ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 666/2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, la data de 26.03.2020, sub numărul x/2020, reclamanta Regia Autonomă Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian R.A în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a solicitat, anularea Hotărârii C.N.C.D. nr. 170/18.02.2020 și, pe cale de consecință, exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 10.000 RON.

Prin încheierea din data de 2 februarie 2021, prima instanța a dispus introducerea în cauză a persoanelor care au formulat sesizarea în fața Consiliului Național de Combatere a Discriminării, respectiv a numiților A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K. și L., aceștia dobândind calitatea procesuală de intervenienți.

Prin sentința civilă nr. 1482 din data de 16 noiembrie 2021, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a respins contestația formulată de către reclamanta Regia Autonomă Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian R.A. în contradictoriu cu pârâta Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și intervenienții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K. și L., ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 1482 din data de 16 noiembrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta Regia Autonomă Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian R.A., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ., solicitând casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare Curții de Apel București.

În motivarea recursului se invocă, în esență, următoarele:

a) Consideră că instanța de fond trebuia să analizeze situația de fapt și argumentele părților raportat la toate dispozițiile legale incidente, inclusiv cele ale Regulamentului (UE) 2017/373, ATM/ANS.OR.B.005 Management system, pct. 6, în baza căruia M., în calitate de furnizor de servicii trebuie să stabilească politica de recrutare și pregătire a personalului, raportat totodată la Acordul încheiat cu N. față de acest aspect (depus la dosarul cauzei).

Contrar celor reținute de către instanța de fond, susține că Testul "FEAST" este un test pentru evaluarea aptitudinilor native, desfășurat în baza Acordul de folosire - licence agreement - pe care M. l-a încheiat cu N. (deținătorul testului FEAST) și care poate fi folosit doar pentru selecția de cursanți ab initio, nu și pentru selecția de CTA Stagiari.

Acordul încheiat cu N. s-a aflat la dosarul administrativ al CNCD, iar instanța de fond nu a interpretat în mod corect clauzele art. 2 al acestuia, care stipulează ca testul FEAST poate fi folosit doar pentru selecția de cursanți ab initio, nu și pentru selecția de CTA Stagiari.

Testul FEAST este metoda de evaluare aplicabilă în privința posturilor operative CTA ab initio și în conformitate cu prevederile din Politica de pregătire CTA, Expozeul M., aprobat de AACR, care constituie baza certificării ca furnizor de servicii și PIN (procedura internă) x.

Astfel, instanța a reținut în mod greșit că reclamanta nu a reușit să dovedească care este scopul legitim care ar justifica alegerea ca procedură de selecție să privească exclusiv persoane necalificate, cu studii medii, testate prin metoda FEAST și că ar fi interzisă această testare în privința intervenienților pe motiv că aceștia dețin deja o licența de stagiar .

Consideră că FEAST este utilizat numai pentru testarea și evaluarea viitorilor controlori de trafic aerian, respectiv a acelor persoane care vor participa la cursuri de pregătire inițială în vederea obținerii unei licențe de CTA stagiar și, ulterior, a licenței de controlor trafic aerian, în conformitate cu Regulamentele UE 2018/1139 și 2015/340.

Recurenta critică considerentele instanței potrivit cărora, alegerea reclamantei între cele două modalități premise de normele ce reglementează activitatea de recrutare, coroborat cu faptul că nu permite participarea intervenienților la prima procedură este de natură a îndeplini condițiile legale referitoare la existența unei discriminări.

În mod contrar, susține, în plus față de cele arătate cu privire la testul FEAST, că în procedura proprie de angajare a M. (PIN x), pag. 13, se prevede atât posibilitatea recrutării de CTA ab-initio cât si posibilitatea recrutării de CTA/CTA stagiar (cazul petenților).

Conform Procedurii interne de angajare x, pentru ocuparea posturilor operative de CTA ab inițio sunt prevăzute condiții de participare la sesiuni de recrutare și selecție, diferite față de cele prevăzute pentru ocuparea posturilor operative de CTA/CTA Stagiar, ce sunt enunțate în anunțul de participare care se publică după stabilirea oportunității angajării de către M..

Testul FEAST reprezintă una dintre etapele ce se necesită a fi parcurse de către persoanelor care și-au declarat disponibilitatea de a deveni CTA Ab-inițio, deoarece, spre deosebire de persoanele care dețin o licență CTA stagiar, acestora nu li s-au evaluat aptitudinile în vederea obținerii licenței.

