ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 10 iulie 2025

Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința nr. 55/F din 02 iunie 2025, Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a admis în parte cererea formulată de autoritățile judiciare din Republica Austria.

În baza art. 166 alin. (4) și alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004 republicată, a recunoscut parțial hotărârea penală de condamnare nr. 12 Hv67/23s pronunțată la data de 24.01.2024 de Landesgericht Eisenstadt, definitivă la data de 24.01.2024, completată prin hotărârea nr. 12Hv 87/23s din 08.01.2025 pronunțată de Tribunalul Eisenstadt, definitivă, privind persoana condamnată, A.. A dedus din pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, aplicată persoanei condamnate A., perioada executată până la data de 01.08.2024, respectiv 409 zile, și în continuare, la zi și a dispus transferarea persoanei condamnate, A., într-un loc de detenție din România, în vederea executării restului din pedeapsă rămas neexecutat, rezultat în urma deducerii din pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare a perioadei executate de la data de 19 iunie 2023 ora 09:56 până la data de 24 ianuarie 2024, ora 12:00 și în continuare, la zi, conform C. proc. pen. român.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Pitești a reținut că la data de 14 noiembrie 2024, cu adresa nr. x/2024, a fost sesizată cu soluționarea cererii formulată de Ministerul Justiției din Republica Austria, privind recunoașterea și punerea în executare pe teritoriul României a unei hotărâri judecătorești pronunțată față de persoana condamnată A., în prezent încarcerat în executarea unei pedepse de 4 ani închisoare (1460 de zile) stabilită prin hotărârea de condamnare nr. 12 Hv67/23s pronunțată la data de 24.01.2024 de Landesgericht Eisenstadt, definitivă la data de 24.01.2024.

Totodată, s-a solicitat transferarea persoanei condamnate, A., deținut în Penitenciarul Leoben din Austria, într-un penitenciar din România, în vederea executării restului de pedeapsă rămas neexecutat.

Curtea a reținut că, potrivit art. 166 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, obiectul procedurii îl constituie verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 167.

S-a reținut că din cuprinsul hotărârii penale cu nr. 12 Hv67/23s pronunțată la data de 24.01.2024 de Landesgericht Eisenstadt, definitivă la data de 24.01.2024, rezultă că cetățeanul român, A., a fost condamnat pentru săvârșirea, în anul 2023 a infracțiunii de trafic de migranți, prev. de art. de art. 114 alin. (1), alin. (3) cifra 2 și cifra 3, alin. (4) primul caz din Legea privind poliția pęntru străini, periclitare a siguranței publice prev. de art. 176 alin. (1) C. pen., opunere împotriva autorității de stat conform art. 15, 269 alin. (1) cazul 2 C. pen., constrângere conform art. 105 alin. (1) C. pen., periclitare a siguranței corporale conform art. 89 C. pen., distrugere gravă a bunurilor conform art. 15, 125, 126 alin. (1) cifra 5 C. pen. și furt parțial consumat, parțial rămas la tentativă conform art. 127, 15 C. pen.

De asemenea, a fost prezentată situația de fapt astfel cum rezultă din cuprinsul hotărârii de condamnare și din certificatul prevăzut la art. 5 din Decizia-Cadru nr. 2008/909 J.A.I a Consiliului U.E.

S-a mai reținut că potrivit certificatului prevăzut la art. 5 din Decizia-Cadru nr. 2008/909 J.A.I a Consiliului U.E. privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor judiciare în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană, emis de autoritățile din Austria, persoana condamnată A. are de executat conform hotărârii penale menționate anterior, o pedeapsă de 1460 de zile, din care, până la data de 01.08.2024, persoana condamnată a executat un număr de 409 zile din pedeapsa privativă de libertate.

