitarea de recunoaștere a hotărârii și de transferare a numitului A într-un penitenciar din România pentru executarea pedepsei, având în vedere că prin adaptarea hotărârii de condamnare potrivit legislației penale române, pedeapsa aplicată numitului A va fi redusă.
Persoana condamnată a fost reprezentată în România de un apărător desemnat din oficiu.
În drept, Curtea a reținut dispozițiilor art. 166 alin. (5) din Legea nr. 302/2004.
Astfel, având în vedere adresa comunicată la data de 02.01.2025, s-a constatat că autoritățile austriece au retras certificatul emis în baza Deciziei Cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008, motiv pentru care, în temeiul art. 166 alin. (6) lit. c din Legea nr. 302/2004 a respins, ca fiind nesusținută, solicitarea autorităților austriece de recunoaștere și punere în executare a hotărârii de condamnare nr. 609 Hv 7/2022g, din data de 12.10.2022, pronunțată de Tribunalul pentru Cauze Penale Viena, rămasă definitivă la data de 12.10.2022, privindu-l pe numitul A.
Împotriva sentinței penale nr. 7/F din 28 ianuarie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori, persoana condamnată A a declarat apel.
În acest sens, a menționat că solicită recunoașterea și punerea în executare a hotărârii de condamnare nr. 609 Hv 7/2022g, din data de 12.10.2022, pronunțată de Tribunalul pentru Cauze Penale Viena și transferarea sa pentru executarea pedepsei în România.
Examinând sentința atacată, Înalta Curte apreciază că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin hotărârea de condamnare nr. 609 Hv 7/2022g, din data de 12.10.2022, pronunțată de Tribunalul pentru Cauze Penale Viena, rămasă definitivă la data de 12.10.2022, persoana transferabilă A a fost condamnat la pedeapsa de 5844 zile închisoare.
La data de 10.12.2024 pe rolul Curții de Apel Galați s-a înregistrat referatul nr. X/II/5/2024 din 09.12.2024 prin care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a sesizat instanța în vederea recunoașterii și punerii în executare a acestei hotărâri de condamnare.
Având în vedere că prin recunoașterea hotărârii de către statul român, s-ar impune adaptarea pedepsei de 5844 zile închisoare, la o pedeapsa totală de 10 ani, potrivit art. 32 C. pen. român, raportat la art. 188 alin. (1) C. pen. român, Curtea de Apel Galați a solicitat autorităților austriece să comunice dacă își mențin în continuare certificatul emis în baza art. 4 din Decizia Cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 și solicitarea de recunoaștere a hotărârii.
La data de 02.01.2025 autoritățile austriece au comunicat că Ministerul Federal al Justiției își retrage solicitarea de recunoaștere a hotărârii și de transferare a numitului A într-un penitenciar din România pentru executarea pedepsei.
Potrivit prevederilor art. 166 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, dacă, înainte de soluționarea definitivă a cauzei, statul emitent își retrage certificatul, instanța respinge cererea ca nesusținută.
Dispozițiile art. 166 din Legea nr. 302/2004 reglementează durata și obiectul procedurii judiciare de recunoaștere și punere în executare a hotărârii judecătorești străine în vederea transferării persoanelor condamnate, deținute în alte state membre ale Uniunii Europene, în vederea executării pedepsei sau a măsurii privative de libertate într-un penitenciar sau unitate sanitară din România, iar la alin. (5) al acestui art. se prevede că dacă, înainte de soluționarea definitivă a cauzei, statul emitent își retrage certificatul, instanța respinge cererea ca nesusținută.
Norma evocată reglementează, așadar, în mod expres, atât momentul până la care manifestarea de voință a statului de condamnare urmează a fi valorificată juridic, în mod necondiționat, de către statul de condamnare (acesta fiind momentul rămânerii definitive a hotărârii), cât și efectele juridice ale acestei poziții (respectiv respingerea cererii).
Prin urmare, având în vedere că recunoașterea unei hotărâri în temeiul Legii nr. 302/2004 are ca finalitate executarea pedepsei într-un penitenciar din România, la acest moment nu se mai poate recunoaște și executa pedeapsa într-un penitenciar din țară, întrucât există mențiunea expresă de retragere a certificatului de către autoritățile austriece.
Față de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 421 pct.1 lit. b C. proc. pen., va respinge ca nefondat apelul formulat de persoana condamnată A împotriva sentinței penale nr. 7/F din 28 ianuarie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. X/44/2024.
În conformitate cu art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga apelantul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul persoană condamnată, în cuantum de 1163 lei, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat apelul formulat de persoana condamnată A împotriva sentinței penale nr. 7/F din 28 ianuarie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. X/44/2024.
Obligă apelantul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul persoană condamnată, în cuantum de 1163 lei, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 februarie 2025.