Rezultă că selecția organizată de către M. pentru a urma un curs pe care cei 12 intervenienți l-au absolvit deja, nu are cum să îi discrimineze, având în vedere că M. în temeiul naturii activităților ocupaționale și al contextului în care acestea se desfășoară a stabilit o procedură de angajare ce conține criterii și practici justificate obiectiv (așa cum a detaliat), având la bază Expozeul M. (a se observa extras la pagina 4), aprobat de AACR, care constituie baza certificării ca furnizor de servicii, Regulamentul (UE) 2015/340 raportat la Notificarea de siguranță nr. x/08.04.2017, care stabilește modul de calcul al necesarului minim de CTA pentru fiecare subunitate.

Mai mult, susține că lipsa discriminării este dovedită și prin faptul că selecția pentru curs ab initio a început cu aproximativ 6 luni înainte ca intervenienții să obțină licența CTA stagiar și să depună cereri de angajare. Consideră că discriminarea pe care aceștia o reclamă nu poate fi încadrată într-o cronologie logică iar, în plus, din cei 12 intervenienți, nouă dintre aceștia au participat la selecții anterioare prin metoda FEAST la M., de una sau mai multe ori, neobținând rezultate care să îi claseze printre cei selectați să participe la curs.

Menționează că testul FEAST este folosit ca instrument de selecție în 40 de tari de către 50 de furnizori de servicii de trafic aerian, din Canada până în Singapore iar în Uniunea Europeană, cu excepția Greciei și a Franței, toți furnizorii de servicii folosesc acest instrument.

Se mai arată că, potrivit Raportului Curții de Conturi a României nr. 5427/26.03.2021 (depus la dosarul cauzei la solicitarea intervenienților), pag. 37, Cap. Concluzii, s-a reținut "M. aplică instrumente le recunoscute și validate la nivel european pentru selecția și recrutarea de controlori de trafic aerian".

b) Instanța a făcut o greșită aplicare a art. 3 alin. (1) Codul Muncii și a art. 41 din Constituție, în momentul în care a reținut "atât timp cât intervenientii au obținut o licență în cadrul Școlii Superioare de Aviație Civilă, efectele și drepturile ce decurg din acestea nu poate fi negat de către reclamantă" și "excluderea totală a posibilității intervenienților de a accede într-un post de controlor de trafic aerian este de natură a crea o discriminare a acestora".

Consideră că dreptul la muncă prevăzut în Constituție nu semnifică obligația de a asigura locuri de muncă tuturor oamenilor, că libertatea de a alege un loc de muncă înseamnă implicit accesarea locurilor de muncă disponibile, cu respectarea condițiilor de recrutare și selecție stabilite de organizația angajatoare și că, în realitate, acest drept nu a fost născut în persoana intervenienților, câtă vreme M. nu și-a exercitat propriul drept de a recruta și selecta CTA stagiar (licență deținută de către intervenienți).

Dezvoltând aceste susțineri, arată că:

Instanța s-a aflat în eroare, întrucât anunțul publicat de către M. a fost pentru selectarea de personal care să urmeze curs de pregătire inițială.

Dreptul petenților de a participa la recrutare și selecție pentru a putea fi evaluați în vederea dovedirii aptitudinilor operaționale este subsecvent momentului decizional în care M. stabilește recrutarea si selecția de CTA stagiar, instanța confundând personalul care va urma cursul de pregătire inițială, pentru a cărui selecție a fost publicat anunțul și intervenienții care au absolvit deja acest curs in cadrul SSAvC (Școlii Superioare de Aviație Civilă).

Legislația muncii nu impune unui angajator o astfel de obligație, de a angaja o persoană la simpla sa cerere.

Angajarea se realizează exclusiv în temeiul unui concurs/examen (obligație impusă instituțiilor și autorităților publice) și al normelor interne ale respectivului angajator. În acest sens invocă art. 30 Codul muncii, normelor interne de selecție si angajare a personalului M., art. 40 alin. (1) lit. a) Codul muncii, aspecte privind specificul activității M. și politica de personal asumată.

Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian - R.A. M. este furnizor de servicii de navigație aeriană, sub autoritatea Ministerului transporturilor și infrastructurii, care realizează funcțiunile specifice legate de managementul traficului aerian, are statut de regie autonomă autofinanțată, de importantă națională și funcționează ca agent aeronautic civil certificat să furnizeze servicii de navigație aeriană în conformitate cu legislația cerului unic european (SES).