Din cuprinsul certificatului prevăzut la art. 5 din Decizia-Cadru nr. 2008/909 J.A.I a Consiliului U.E. privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor judiciare în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană, emis de autoritățile din Austria (punctul i) și din cuprinsul Hotărârii nr. 12 Hv 67/23s, rezultă că persoana condamnată A. a fost prezentă în persoană la procesul în urma căruia a fost pronunțată decizia, fiind în stare de arest preventiv în această cauză, la Penitenciarul Eisenstadt și a fost asistat de avocat.

Curtea a reținut că persoana condamnată nu a consimțit la executarea restului de pedeapsă rămas neexecutat într-un penitenciar din România, așa cum rezultă din actele dosarului.

Analizând, cu prioritate, incidența dispozițiilor art. 166 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, potrivit cărora în cazul în care persoana a fost condamnată pentru mai multe infracțiuni, verificarea condițiilor se face pentru fiecare infracțiune în parte, raportat la situația de fapt ce a făcut obiectul condamnării, precum și la textele de lege ce descriu infracțiunile în baza cărora sus numitul a fost condamnat prin Hotărârea nr. 12 Hv 67/23s, Curtea a apreciat că infracțiunile de trafic de migranți, prev. de art. de art. 114 alin. (1), alin. (3) cifra 2 și cifra 3, alin. (4) primul caz din Legea privind poliția pęntru străini, distrugere gravă a bunurilor conform art. 15, 125, 126 alin. (1) cifra 5 C. pen. și furt parțial consumat, parțial rămas la tentativă conform art. 127, 15 C. pen. ar fi putut constitui, în cazul în care ar fi fost săvârșite pe teritoriul României, infracțiuni și autorul ar fi putut fi sancționabil, faptele săvârșite având corespondent în legislația României în infracțiunile de trafic de migranți prevăzută de art. 263 C. pen., distrugere prevăzută de art. 253-254 C. pen. și furt prevăzută de art. 228-229 C. pen.

Cu privire la infracțiunile de periclitare a siguranței publice prev. de art. 176 alin. (1) C. pen., opunere împotriva autorității de stat conform art. 15, 269 alin. (1) cazul 2 C. pen., constrângere conform art. 105 alin. (1) C. pen., periclitare a siguranței corporale conform art. 89 C. pen., ce au reprezentat temei al condamnării numitului A. prin Hotărârea nr. 12 Hv 67/23s, Curtea nu a identificat corespondent al acestora în legislația penală română, motiv pentru care, apreciind incidente dispozițiile art. 166 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, a solicitat statului emitent, Republica Austria, să precizeze dacă și în ce condiții este de acord cu recunoașterea parțială, precum și dacă își retrage certificatul. Urmarea corespondenței purtate în cadrul dosarului nr. x/2024, Ministerul Federal de Justiție Republica Austria a transmis cu Ref. N.:2025-0.015.357, la data de 09.01.2025, Decizia executorie legală a Tribunalului Regional Eisenstadt din data de 21 decembrie 2024, potrivită căreia "potrivit art. 42b alin 7a EU-JZG, se constată că pedeapsa închisorii în total 4 (patru) ani pronunțată prin sentința din 24 ianuarie 2024 la dosarul x împotriva lui A., este omisă parțial, adică 3 ani pentru infracțiunea de contrabandă conform art. 114 alin. (1), paragraful 3 Z 2 și Z 3 alin. (4) primul caz FPG (punctul A./din hotărâre), la fel și infracțiunea de furt parțial finalizat și parțial tentativă conform §§ 127.15 StGB (punctul Dj al hotărârii)."

Curtea a reținut necondordanța dintre traducerea denumirii infracțiunii prevăzută de art. 114 alin. (1), alin. (3) cifra 2 și cifra 3, alin. (4) primul caz din Legea privind poliția pęntru străini, în traducerea Hotărârii nr. 12 Hv 67/23s fiind menționată infracțiunea de trafic de migranți, iar în traducerea Deciziei executorie legală a Tribunalului Regional Eisenstadt din data de 21 decembrie 2024 fiind menționată infracțiunea de contrabandă, deși în documentul original editat în limba germană este menționată aceeași denumire a infracțiunii.

