ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 545/2025

Pretenția dedusă judecății Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș la data de 05.04.2023, reclamanta Banca A S.A., în contradictoriu cu pârâții B și C, a solicitat stabilirea un termen judiciar de 90 de zile pentru plata întregului debit restant (neexigibil) în cuantum de 431.389,57 CHF, aferent convenției de credit nr. 0161282/01.09.2008, calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești care urmează a fi pronunțată în prezenta cauză și decăderea debitorilor din beneficiul termenului de plată în caz de neîndeplinire a obligației acestora de a achita debitul în termenul ante-menționat, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Hotărârea pronunțată în primă instanță Prin sentința civilă nr. 561/29.05.2024, Tribunalul Timiș a respins ca neîntemeiată cererea și a obligat reclamanta să plătească pârâților suma de 4.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Hotărârea pronunțată în apel Împotriva acestei sentințe civile, a declarat apel reclamanta Banca A S.A. Prin decizia civilă nr. 643/A din data de 12.12.2024 Curtea de Apel Timișoara - Secția de insolvență, societăți, concurență neloială și litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi a respins apelul declarat de reclamanta Banca A S.A.

Revizuirea formulată în cauză Împotriva acestei decizii civile, la data de 27.01.2025 a Banca A S.A. a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art.509 alin. (1) pct.8 și art. 511 alin. (1) pct.8 C. proc. civ., solicitând schimbarea în totalitate a hotărârii instanței de apel, iar odată cu rejudecarea cauzei pe fond, să se dispună admiterea cererii de apel formulate. Cu cheltuieli de judecată. În dezvoltarea motivelor cererii de revizuire a fost prezentat contractul încheiat inițial între D S.A., debitoarea B și C și parcursul procesual al cauzei. Revizuenta a subliniat că, în dosarul nr. x/325/2017 Curtea de Apel Timișoara a respins apelul formulat de Banca A, reținând că instanța nu a fost investită cu o cerere de stabilire a unui termen din care să fie decăzuți debitorii, iar în dosarul nr. x/30/2023 aceeași instanță a respins apelul Băncii A, reținând că reclamanta nu poate obține pe cale judecătorească un alt termen de rambursare a creditului ori alte termene de plată a ratelor, întrucât aceasta ar presupune o ingerință nepermisă a instanțelor în înțelegerea părților.

Procedura în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 29.01.2025 și a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. x, astfel cum reiese din fișa Ecris. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând cererea de revizuire, sub aspect formal, din perspectiva excepției tardivității cererii de revizuire, a cărei analiză este prioritară, în raport de prevederile art. 248 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună, și, în cazul prevăzut de punctul 8 al art. 509 din același cod, curge de la data rămânerii definitive a hotărârii atacate cu această cale extraordinară de atac. Astfel, cererea de revizuire poate fi introdusă în termen de o lună de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, sancțiunea nerespectării acestuia, ca termen imperativ, fiind decăderea din dreptul de a se soluționa pe fond cererea de revizuire. În speță, hotărârea atacată cu revizuire, decizia civilă nr. 643 din 12.12.2024 a Curții de Apel Timișoara, Secția de insolvență, societăți, concurență neloială și litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi, a fost pronunțată la 12.12.2024, dată la care aceasta a devenit definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 și alin. (2) C. proc. civ., moment de la care, potrivit celor ce preced, termenul pentru introducerea cererii de revizuire a început să curgă. Calculând termenul de revizuire în acord cu dispoziții legale mai sus redate, Înalta Curte constată că acesta s-a împlinit la data de 13.01.2025 ori revizuenta a promovat calea de atac a revizuirii la data de 27.01.2025, după împlinirea acestui termen. Este lipsit de relevanță că hotărârea atacată a fost comunicată la un termen ulterior pronunțării, de vreme ce dispoziția legală incidentă este clară, în sensul că momentul de început al termenului procedural de decădere este marcat exclusiv de data rămânerii definitive a acestei hotărâri. În același sens poate fi evocată și decizia nr. 366 din 3 iunie 2021, prin care Curtea Constituțională a constatat că prevederile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. sunt constituționale, reținând următoarele: „faptul că termenul de introducere a cererii de revizuire curge de la pronunțarea ultimei hotărâri nu împiedică accesul la justiție al părții și nici dreptul la apărare, întrucât demonstrarea existenței motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu presupune cu necesitate cunoașterea considerentelor dezvoltate de instanța care a pronunțat ultima hotărâre, ci implică doar argumentarea existenței identității de părți, obiect și cauză din cele două procese, lucru posibil și în lipsa motivării hotărârii a cărei revizuire se solicită.” (paragraful 24). Pornind de la aceste considerații, Înalta Curte reține că termenul de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a început să curgă la 12.12.2024, când a fost pronunțată decizia atacată cu revizuire. Fiind un termen stabilit pe luni, devin incidente dispozițiile art. 181 alin. (1) pct. 3 teza I C. proc. civ. care prevăd că termenele socotite pe luni se împlinesc în ziua corespunzătoare din ultima lună. Având în vedere că termenul de revizuire de o lună a început să curgă la 12.12.2024, rezultă că ultima zi în care putea fi formulată cererea de revizuire era la 12.01.2025. Față de situația că data de 12.01.2025 a fost o zi nelucrătoare, devin incidente dispozițiile art. 181 alin. (2) C. proc. civ., care arată că, atunci când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează, în speță ziua de luni, 13.01.2025. Or, cererea de revizuire a fost formulată la 27.01.2025, și depusă la oficiul poștal în aceeași zi, conform ștampilei aplicate pe plicul aflat la fila 20 din dosarul de revizuire, fiind astfel depășit termenul imperativ de o lună prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Legea procesual civilă reglementează și situația în care partea, dintr-o împrejurare mai presus de voința sa, a fost în imposibilitate de exercitare în termenul legal a unui act procedural, caz în care devin aplicabile dispozițiile art. 186 C. proc. civ. potrivit cărora: "(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac. (3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen." Or, în speță, revizuenta nu a solicitat repunerea în termenul de exercitare a căii extraordinare de atac a revizuirii. În aceste condiții, devine incidentă sancțiunea instituită de art. 185 alin. (1) teza I C. proc. civ. potrivit căruia, „când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel.”. Pentru aceste motive, în temeiul art. 511 alin. (1) pct. 8 raportat la art. 513 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată împotriva deciziei instanței de apel.