În conformitate cu legislația cerului unic european (SES), furnizarea de ATM/ANS în cadrul Uniunii Europene face obiectul unei certificări emise de către AACR, la data de 14 decembrie 2018, (Certificatul de furnizor de servicii de navigație aeriană CN 09/14 Dec 2018), având obligația, prin Regulamentul (UE) 2017/373 de a avea o politica de recrutare a CTA.

Astfel, în baza Regulamentului (UE)2015/340, M. are posibilitatea de a organiza sesiuni de selecție de personal pentru urmarea unui curs de pregătire inițială în vederea obținerii licenței de CTA stagiar, element esențial, de natura a garanta eficiența organizației, motiv pentru care M. recunoaște importanta pregătirii personalului CTA pentru furnizarea de servicii de trafic aerian, la standard înalt de calitate și siguranță.

Scopul politicii de pregătire CTA este de a asigura angajaților deținători de licența CTA proceduri formalizate și structurate, în conformitate cu reglementările în vigoare în domeniu, conducând astfel la maximizarea performantei, precum și la dezvoltarea abilităților la cel mai înalt nivel (extras din Expozeul M.).

În funcție de necesarul de personal CTA, M. organizează sesiuni de recrutare și selecție de personal, care să urmeze cursurile de pregătire inițială în vederea obținerii licenței de CTA stagiar, cu calificările aferente in funcție de repartizarea acestora pe unități de trafic, precum si pregătirea in cadrul unității (UTP), necesara pentru obținerea licenței CTA cu autorizările asociate.

În practică, s-a demonstrat că cea mai eficientă metodă de a forma CTA (în ceea ce privește atât timpul, cât și resursele umane și financiare alocate) este de a selecta candidați folosind o metodă certificată (FEAST) și de a-i pregăti în cadrul organizației proprii, garantându-se, astfel, formarea adecvata (standarde de calitate și siguranță) care să corespunda exact necesităților operaționale ale furnizorului de servicii.

La nivel european, N. împreună cu statele membre au analizat metodele cele mai eficiente pentru selectarea de personal care să fie format ca CTA, pornind de la un set de abilități esențiale pentru această meserie. Dintre acestea, setul de teste FEAST {First European Air Traffic Controller Selection Test) a îndeplinit cu succes condițiile impuse.

FEAST reprezintă un instrument dezvoltat de N. în vederea armonizării la nivel European a metodelor de recrutare si si selecție a viitorilor controlori de trafic aerian, instrument cu ajutorul căruia sunt evaluate aptitudinile si calitățile native necesare pentru exercitarea profesiei de controlor de trafic aerian, in contextual standardizării cerințelor de pregătire, competență și licențiere a personalului CTA, conform regulamentelor europene în domeniu. Interpretarea rezultatelor testului FEAST, conform unor reguli stabilite de N. (deținătorul setului de teset FEAST) este efectuata de către specialiști acreditați in acest scop, care dețin certificate de utilizatori in urma parcurgerii cursurilor de instruire aferente si promovării evaluărilor la finalizarea cursurilor (extras acord de folosire FEAST de către M.).

Selecția are ca scop identificarea unui set de abilități specifice meseriei de controlor de trafic aerian, abilități care printr-o pregătire adecvată se transformă în competențe. De aceea selecția de personal este un element critic pentru procesul de formare al acestei categorii profesionale.

Procesul de selecție al M. și-a demonstrat de-a lungul timpului eficacitatea (având o rată de succes de peste 99%) astfel încât dintre candidații selectați majoritatea covârșitoare au urmat și încheiat cu succes pregătirea, actualmente desfășurându-și activitatea ca și controlori de trafic aerian autorizați, având în grijă traficul aerian care decolează, aterizează sau survolează spațiul aerian al României.

Din anul 2011, M. este certificată, de către Autoritatea Aeronautica Civila Romana, ca organizație de pregătire CTA, în cadrul căreia sunt pregătiți atât CTA cu licența în termen de valabilitate în vederea menținerii competenței și autorizărilor asociate licenței, cât și personalul Ab-Initio. Organizația de pregătire folosește, fără costuri suplimentare, facilitățile M. (simulatoare care reproduc cât mai fidel sistemul actual de dirijare), instructori, lectori și evaluatori din cadrul M., atât pentru pregătirea personalului Ab-Initio (pregătire inițială), cât și pentru pregătirea CTA (cursuri de perfecționare sau cursuri de obținere autorizări suplimentare).

