ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.03.2025

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 689/2025

HOTĂRÂRE
19.03.2025
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 689/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Deliberând, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București-Secția a V-a civilă la 13.07.2022, reclamanta A a solicitat, în contradictoriu cu Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, obligarea pârâtei să îi plătească prin B Bank S.A. suma totală de 1.783,656 lei, ce reprezintă 214,832 lei și 1.568,824 lei impozit reținut în mod nelegal, precum și anularea celor 2 adrese nr. RG/41671/28.12.2021 și nr.5958/CEET/13.05.2022 ambele emise de pârâtă, spre știință B Bank S.A. și reclamantei, ca fiind nefondate, precum și obligarea acesteia să emită o nouă adresă către B Bank S.A. prin care să restituie sumele impozitate nelegal de 1/2 din: Titlul de plată Seria ANRP nr. 0126504/22.03.2021 cu valoarea de 21.483,20 lei la care s-a reținut impozit 10%, respectiv suma de 1074,16 lei; Titlul de plată Seria ANRP nr.0131586/12.04.2021 cu valoarea de 156.882,40 lei la care s-a reținut impozit de 10%, respectiv suma de 7844,12 lei; Titlul de plată Seria ANRP nr. 0148318/21.03.2022 cu valoarea de 21.483,20 lei, la care s-a reținut impozit de 10%, respectiv 1074,16 lei; Titlul de plată Seria ANRP nr. 0149325/28.03.2022 cu valoarea de 156.882,40 lei la care s-a reținut impozit de 10%, respectiv 7844,12 lei. De asemenea, a mai solicitat obligarea pârâtei la plata daunelor morale și materiale.

Prin sentința nr. 218/03.03.2023, Tribunalul București-Secția a V a civilă a anulat capătul de cerere vizând plata daunelor morale și materiale, ca netimbrat. A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, cu privire la capătul de cerere vizând restituirea impozitului reținut și cu privire la capătul de cerere vizând obligarea pârâtei la emiterea unei adrese către B Bank S.A. prin care să restituie sumele impozitate nelegal. A respins aceste capete de cerere ca fiind formulate împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. A respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei cu privire la capătul de cerere vizând anularea adreselor nr. RG/41671/28.12.2021 și nr. 5958/CEET/13.05.2022 emise de aceasta. A respins, ca neîntemeiat, capătul de cerere vizând anularea adreselor nr. RG/41671/28.12.2021 și nr. 5958/CEET/13.05.2022 emise de pârâtă.

Prin sentința nr.518/02.05.2023 pronunțată în dosar nr. x/3/2022/a1, Tribunalul București-Secția a V-a civilă a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanta A, privind completarea sentinței civile nr. 218/03.03.2023.

3.Decizia pronunțată de Curtea de Apel București

Prin decizia nr. 511/R/06.09.2024 pronunțată în dosar nr. x/3/2022/a1, Curtea de Apel București-Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a constatat perimat recursul formulat de recurenta-reclamanta A împotriva sentinței civile nr. 518/02.05.2023 a Tribunalului București-Secția a V-a civilă.

4.Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva sentinței civile nr. 218 din 03 martie 2023 pronunțate de Tribunalul București-Secția a V-a civilă a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 6 și 7 C. proc. civ., reclamanta A.

Prin cererea de recurs înregistrată la 12.09.2024 (singura formulată în termenul legal de 5 zile de la pronunțare prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ.), recurenta a arătat că, în calitate de moștenitor, i-au fost atribuite de pârâtă două titluri de plată (21.483,20 lei și 156.882,40 lei) transmise eronat la B Bank S.A. în sensul de a se reține și vira un impozit de 10% și 1/2 din valoarea titlurilor, în temeiul art. 114 alin. (22) lit. k ind. 1 C. fisc., deși banca nu are competențe de apreciere cu privire la aspect litigios.

