Decizia nr. 319/2025 — ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 1.058/1/2025 este legal constituit, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și art. 35 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția I civilă în Dosarul nr. 2.902/112/2024 și de Tribunalul Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarele nr. 1.063/88/2024, nr. 1.068/88/2024 și nr. 1.086/88/2024 privind dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: " a) dacă prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 360/2023 trebuie să fie interpretate în sensul că perioadele suplimentare la vechimea în muncă acordate în baza legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I și/sau a II-a de muncă și perioada suplimentară acordată pentru perioadele de stagiu de cotizare realizate în condiții deosebite și/sau speciale de muncă după data de 1 aprilie 2001, prevăzute la art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 360/2023, reprezintă stagiu de cotizare contributiv, în sensul prevederilor art. 3 lit. r) din același act normativ, ce trebuie să fie avut în vedere la acordarea punctelor de stabilitate conform prevederilor art. 85 alin. (3) din lege sau, din contră, reprezintă stagiu de cotizare necontributiv", respectiv " b) dacă sporul de vechime în muncă primit ca urmare a desfășurării activității în grupele I și II de muncă este stagiu contributiv, deoarece s-a plătit C.A.S. mai mare decât pentru condițiile normale de muncă, respectiv 30% pentru grupa II și 35% pentru grupa I de muncă; c) dacă stagiul contributiv existent la 31.08.2024 este luat în calcul la acordarea punctelor de stabilitate sau stagiul contributiv la data pensionării (situație în care reclamantul a mai lucrat după pensionare și a plătit C.A.S. la bugetul de stat)".

Magistratul-asistent arată că la dosar au fost depuse raportul întocmit și amicus curiae.

Președintele completului, doamna judecător Mariana Constantinescu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele: I. Titularii și obiectul sesizărilor

Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția I civilă a dispus, prin Încheierea din 29 aprilie 2025, în Dosarul nr. 2.902/112/2024, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.

Sesizarea a fost înregistrată la 16 mai 2025 cu nr. 1.058/1/2025.

Ulterior, la 1 iulie 2025, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost înregistrate cu nr. 1.428/1/2025, nr. 1.429/1/2025 și nr. 1.430/1/2025 sesizările formulate de Tribunalul Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarele nr. 1.063/88/2024, nr. 1.068/88/2024 și nr. 1.086/88/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la problemele de drept menționate la lit. b) și c).

Având în vedere existența unei strânse legături între obiectul primei sesizări și al celor înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, s-a dispus conexarea dosarelor nr. 1.428/1/2025, nr. 1.429/1/2025 și nr. 1.430/1/2025 la Dosarul nr. 1.058/1/2025. II. Normele legale incidente

Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, cu modificările ulterioare (Legea nr. 360/2023) " Art. 3. - În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: (...) i) perioade asimilate - perioadele pentru care nu s-au datorat sau nu s-au plătit contribuții de asigurări sociale considerate prin prezenta lege echivalente stagiului de cotizare în sistemul public de pensii și care se valorifică la stabilirea prestațiilor de asigurări sociale în condițiile prezentei legi, dacă persoana a fost asigurată în sistemul public; (...) k) perioade necontributive - perioadele recunoscute ca vechime în muncă sau, după caz, ca stagiu de cotizare în baza unor acte normative specifice care vizează anumite categorii de persoane, pentru care nu există obligația plății contribuțiilor de asigurări sociale, dacă persoana a fost asigurată în sistemul public; (...) q) stagiu de cotizare - perioada de timp constituită din stagiul de cotizare contributiv, precum și perioadele asimilate și perioadele necontributive recunoscute ca stagii de cotizare, conform legii; r) stagiu de cotizare contributiv - perioada de timp pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum și cea pentru care asigurații cu contract de asigurare socială au datorat și plătit contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii; s) stagiu complet de cotizare contributiv - perioada de timp prevăzută de prezenta lege în care asigurații au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru a beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă sau, după caz, a pensiei anticipate; ș) stagiu minim de cotizare contributiv - perioada minimă de timp prevăzută de prezenta lege în care asigurații au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă; (...)" " Art. 13. - Constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii: a) perioadele de vechime în muncă realizate până la data de 1 aprilie 2001, pentru care s-a datorat sau, după caz, s-a datorat și plătit contribuție de asigurări sociale; b) perioadele necontributive care au constituit vechime în muncă în baza legislației în vigoare până la data de 1 aprilie 2001 sau, după caz, stagiul de cotizare conform legislației ulterioare acestei date; c) timpul util la pensie realizat de agricultori și durata de asigurare, în condițiile reglementate de Legea nr. 80/1992 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare; d) perioada ulterioară datei de 1 aprilie 2001, în care persoanele au fost asigurate, conform legii, în sistemul public de pensii." " Art. 15. - (1) Pentru perioadele care reprezintă, conform legii, stagiu de cotizare realizat în locurile de muncă în condiții deosebite sau în condiții speciale se acordă perioade suplimentare, care constituie stagiu de cotizare în condiții normale, după cum urmează: a) 4 luni pentru fiecare an lucrat în locuri de muncă în condiții deosebite; b) 6 luni pentru fiecare an lucrat în locuri de muncă în condiții speciale. (2) Constituie stagiu de cotizare în condiții normale de muncă și perioadele suplimentare la vechimea în muncă acordată în baza legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I și/sau a II-a de muncă. (3) Constituie stagiu de cotizare în condiții normale de muncă și perioada suplimentară acordată pentru perioadele de stagiu de cotizare realizate în condiții deosebite și/sau speciale de muncă după data de 1 aprilie 2001." " Art. 85. - (1) Numărul total de puncte realizat de asigurat se obține din însumarea punctajelor anuale ale acestuia și a numărului de puncte de stabilitate. (2) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic. (3) Pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi se acordă un număr de puncte de stabilitate astfel: a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani; b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani; c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani. (4) Stagiile de cotizare contributive prevăzute la alin. (3) sunt cele realizate în sistemul public de pensii. (5) Numărul de puncte de stabilitate prevăzut la alin. (3) se acordă proporțional și pentru fracțiunile de an. (6) Prevederile alin. (3)-(5) nu se aplică pentru perioadele în care se cumulează pensia din sistemul public sau, după caz, pensia de serviciu acordată în baza unor legi cu caracter special, cu venituri asigurate conform legii. (7) Punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv. (8) În situația asiguraților care, în aceeași perioadă de timp, pe lângă veniturile de natura celor prevăzute de Codul fiscal pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale, dovedesc și venituri asigurate în baza unui contract de asigurare socială, la determinarea punctajului lunar se au în vedere veniturile lunare asigurate cumulate. (9) În cazul persoanelor care au încheiat contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (3), punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului lunar asigurat la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul în care s-a încheiat contractul de asigurare socială. (10) Punctajul lunar calculat în condițiile alin. (9) se atribuie pentru fiecare lună calendaristică prevăzută în contractul de asigurare socială pentru care s-a achitat contribuția de asigurări sociale. (...)"

Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 181/2024 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii (Hotărârea Guvernului nr. 181/2024) " Art. 13. - (1) Perioadele de stagiu de cotizare prevăzute la art. 13 lit. a), c) și d) din lege constituie stagiu de cotizare contributiv, astfel cum este definit la art. 3 lit. r) din lege. (2) Perioadele necontributive prevăzute la art. 13 lit. b) din lege reprezintă stagiu de cotizare, astfel cum este definit la art. 3 lit. q) din lege. (3) Perioadele prevăzute la art. 14 din lege reprezintă perioade asimilate stagiului de cotizare, astfel cum este definit la art. 3 lit. q) din lege. (4) Constituie stagiu de cotizare în condiții normale de muncă, necontributiv, perioadele suplimentare la vechimea în muncă/stagiul de cotizare prevăzute la art. 15 din lege. (5) Perioadele necontributive și perioadele asimilate stagiului de cotizare se valorifică la stabilirea prestațiilor de asigurări sociale în condițiile legii, dacă persoana a fost asigurată în sistemul public și a realizat stagiu de cotizare contributiv." " Art. 54. - (1) Numărul de puncte de stabilitate se acordă pentru stagiul de cotizare contributiv de peste 25 de ani contributivi realizați în sistemul public. (2) Numărul de puncte de stabilitate se acordă și pentru fracțiuni de an astfel: a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani până la 30 de ani inclusiv, 0,04167 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00139 puncte pentru fiecare zi; b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani până la 35 de ani inclusiv, 0,06250 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00208 puncte pentru fiecare zi; c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 de ani, 0,08333 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00278 puncte pentru fiecare zi. (3) Numărul de puncte de stabilitate nu se acordă pentru perioadele de stagiu de cotizare contributiv în care se cumulează pensia din sistemul public sau, după caz, pensia de serviciu acordată în baza unor legi cu caracter special, cu venituri asigurate conform legii. (4) În vederea acordării numărului de puncte de stabilitate, perioadele de stagiu de cotizare contributiv în care o persoană a fost asigurată simultan în două sau mai multe sisteme de asigurări sociale, care au fost integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat, precum și cele în care a desfășurat concomitent activitate la mai mulți angajatori, se iau în calcul o singură dată. (5) La calcularea punctajelor anuale, a punctajelor lunare, a numărului de puncte de stabilitate și a numărului total de puncte realizat se utilizează 5 zecimale, prin rotunjire matematică la a 5-a zecimală." III. Expunerea succintă a proceselor Dosarul nr. 2.902/112/2024 al Tribunalului Bistrița-Năsăud