Prin procesul de pregătire realizat în cadrul organizației de pregătire a controlorilor, folosind personal propriu de specialitate (experți în domeniul aeronautic, instructori calificați, cu experiență îndelungată în dirijarea traficului aerian în spațiul aerian al României, controlori cu vechime în mediul operațional) regia se asigura de continuitatea furnizării unor servicii eficiente și sigure în mod continuu.

M. este singura instituție din România care poate asigura un ciclu complet a unui controlor, de la pregătirea de bază și până la obținerea unei calificări specifice pentru a putea dirija traficul aerian într-una din unitățile de trafic aerian din țară (aeroport sau centru de dirijare).

În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 923/2012 de stabilire a regulilor comune ale aerului și a dispozițiilor speciale privind serviciile și procedurile din navigația aeriana, controlorii de trafic aerian reprezintă personal critic pentru siguranța traficului aerian (safety sensitive personnel). De aceea atât selecția cât și pregătirea acestora trebuie să se desfășoare cu respectarea strictă a standardelor de siguranță și calitate, standarde asumate de către M. prin politicile de selecție și de pregătire pe care le aplica.

Concluzionează că M. are adoptată o complexă procedură de angajare a controlorilor de trafic aerian în concordanță cu reglementările internaționale aplicabile activității pârâtei. Angajarea în cadrul paratei poate fi realizata doar cu respectarea condițiilor legale (art. 30 C. Muncii prin concurs/examen) și a procedurilor interne aplicabile la nivelul paratei.

În acest sens, recurenta susține că motivarea instanței cuprinde doar elemente generale, fără a menționa în ce constă certitudinea că a realizat o faptă de discriminare în sensul art. 2 alin. (3) din O.G. nr. 137/2000.

Maniera succintă în care se exprimă considerentele soluției nu creează transparență asupra silogismului judiciar care explică și justifică dispozitivul și nu arată, la situația concretă supusă judecății, care a fost parcursul logic al concluziei exprimate.

Instanța a încălcat atât dispozițiile art. 425 lit. b) C. proc. civ. cât și jurisprudența CEDO, ce a stabilit că dreptul la un proces echitabil nu poate fi efectiv decât în situația în care "instanța procedează la un examen efectiv al mijloacelor de probă, argumentelor și elementelor de probă".

Critică faptul că instanța nu a luat în considerare niciunul din argumentele pe care reclamanta le-a prezentat în susținerile formulate, nefiind analizate, lipsind cu desăvârșire realizarea unei concordanțe între situația de fapt reținută și cea de drept invocată.

Apreciază că, în mod greșit instanța a reținut că recurenta/reclamantă nu a făcut dovada scopului legitim care justifică alegerea procedurii de selecție.

Astfel, conform argumentelor indicate și mai sus, deși a oferit o explicație laborioasă în ceea ce privește natura activității ocupaționale, a contextului în care se desfășoară și a scopului legitim, instanța nu a analizat aceste aspecte în mod efectiv, ci s-a limitat a face o interpretare in extenso.

Intimatul-pârât Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și intimații-intervenienți A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K. și L. nu au depus întâmpinări față de cererea de recurs formulată de reclamanta Regia Autonomă Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian R.A.

Prin note de ședință, intervenienții au combătut fiecare motiv de recurs, susținând legalitatea hotărâri atacate.

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra cererii de recurs

Analizând sentința recurată prin raportare la motivele de recurs invocate de către reclamanta în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ. și prin prisma dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul reclamantei este nefondat și îl va respinge, pentru următoarele considerente:

Reclamanta este o regie autonomă sub autoritatea Ministerului Transporturilor, deține monopolul natural al serviciilor de trafic aerian în România, aplică prevederile reglementărilor N. (Organizatia Europeana pentru Siguranta Navigatiei Aeriene) și este certificată ca organizator de pregătire controlor de trafic aerian (în continuare CTA) în baza Regulamentului UE 2015/340, fiind singurul furnizor de servicii de CTA complete în România, respectiv, singura instituție în cadrul căreia o persoană deținătoare de CTA stagiar se poate pregăti în vederea obținerii licenței de CTA cu drepturi depline.

Totodată, reclamanta deține o procedură internă de angajare personal (PIN x) ce reglementează în mod diferit modalitatea de recrutare personal pentru ocuparea posturilor operative de CTA ab initio (pregătire inițială) și pentru posturile operative de CTA/CTA stagiar.