În atare situație, Curtea a apreciat această neconcordanță drept o evidentă eroare de traducere, reținând că persoana în cauză a fost condamnată prin Hotărârea nr. 12 Hv 67/23s, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți prevăzută de art. 114 alin. (1), alin. (3) cifra 2 și cifra 3, alin. (4) primul caz din Legea privind poliția pęntru străini.

S-a arătat că potrivit corespondenței ulterioare purtate cu statul solicitant, existentă la dosar, rezultă că Ministerul Federal de Justiție Republica Austria a precizat că menține cererea de preluare a executării sentinței și certificatul anterior emise, având în vedere că este posibilă recunoașterea parțială, solicitând a se recunoaște Hotărârea de condamnare nr. 12 Hv 67/23s, așa cum a fost precizată prin Decizia executorie legală a Tribunalului Regional Eisenstadt din data de 21 decembrie 2024, care a stabilit ce parte din sentință este imputabilă acelor infracțiuni pentru care poate fi preluată executarea sentinței, respectiv "potrivit art. 42b alin 7a EU-JZG, se constată că pedeapsa închisorii în total 4 (patru) ani pronunțată prin sentința din 24 ianuarie 2024 la dosarul x împotriva lui A., este omisă parțial, adică 3 ani pentru infracțiunea de contrabandă/trafic de migranți conform art. 114 alin. (1), paragraful 3 Z 2 și Z 3 alin. (4) primul caz FPG (punctul A./din hotărâre), la fel și infracțiunea de furt parțial finalizat și parțial tentativă conform §§ 127.15 StGB (punctul Dj al hotărârii)."

În atare situație, Curtea a constatat că cererea inițială de recunoaștere și punere în executare a hotărârii de condamnare nr. 12 Hv 67/23s pronunțată de Landesgericht Eisenstadt, în data de 24.01.2024, rămasă definitivă la data de 24.01.2024 a fost precizată prin Decizia executorie legală a Tribunalului Regional Eisenstadt din data de 21 decembrie 2024, în sensul că statul solicitant a solicitat recunoașterea și punerea în executare pe teritoriul României a hotărârii judecătorești pronunțată față de condamnatul A., în executarea pedepsei de 3 ani închisoare stabilită pentru săvârșirea infracțiunilor de Trafic de migranți, conform art. 114 alin. (1), paragraful 3 Z 2 și Z 3 alin. (4) primul caz FPG (punctul A./din hotărâre), și infracțiunea de furt parțial finalizat și parțial tentativă conform §§ 127.15 St GB (punctul Dj al hotărârii).

De asemenea, s-a reținut că Ministerul Federal de Justiție din Republica Austria a precizat că persoana condamnată a fost în arest preventiv din data de 19 iunie 2023 ora 09:56 până la data de 24 ianuarie 2024 ora 12:00 și se află în detenție penală (închisoare) de atunci, data calculată de eliberare fiind 18 iunie 2027 ora 08:00.

Totodată, Curtea a reținut că persoana condamnată, A., este cetățean român, fiind astfel îndeplinită condiția menționată la lit. c) alin. (1) art. 167.

Cu privire la condiția impusă de art. 167 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 303/2004, s-a reținut că persoana condamnată nu a consimțit la executarea restului de pedeapsă rămas neexecutat într-un penitenciar din România, așa cum rezultă din Certificatul prevăzut la art. 4 din Decizia - Cadru nr. 2008/909 J.A.I. a Consiliului U.E. privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor judiciare în materie penală, însă, potrivit mențiunilor de la punctul (g) lit. (b) din același Certificat, prin Hotărârea oficiului federal pentru străini și azil din 08.05.2024, x, i s-a impus interdicția de reședință limitată pe durata de 10 ani. Întrucât s-a dispus expulzarea persoanei condamnate, cetățean român, Curtea a reținut incidentă teza a doua a art. 167 alin. (1) lit. d) potrivit căreia în situația în care persoana condamnată este cetățean român și trăiește în România, sau deși nu trăiește pe teritoriul României va fi expulzată în România, nu este necesar consimțământul persoanei condamnate, fiind îndeplinită și această condiție.

