ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 204/2025

Deliberând asupra recursurilor, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 20 decembrie 2019 pe rolul Tribunalului Buzău – Secția a II-a Civilă, de Contencios Administrativ și Fiscal, sub număr de dosar x/114/2019, reclamanta A S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta B S.A., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâta la plata către reclamantă a sumei de 203.923,6 lei, reprezentând contravaloare manoperă și materiale, la care se adaugă penalități de 0,15% pe zi lucrătoare de întârziere de la data scadenței până la plata efectivă a debitului.

La 22 iulie 2020 reclamanta și-a modificat acțiunea, solicitând introducerea în cauză și a numitului C, în calitate de pârât, și obligarea pârâților în solidar la plata pretențiilor.

Prin sentința civilă nr. 533 din 30 septembrie 2020, Tribunalul Buzău – Secția a II-a Civilă, de Contencios Administrativ și Fiscal a admis excepția necompetenței sale generale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Buzău, pe rolul căreia a fost înregistrată sub nr. x/2020.

Prin hotărârea nr. 1 din 17 martie 2021, Curtea de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț Industrie și Agricultură Buzău a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, a admis în parte acțiunea, astfel cum a fost modificată, și a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumelor de 203.923,6 lei, reprezentând contravaloare lucrări și de 253.273 lei, cu titlu de penalități de întârziere; a respins capătul de cerere privind obligarea administratorului C la plata pretențiilor reclamantei, acesta neavând calitate procesuală; a obligat pârâta la plata sumei de 14.682,54 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri arbitrale, B S.A. a formulat acțiune în anulare, fundamentată pe dispozițiile art. 608 alin. (1) lit. f) și h) C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate.

Prin sentința nr. 80 din 19 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – Secția a II-a Civilă, a fost admisă acțiunea în anulare a hotărârii arbitrale nr. 1 pronunțată la 17 martie 2021 în dosarul nr. x/2020 înregistrat pe rolul Curții de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț Industrie și Agricultură Buzău, formulată de reclamanta B S.A., în contradictoriu cu pârâta A S.R.L. A fost anulată hotărârea arbitrală nr. 1 din 17 martie 2021, pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț Industrie și Agricultură Buzău, în dosarul arbitral nr. x/2020. S-a fixat termen pentru judecata fondului la data de 23 noiembrie 2023.

Fără a-și încadra criticile în temeiul de drept al art. 488 C. proc. civ., pârâta A S.R.L. a declarat recurs împotriva sentinței nr. 80 din 19 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – Secția a II-a Civilă.

A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, rejudecarea cererii în anulare prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, în sensul respingerii cererii în anulare, cu menținerea hotărârii arbitrale nr. 1 din 17 martie 2021, pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț Industrie și Agricultură Buzău, ca fiind temeinică și legală.

Intimata-reclamanta B S.A. a depus întâmpinare la recursul declarat de pârâta A S.R.L. prin care a invocat excepția nulității recursului, excepția prematurității recursului și excepția lipsei de interes a unor motive invocate.

Totodată, a depus recurs incident, invocând în drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ.

La 30 septembrie 2024, recurenta-pârâtă A S.R.L. a transmis cerere prin e-mail prin care a solicitat instanței să constate că înțelege să-și retragă recursul declarat.

Recursul declarat de recurenta-pârâtă A S.R.L. împotriva sentinței nr. 80 din 19 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – Secția a II-a Civilă, va fi anulat ca netimbrat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat principiul, potrivit căruia, acțiunile și cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menționat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.

Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ.: „La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii …”.

Conform dispozițiilor art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se va pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de către instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.

Potrivit prevederilor art. 36 alin. (2) din O.U.G. nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru, dacă, până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanța, reclamantul nu îndeplinește obligația de plată a taxei, instanța va anula cererea sau o va soluționa în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.

Se constată că prezenta cerere de recurs nu a fost timbrată anticipat, iar recurenta nu s-a conformat obligației ce-i revenea, respectiv să depună la dosar dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 4088,48 lei, stabilită în sarcina sa.

De asemenea, se constată că în cauză nu operează scutirea legală – personală sau ca obiect – de obligația timbrării.

Este de amintit că accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea unei acțiuni sau căi de atac, dar și respectarea dispozițiilor imperative vizând plata taxelor judiciare de timbru fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în fața instanței, aceasta nefiind legal sesizată.

Prin urmare, față de cele ce preced, precum și pentru a da eficiență principiului constituțional al egalității în fața legii, instanța este obligată a examina cererile cu care este sesizată, prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitare stabilite de lege.

Or, în cauză, aceste cerințe se constată a nu fi îndeplinite, așa încât, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a da eficiență dispozițiilor art. 32, art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și să anuleze, ca netimbrat, recursul declarat de recurenta-pârâtă A împotriva sentinței nr. 80 din 19 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – Secția a II-a Civilă.

În ceea ce privește recursul incident declarat de reclamantă B S.A., este de reținut că, potrivit art. 491 raportat la art. 472 C. proc. civ., dacă recursul principal (în speță recursul declarat de pârâta A) este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, recursul incident rămâne fără efect.

Astfel, în condițiile în care soluția este aceea de anulare ca netimbrat a recursului principal declarat de pârâta A S.R.L., recursul incident declarat de reclamanta B S.A. apare ca fiind rămas fără efect, în raport cu prevederile menționate.

Prin urmare, Înalta Curte de Casație și Justiție va constata ca rămas fără efect recursul incident declarat de recurenta-reclamantă B S.A. împotriva sentinței nr. 80 din 19 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – Secția a II-a Civilă, conform art. 491 coroborat cu art. 472 alin. 2 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Anulează ca netimbrat recursul principal declarat de recurenta-pârâtă A S.R.L. împotriva sentinței nr. 80 din 19 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – Secția a II-a Civilă.

Constată ca rămas fără efect recursul incident declarat de recurenta-reclamantă B S.A. împotriva sentinței nr. 80 din 19 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – Secția a II-a Civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 februarie 2025.