Testul FEAST (First European ATCO Selection Test) constă într-o aplicație IT elaborată/dezvoltată de N., implementată de majoritatea statelor europene, care oferă informații asupra abilităților specifice profesiei de controlor aerian - abilități înnăscute - și care este folosit pentru selecția personalului pentru ocuparea posturilor operative de CTA ab inițio, respectiv pentru pregătire inițială.

Acest test nu se aplică persoanelor care dețin deja o licență de CTA.

Reclamanta a organizat, în mod exclusiv, concurs pentru ocuparea posturilor de CTA ab initio, concurs la care persoanele ce dețin licență de CTA nu se pot înscrie. Urmare recrutărilor pentru pregătirea ab initio, persoanelor recrutate le sunt încheiate contracte de muncă pentru CTA stagiar.

La sesizarea unor persoane deținătoare de licență CTA, după propria sa cercetare, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (în continuare CNCD) a sancționat reclamanta cu amendă de 10.000 RON în temeiul art. 2 alin. (3) cu art. 6 O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, prin Hotărârea nr. 170/18.02.2020.

CNCD a considerat că este discriminatorie utilizarea de către reclamantă a metodei FEAST drept unică formă de selecție și recrutare a personalului, cu consecința excluderii petenților de la participarea selecției candidaților, fiind avansată justificarea că aceștia au deja o pregătire superioară care deteriorează rezultatele testului.

S-a reținut că petenților li se obstrucționează dreptul la muncă, la evaluare și de a fi angajați în raport cu pregătirea deținută, confruntându-se cu o situație de tip ''cerc închis'' întrucât, pe de o parte, aceștia sunt excluși de la procesul de recrutare în vederea pregătirii ab initio, dorită de reclamantă, și implicit de la ocuparea unui post disponibil în cadrul companiei, sub motivul pregătirii preexistente iar, pe de altă parte, reclamanta nu organizează sesiuni de evaluare în vederea angajării pentru cei care dețin licența de controlori de trafic aerian stagiar.

S-a mai reținut că, din aceste considerente, petenții nu se bucură de oportunități în vederea exercitării dreptului la muncă, în conformitate cu pregătirea deținută, nevalorificându-li-se licența deținută de controlor de trafic aerian stagiar.

Reclamata a investit instanța de contencios administrativ cu o acțiune în anularea acestei hotărâri a CNCD, acțiune respinsă în primă instanță.

Declarând recurs, reclamanta a invocat două motive de nelegalitate pe care instanța de recurs le va analiza în conformitate cu art. 499 C. proc. civ.

De principiu, obligația instanțelor de a-și motiva hotărârile nu trebuie înțeleasă ca necesitând un răspuns la fiecare argument invocat pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil, fiind suficient ca motivarea să evidențieze că judecătorul a examinat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate, în acest sens fiind, spre exemplu și aspectele reținute de Curtea EDO în hotărârea Boldea c. României, ori să analizeze un singur aspect considerat esențial - ceea ce face de prisos analiza restului argumentelor menționate în cererea părții în sprijinul aceluiași motiv, astfel că, potențiala lipsă a unui răspuns al instanței la fiecare argument al părții nu poate fi calificată drept lipsă a motivării.

În concret, prima instanță a soluționat acțiunea cu care a fost învestită, răspunzând motivelor de nelegalitate ale actului administrativ atacat, invocate prin cererea de chemare în judecată și detaliind motivele pentru care a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Simplul fapt că hotărârea nu corespunde modului în care recurentul consideră că aceasta trebuia să se raporteze la chestiunile de drept invocate nu determină incidența acestui motiv de casare, ci eventual, ar putea constitui un motiv de casare în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin intermediul căruia se poate critica interpretarea și aplicarea dreptului material incident.

În concret, recurentul-reclamant impută curții de apel faptul că nu a luat în considerare niciun argument al reclamantei, apreciind că motivarea are caracter general și succint fără legătură cu situația concretă supusă judecății.

Contrar acestor critici, din analiza considerentelor hotărârii recurate rezultă că instanța de fond a analizat în mod aplicat argumentele reclamantei și a răspuns acestora, raționamentul juridic fiind identificat cu claritate.

Astfel, prima instanță a concluzionat că atitudinea reclamantei de a alege exclusiv procedura de selecție pentru personal necalificat, prin metoda de testare FEAST și excluderea totală a posibilității intervenienților de a accede într-un post de controlor de trafic aerian este de natură a crea o discriminare acestora din urmă.