Solicită recurenta completarea și modificarea în parte a dispozitivului sentinței nr. 218/03.03.2023 a Tribunalului București-Secția a V-a civilă, respectiv să se admită recursul și să fie obligată pârâta să elibereze, pe numele recurentei, două titluri de plată cu sumele de 17.836,56

lei și 151.186,4 lei reprezentând diferență despăgubiri din titlurile de plată nr.0131586/12.04.2021,nr.0126504/22.03.2021,nr.0148318/21.03.2022,nr.0149325/28.03.2022, sumele fiind impozitate nelegal de B Bank S.A.

Recurenta a expus situația de fapt a cauzei, calitatea în care a inițiat demersul în justiție, contextul în care au fost emise titlurile de plată, și a concluzionat că, dat fiind impozitarea nelegală a sumelor respective, se impune admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței civile nr. 218/03.03.2023 a Tribunalului București, în sensul celor arătate anterior.

Recurenta a mai depus două completări la recurs, una înregistrată la 01.10.2024 și alta înregistrată la 31.10.2024, ambele după expirarea termenului legal de motivare a recursului.

5.Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la 02.12.2024, intimata-pârâtă Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a invocat excepția de tardivitate a recursului, iar, în subsidiar, a solicitat să se pună în vedere recurentei să precizeze care este obiectul prezentului recurs, în vederea formulării apărărilor corespunzătoare.

Recurenta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat înlăturarea apărărilor din întâmpinare, admiterea excepției de perimare, să se constate că nu a fost lucrat procesul, întrucât nu a primit citație și să oblige pârâta să emită adresă către B Bank S.A. prin care să restituie sumele reținute nelegal cu titlu de impozit.

Examinând cu prioritate, în raport cu exigențele procesuale ale art. 248 alin. (1) C proc. civ., excepția de nulitate a recursului, invocată din oficiu, de către instanță, Înalta Curte reține următoarele:

În ce privește aspectul procedural al nulității recursului pentru nemotivare, Înalta Curte reține că, potrivit art. 489 alin. (1) C proc. civ. „Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)”, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol „Aceeași sancțiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. .

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus și motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres și limitativ reglementate.

În consecință, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 pct. 1 - 8 C proc. civ., cererea de recurs formulată cu nerespectarea formelor legale va fi lovită de nulitate.

În cauză, se constată că recursul nu numai că nu este încadrat în dispozițiile art. 488 C proc. civ., dar nici nu conține critici care să poată fi încadrabile în textul legal menționat.

Prin decizia recurată a fost constatat perimat recursul formulat de reclamanta A împotriva sentinței civile nr. 518/02.05.2023 a Tribunalului București-Secția a V-a civilă, reținându-se că de la data suspendării judecății și până la data pronunțării deciziei de perimare niciuna din părțile dosarului nu a solicitat repunerea pe rol a cererii de recurs și nici nu a intervenit vreo cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare.

Prin cererea de recurs formulată la 12.09.2024, în termenul legal de declarare a recursului prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ., fără a se raporta la considerentele instanței privind soluția de constatare a perimării, recurenta-reclamantă a expus situația de fapt a cauzei, calitatea în care a inițiat demersul în justiție, contextul în care au fost emise titlurile de plată, și a concluzionat că, dat fiind impozitarea nelegală a sumelor respective, se impune admiterea recursului și modificarea hotărârilor pronunțate în litigiul de fond în sensul celor solicitate prin cererea de chemare în judecată.

Astfel, recurenta a reiterat aspecte de fapt ale cauzei privind restituirea unor sume de bani impozitate nelegal și cuprinse în mai multe titluri de plată emis de către pârâtă, deși avea a răspunde unor considerente ale instanței privind perimarea pentru lăsarea în nelucrare a cauzei de către părți în intervalul de timp de 6 luni prevăzut de lege pentru incidența acestei sancțiuni procesuale.