Totodată, în urma verificărilor premergătoare sesizării instanței efectuate în cauză de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, în conformitate cu dispozițiile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, a rezultat că executarea hotărârii judecătorești transmise de statul emitent în România nu este contrară principiului non bis in idem, iar persoana condamnată nu figurează în prezent ca fiind cercetată în România pentru aceleași infracțiuni pentru care a fost pronunțată hotărârea judecătorească în statul emitent și nici pentru alte infracțiuni decât cele pentru care a fost pronunțată hotărârea judecătorească transmisă de statul emitent.

De asemenea, s-a constatat faptul că nu este incident vreunul dintre motivele de nerecunoaștere și neexecutare prevăzute de art. 163 din Legea nr. 302/2004, fiind îndeplinite condițiile speciale de recunoaștere și executare parțială a hotărârii judecătorești străine prev. de art. 167 din același act normativ.

Cu privire la condiția privind incidența vreunui motiv de nerecunoaștere și neexecutare prevăzute de art. 163 din Legea nr. 303/2004, Curtea a constatat că nu se identifică niciunul dintre motivele de nerecunoaștere și neexecutare menționate de textul de lege, respectiv executarea în continuare a pedepsei pe teritoriul României nu este contrară principiului ne bis in idem, persoana condamnată nu beneficiază în România de imunitate de jurisdicție penală, pedeapsa aplicată persoanei condamnate nu vizează asistență psihiatrică sau medicală potrivit legii penale române, nu a intervenit prescripția executării pedepsei aplicate de către autoritățile judiciare austriece, persoana condamnată a fost prezentă personal la judecata în urma căreia autoritățile judiciar austriece au pronunțat hotărârea, aspect ce rezultă în mod expres din Certificatul transmis la dosar, iar potrivit legii române nu au intervenit nici amnistia, nici grațierea și nici dezincriminarea faptei pentru care persoana a fost condamnată de către autoritățile din Austria.

Împotriva sentinței penale nr. 55/F din 02 iunie 2025, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a formulat apel persoana condamnată A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, sub nr. x/2024, fiind stabili termen de judecată la data de 10 iulie 2025.

În cuprinsul documentelor transmise de autoritățile austriece, la data de 16 iunie 2025, persoana condamnată a menționat faptul că renunță la apel.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reține că exercitarea oricărei căi de atac este guvernată de principiul disponibilității, astfel încât partea care a exercitat o cale de atac, ordinară sau extraordinară, poate să și-o retragă până la închiderea dezbaterilor.

Retragerea unei căi de atac, în cauză a apelului împotriva sentinței penale nr. 55/F din 02 iunie 2025, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, este un act de dispoziție, care odată exercitată, duce la pierderea unui drept.

Înalta Curte constată că potrivit art. 415 din C. proc. pen., până la închiderea dezbaterilor la instanța învestită cu judecarea apelului, persoana vătămată și oricare dintre părți își pot retrage apelul formulat. Retragerea trebuie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deținere, printr-o declarație atestată sau consemnată într-un proces-verbal de către administrația locului de deținere. Declarația de retragere se poate face fie la instanța a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanța de apel.

Raportat la aceste dispoziții și având în vedere manifestarea de voință exprimată de persoana condamnată ce a fost atestată de Ministerul de Justiție din Austria, Înalta Curte, va lua act de retragerea apelului formulat de persoana condamnată A. împotriva sentinței penale nr. 55/F din 02 iunie 2025, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Totodată, în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., față de culpa sa procesuală, va obliga apelantul persoană condamnată la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, urmând ca, în baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 1217 RON, să rămână în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea apelului formulat de persoana condamnată A. împotriva sentinței penale nr. 55/F din 02 iunie 2025, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă apelantul persoană condamnată la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1217 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 iulie 2025.