A observat prima instanță că i s-a cerut să stabilească dacă alegerea uneia dintre cele două modalități de recrutare de către reclamantă intră în marja de apreciere a acesteia, fiind permisă de lege. Stabilind că autoritatea publică poate decide momentul în care necesitatea ocupării posturilor vacante va determina organizarea unei proceduri de selecție, intrând în marja sa de apreciere, totuși alegerea reclamantei între cele două modalități de recrutare (personal necalificat ce urmează a fi școlarizat în cadrul său sau personal ce deține deja o licență de controlor de trafic aerian stagiar) coroborat cu faptul că nu se permite intervenienților accesul la prima procedură, este de natură a îndeplini condițiile legale referitoare la existența unei discriminări.

Instanța a analizat modalitatea de recrutare în ultimii 10 ani, condițiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a se înscrie la cele două modalități de recrutare și modalitatea de exercitare a dreptului de apreciere al reclamantei.

Totodată, instanța de fond a analizat scopul urmărit prin desfășurarea celor două opțiuni de recrutare personal precum și condițiile utilizării testului FEAST.

Reluarea succintă a considerentelor primei instanțe relevă faptul că hotărârea se circumscrie prevederilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

Modul în care a soluționat litigiul, respectiv, dezlegarea în concret a chestiunii de drept dedusă judecății nu se subscrie motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. iar faptul că recurentul/reclamant nu este de acord cu aceste considerente nu deschide calea recursului întemeiat pe acest motiv de nelegalitate.

3.1. În primul rând, prin cererea de recurs, recurentul-reclamant a afirmat, în esență, aplicarea greșită a art. 2 alin. (1) și (3), art. 5 și art. 6 O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu următorul conținut:

"Potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice . . . . . . . . . .

(3) *** Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanțe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.

Art. 5. - Diferența de tratament bazată pe o caracteristică legată de criteriile prevăzute la art. 2 alin. (1) nu constituie discriminare atunci când, în temeiul naturii activităților ocupaționale sau al contextului în care acestea se desfășoară, o asemenea caracteristică reprezintă o cerință profesională reală și determinantă, cu condiția ca obiectivul să fie legitim și cerința proporțională.

Art. 6. - Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, condiționarea participării la o activitate economică a unei persoane ori a alegerii sau exercitării libere a unei profesii de apartenența sa la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială, respectiv de convingerile, de sexul sau orientarea sexuală, de vârsta sau de apartenența sa la o categorie defavorizată."

Criticile părții recurente/reclamante susțin inexistența faptei de discriminare din perspectiva justificării obiective a discriminării, în sensul tezei finale din art. 2 alin. (3) și art. 5 O.G. nr. 137/2000.

În acord cu judecătorul fondului și instanța de recurs, urmare propriei interpretări și aplicări a normelor de drept la starea de fapt, constată legalitatea hotărârii CNCD.

În ceea ce privește examinarea condițiilor necesare identificării unei posibile discriminări, din economia dispozițiilor ordonanței rezultă că, pentru a fi în prezența unei discriminări, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: existența unui tratament diferențiat a unor situații analoage (sau omisiunea de a trata în mod diferit situații diferite, necomparabile); existența unui criteriu de discriminare - care poate fi unul dintre cele enumerate în mod expres de art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 (rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată) sau poate fi un alt criteriu care are drept scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a unui drept recunoscut de lege; tratamentul diferențiat să nu fie justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop să nu fie adecvate și necesare.

Prin urmare, este necesar ca deosebirea, excluderea, restricția sau preferința să aibă la bază unul dintre criteriile de discriminare prevăzute de către art. 2 alin. (1) și trebuie să se refere la persoane aflate în situații comparabile, dar care sunt tratate în mod diferit datorită apartenenței lor la una dintre categoriile prevăzute de lege.

În cauză, starea de fapt, rezultată din înscrisurile dosarului relevă împrejurarea că persoanele care au efectuat pregătirea inițială de formare a controlorilor de trafic aerian în cadrul altor centre de pregătire decât M. nu au avut un acces efectiv (ci doar teoretic) la funcția de controlor de trafic aerian stagiar în cadrul M..

Întreaga apărare a M. susține ideea că politica de recrutare și pregătire personal îi aparține în exclusivitate și că, în acest sens, a optat pentru o formare completă a personalului operativ pentru controlori de trafic aerian, pornind de la recrutarea ab initio, afirmând că standardul de calitate înaltă a pregătirii impune această opțiune, fiind și o justificare obiectivă a unei eventuale discriminări.