Prin urmare, față de modalitatea în care recurenta a înțeles să formuleze calea extraordinară de atac, Înalta Curte constată că în cauză nu există argumente care să poată fi încadrate în dispozițiile art. 488 C proc. civ., întrucât prin aspectele expuse aceasta nu învederează o eventuală nelegalitate în ce privește soluția de constatare a perimării, ci expune chestiuni de fapt, care excedează cadrului procesual în care a fost exercitat recursul împotriva deciziei de constatare a perimării.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanței competente controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecății, iar când criticile formulate nu se subsumează cazurilor expres și limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1 - 8 C proc. civ., intervine sancțiunea nulității recursului prevăzută de art. 489 alin. (2) C proc. civ.

În ce privește completările la motivele de recurs depuse la data de 01.10.2024 și la data de 31.10.2024, acestea vor fi analizate doar în măsura în care nu se situează în afara termenului de motivare prevăzut de lege.

Astfel, potrivit art. 487 alin. (1) C proc. civ., „Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs”.

Potrivit art. 470 alin. (5) C proc. civ., „În cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii”.

Aceste dispoziții sunt aplicabile și în cazul recursului, conform art. 494 C. proc. civ., care statuează că „Dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță și în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezenta secțiune”.

În raport de dispozițiile legale menționate, Înalta Curte reține că există două momente, respectiv termenul de 5 zile de la pronunțare pentru declararea căii de atac și termenul de 5 zile de la comunicarea deciziei atacate pentru motivarea recursului.

Prin urmare, în aplicarea dispozițiilor art. 470 alin. (5) C proc. civ., în cazul recursului la perimare, al cărui termen de declarare este de 5 zile de la pronunțare, motivarea căii extraordinare de atac se va considera realizată în termenul legal, dacă va fi făcută în 5 zile de la comunicarea hotărârii de perimare.

În cauză, hotărârea de perimare a fost comunicată recurentei la 03.10.2024, conform dovezii de comunicare aflată la fila 48 din dosarul curții de apel, iar termenul de motivare a recursului exercitat împotriva acestei hotărâri s-a împlinit la 09.10.2024, zi lucrătoare de miercuri.

Față de acest moment procesual, prima completare la motivele de recurs înregistrată la 01.10.2024, este declarată în termen, dar este supusă, de asemenea, sancțiunii nulității prevăzute de art. 489 alin. (2) C proc. civ., întrucât cuprinde solicitări ale recurentei privind completarea dispozitivului sentinței civile nr. 218/03.03.2023 a Tribunalului București-Secția a V-a civilă, străine de dezlegările jurisdicționale privind perimarea date prin decizia recurată.

În ce privește completările la recurs înregistrate la data de 31.10.2024, acestea nu pot fi analizate de către instanța de recurs, întrucât sunt formulate în afara termenului de motivare prevăzut de art. 470 alin. (5) C proc. civ., care s-a împlinit, așa cum s-a arătat, la 09.10.2024.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamanta A împotriva deciziei civile nr. 511/R din 06 septembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel București-Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Anulează recursul declarat de reclamanta A împotriva deciziei civile nr. 511/R din 06 septembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel București-Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 19 martie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-09-24
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1929/2024
.RG/416171/28.12.2021, deoarece recurenta-reclamantă este unica persoană îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii și nu a dobândit cota de 1/2 prin donație de la numitul C, ci prin efectul legii, conform art. 1121 alin. (2) C. civ. ș
ÎCCJ 2024-12-11
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2847/2024
Asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la data de 23.08.2021 pe rolul Tribunalului București – Secția a V-a Civilă sub nr. x/3/2021, reclama
ÎCCJ 2023-10-11
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1563/2023
Ședința publică din data de 11 octombrie 2023 asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București,
ÎCCJ 2022-06-14
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1313/2022
Ședința publică din data de 14 iunie 2022 Asupra cauzei de față, constată următoarele; I. Circumstanțele cauzei I.1. Obiectul cereri de chemare în judecată: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, reclamantul
ÎCCJ 2023-10-25
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1788/2023
Ședința publică din data de 25 octombrie 2023 asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul București, secția a IV-a civilă la
Sursă