ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2055/2024
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2055/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:
Hotărârea care face obiectul cererii de completare
Prin decizia nr. 2147 din 15 noiembrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă a respins contestația în anulare formulată de contestatorii A și B împotriva deciziei nr. 1090 din 18 mai 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă în dosarul nr. x/63/2017 și i-a obligat pe contestatori la plata sumei de 5.070 lei către intimații C și D, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cererea de completare
La 2 mai 2024, petenții B și A au solicitat completarea acestei decizii, menționând că instanța a omis să se pronunțe asupra motivelor I, II și III ale contestației în anulare, asupra cererii modificatoare și a cererii de amânare a cauzei.
În drept, cererea de completare este întemeiată pe dispozițiile art. 444 C. proc. civ.
Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Examinând cu prioritate excepția tardivității cererii de completare, invocată din oficiu, conform dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Dispozițiile art. 444 alin. (1) C. proc. civ., în forma în vigoare la data inițierii demersului judiciar în dosarul nr. x/63/2017 (20 ianuarie 2017), aplicabilă cererii pendinte în raport cu dispozițiile art. 24 din același cod („Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare”) stipulează următoarele: „Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare”.
În cauză, cererea privind completarea deciziei nr. 2147 din 15 noiembrie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă a fost formulată la 2 mai 2024 (ștampila oficiului poștal, fila 272), iar hotărârea ce se solicită a fi completată a fost pronunțată, în calea extraordinară de atac a contestației în anulare, la 15 noiembrie 2023.
Înalta Curte constată că termenul de 15 zile în care putea fi cerută completarea acestei decizii a început să curgă de la 15 noiembrie 2023, data pronunțării, astfel că ziua de 4 decembrie 2024 a fost ultima zi în care partea putea formula cererea de completare, conform modului de calcul reglementat de prevederile art. 181 alin. (1) pct. 2 și alin. (2) C. proc. civ., care prevăd că atunci când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește, precum și că atunci când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Prin urmare, se constată că cererea de completare a fost formulată la 2 mai 2024, în afara termenului de 15 zile de la pronunțare, prevăzut de art. 444 alin. (1) C. proc. civ.
În conformitate cu dispozițiile art. 185 alin. (1) C. proc. civ., nerespectarea termenului în care trebuie exercitat un drept procesual atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel, actul de procedură făcut peste termen fiind lovit de nulitate.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte urmează a respinge, ca tardivă, cererea de completare a dispozitivului deciziei civile nr. 2147 din 15 noiembrie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția I civilă în dosarul nr. x/1/2023, formulată de petenta A.
Referitor la cererea intimaților, privind aplicarea unei amenzi judiciare în baza art. 187 alin. (1) lit. a) C. proc. civ., pentru introducerea cu rea-credință a cererii de completare, Înalta Curte constată că împrejurările expuse de intimați nu pot forma convingerea că dreptul procesual a fost exercitat cu rea-credință sau în alt scop decât acela recunoscut de lege, motiv pentru care nu se justifică aplicarea sancțiunii prevăzute de această normă procedurală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardivă, cererea de completare a dispozitivului deciziei civile nr. 2147 din 15 noiembrie 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția I civilă în dosarul nr. x/1/2023, formulată de petenta A.
Respinge cererea de aplicare a amenzii judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 octombrie 2024.