Dreptul de a recruta și a pregăti personalul operativ CTA nu este contestat, în sine, de aceea toate referirile la dovezile de fapt și de drept care îl susțin sunt lipsite de utilitate practică.

Chestiunea esențială privește modul în care a exercitat efectiv reclamanta acest drept, ce trebuie exercitat cu bună credință, ca orice drept recunoscut de lege, fiind recunoscut că "buna credință" este un principiu juridic conform căruia drepturile trebuie exercitate în conformitate cu scopul lor legal, fără a încălca drepturile altor persoane și, în același timp, este un standard de comportament care cere exercitarea drepturilor cu onestitate, fără să cauzeze prejudicii altora.

În speță, persoanele interveniente au efectuat pregătirea inițială în cadrul centrului de pregătire al Școlii Superioare de Aviație Civilă, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Transporturilor (la fel ca recurenta/reclamantă), ce asigură pregătirea controlorilor de trafic aerian în conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/340 (la fel ca recurenta/reclamantă), fiind autorizată în acest sens.

Licențiații CTA, absolvenți ai școlii de aviație, nu pot aplica în cadrul M. decât pentru procedura de selecție personal CTA stagiar, nu și pentru pregătirea ab initio, fapt recunoscut explicit de recurenta/reclamantă.

Pe de altă parte, deși există două centre similare de pregătire inițială CTA, în România, numai în cadrul M. o persoană care deține licență CTA poate exercita funcția pentru care este licențiat.

În concret, din jocul argumentelor și faptelor recurentei/reclamante, care nu a organizat și nu susține decât selecția pentru pregătire ab initio, persoanele recrutate ab initio fiind direct angajate pentru postul de CTA stagiar, a rezultat faptul că orice altă persoană licențiată în orice alt centru de pregătire inițială nu a avut acces efectiv la postul de CTA stagiar în cadru M., regie ce deține monopol în România în acest serviciu.

Or, acest rezultat constituie o discriminare în sensul art. 2 alin. (3) O.G. nr. 137/2000 întrucât practica aparent neutră, utilizată de recurenta/reclamantă dezavantajează deținătorii de licență CTA din alte centre de pregătire în exercitarea, în condiții de egalitate, a dreptului de a ocupa o funcție de CTA stagiar.

Deși scopul urmărit de recurenta/reclamantă, acela de a-și desfășura activitatea certificată în pregătirea controlorilor de trafic aerian cu respectarea strictă a standardelor de siguranță și calitate este în aparență justificat, metoda de atingere a acelui scop, descrisă în precedent, nu este exclusiv adecvată și necesară.

Chestiunea utilizării testului FEAST, ca modalitate de recrutare personal pentru pregătirea ab initio, chiar fiind în acord cu susținerile recurentei în ceea ce îl privește, nu poate justifica scopul urmărit, în condițiile în care licența CTA obținută de intervenienți nu este contestată.

De altfel, testul FEAST reprezintă o chestiune secundară în economia cauzei.

În principal, ceea ce i s-a reproșat recurentei/reclamante este inexistența unei căi de acces efectivă și nu doar iluzorie, la funcția de CTA stagiar a intervenienților, în condițiile în care nu s-a dovedit organizarea selecției de personal pentru CTA stagiar, conform procedurii interne, posturile fiind ocupate exclusiv de persoanele recrutate de M. pentru pregătire ab initio. Doar în acest context și numai în acest context, testul FEAST devine un element esențial pentru recrutare CTA stagiar. Recurenta omite intenționat să dea relevanța firească efectelor testului FEAST coroborat cu decizia de a organiza exclusiv recrutare doar pentru pregătirea CTA ab initio.

În consecință, existența teoretică a procedurilor interne diferite, de recrutare pentru personalul ab initio și CTA stagiar/CTA, nu înlătură fapta constatată.

Nici faptul că prin Raportul Curții de Conturi nr. x/26.03.2021 s-a reținut că M. aplică instrumentele recunoscute și validate la nivel european pentru selecția și recrutarea de controlori de trafic aerian nu schimba această concluzie întrucât, obiectivul controlului Curții de Conturi diferă prin finalitate de aspectele constatate de CNCD. Curtea de conturi exercită funcția de control asupra modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, constatările sale fiind circumscrise acestui obiectiv, iar CNCD, având ca obiectiv principal asigurarea respectării și aplicarea principiului nediscriminării în România, sancționează faptele de discriminare.

Concluzionând asupra modului de exercitare a dreptului de recrutare și pregătire personal, deși buna credință se prezumă întotdeauna, în cauză se conturează exercitarea cu rea credință a acestui drept întrucât metodele recurentei s-au dovedit discriminatorii în privința exercitării dreptului intervenienților la ocuparea unui post de CTA stagiar, comparativ cu persoanele care sunt licențiate în cadrul regiei recurente.

Totodată, în acest context și pentru motivele arătate, nu se poate reține o justificare obiectivă a discriminării, în sensul tezei finale din art. 2 alin. (3) și art. 5 O.G. nr. 137/2000.

3.2. În al doilea rând, recurenta/reclamantă a invocat aplicarea greșită a art. 30 alin. (1) Codul Muncii potrivit cărora: "Încadrarea salariaților la instituțiile și autoritățile publice și la alte unități bugetare se face numai prin concurs sau examen, după caz" și art. 41 Constituție ce consacră dreptul neîngrădit la muncă și libertatea alegerii locului de muncă.

În esență, recurenta susține că dreptul intervenienților de accesare a pozițiilor de controlori de trafic aerian în cadrul regiei nu s-a născut înainte ca M. să-și exercite propriul drept de a recruta și selecta CTA stagiar, iar exercitarea acestui din urmă drept reprezintă o chestiune de management al regiei, niciun terț nefiind îndreptățit să se pronunțe asupra oportunității unor astfel de decizii.

Având în vedere considerentele și concluzia la care s-a ajuns la pct. 3.2., această susținere este lipsită de eficiență, fiind relevant faptul că M. nu și-a exercitat dreptul de a recruta și selecta CTA stagiar, conform procedurii interne, nedând șanse egale tuturor celor care dețin licență CTA, indiferent de centrul de pregătire inițială.

Chiar dacă stabilirea priorităților unei companii, a modului de realizare a activităților acesteia și a politicii de personal reprezintă decizii de management, acestea trebuie exercitate într-un mod nediscriminatoriu față de drepturile recunoscute de lege în mod egal tuturor persoanelor aflate în aceeași situație. Or, în cauză, toate persoanele licențiate CTA trebuie să aibă șanse egale de a ocupa funcțiile de CTA stagiar.

Din cealaltă perspectivă, este adevărat că libertatea de a alege un loc de muncă înseamnă implicit accesarea locurilor de muncă disponibile cu respectarea condițiilor de recrutare și selecție stabilite de angajator dar, în același timp, această libertate trebuie recunoscută în mod egal tuturor persoanelor aflate în aceeași situație. Persoanele licențiate CTA se află în aceeași situație, prin urmare, au un drept egal de a opta liber pentru un post de CTA stagiar vacant în cadrul M..

Nu în ultimul rând, nu se contestă faptul că M. are adoptată o procedură complexă de angajarea a controlorilor de trafic aerian în concordanță cu reglementările internaționale, nici faptul că angajarea poate fi realizată cu respectarea condițiilor legale și a procedurilor interne aplicabile la nivelul recurentei însă, aceste aspecte sunt nerelevante în cauză întrucât ceea ce s-a reținut ca fiind discriminatoriu este modul de aplicare în concret al acestui complex de factori, aparent neutri, ce a condus la un efect de "cerc închis", așa cum a reținut legal CNCD și a confirmat prima instanță.

Pentru toate considerentele de fapt și de drept expuse, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 496, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul reclamantei M.., pentru menținerea sentinței intanței de fond ca fiind legală.

Soluția preconizată dovedește culpa procesuală a recurentei/reclamante, care a pierdut procesul, astfel că în temeiul art. 453 C. proc. civ., intimații intervenienți ar fi îndreptățiți la plata cheltuielilor de judecată, ca parte care a câștigat însă, cererea acestora nu este susținută de dovezi care să fie depuse în condiții legale până la închiderea dezbaterilor asupra fondului recursului, motiv pentru care, constatând neîndeplinite cerințele art. 452 C. proc. civ., potrivit căruia "Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.", va respinge ca neîntemeiată cererea formulată de intimații-intervenienți privind obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată în recurs.

În susținerea acestei soluții sunt și prevederile art. 394 alin. (3) C. proc. civ. (aplicabile și în recurs, conform art. 494 C. proc. civ.) potrivit cărora: " (3) După închiderea dezbaterilor, părțile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat în seamă."

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Regia Autonomă Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian R.A. împotriva sentinței civile nr. 1482 din data de 16 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Respinge cererea formulată de intimații-intervenienți privind obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 7 februarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.