Prin acțiunea introductivă, reclamantul, fost mecanic de locomotivă, a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii (...), solicitând recalcularea pensiei stabilite, anume să fie luată în calcul și perioada de 12 ani și 6 luni la rubrica "Stagiul de cotizare contributiv", precum și întocmirea și înaintarea către reclamant a unui buletin de calcul din care să reiasă modul cum a fost recalculată pensia și plata diferenței drepturilor de pensie.

În motivare, a arătat că perioada lucrată efectiv în grupa I de muncă este de 25 de ani, 0 luni și 14 zile, iar perioadele suplimentare acordate datorită grupei sunt de 12 ani, 6 luni și 7 zile, care constituie stagii de cotizare în condiții normale și nu au fost luate în calcul ca stagiu de cotizare contributiv, cu toate că s-a reținut și s-a achitat contribuția de asigurări sociale în cotă de 35%, față de 25%, respectiv 15%, cât se achită de către cei cu condiții normale de muncă și care beneficiază de puncte de stabilitate (ani mai mulți în câmpul muncii).

Având în vedere cotele diferite de contribuție de asigurări sociale de stat, interpretând greșit prevederile art. 15 din Legea nr. 360/2023, se încalcă grav principiile prevăzute la art. 2 din aceeași lege, o contribuție de 35% pentru cei care au lucrat efectiv în grupa I, respectiv condiții speciale de muncă, nu poate fi egală cu cea a celor care au plătit o contribuție de 25%, respectiv 15%. Prin punctele de stabilitate de care beneficiază persoanele care au lucrat în condiții normale de muncă, valoarea pensiei crește foarte mult, iar celor care au lucrat în grupe superioare nu le-au fost luate în calcul de către casa de pensii aceste perioade suplimentare conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 360/2023.

Pârâta Casa Județeană de Pensii (...) a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că prin decizia contestată dreptul la pensie a devenit, începând cu 1 septembrie 2024, pensie în înțelesul noii legi, fiind recalculată, cu luarea în calcul a distincției dintre stagiul de cotizare contributiv avut în vedere pentru acordarea punctelor de stabilitate și noțiunea de stagiu de cotizare. În accepțiunea legiuitorului, reprezintă stagiu de cotizare perioada de timp constituită din stagiul de cotizare contributiv, precum și perioadele asimilate și perioadele necontributive recunoscute ca stagii de cotizare, conform legii.

Or, perioadele de stagiu aferent grupelor/condițiilor speciale, perioada de șomaj și perioada de stagiu militar nu reprezintă stagiu de cotizare contributiv, deoarece, în aceste perioade, nu s-au datorat și nu au fost achitate contribuții de asigurări sociale. Dosarele nr. 1.063/88/2024, nr. 1.068/88/2024 și nr. 1.086/88/2024 ale Tribunalului Tulcea

Prin acțiunile introductive înregistrate pe rolul Tribunalului Tulcea, reclamanții au formulat contestație împotriva deciziilor emise de Casa Județeană de Pensii (...), solicitând anularea acestora și obligarea intimatei la emiterea unor noi decizii de recalculare, cu acordarea corectă a punctelor de stabilitate conform art. 85 din Legea nr. 360/2023 și art. 54 din Hotărârea Guvernului nr. 181/2024.

În motivare, s-a arătat că deciziile privind recalcularea din oficiu efectuată de intimată încalcă prevederile legale anterior menționate, Casa Județeană de Pensii (...) acordând mai puține puncte de stabilitate.

Intimata Casa Județeană de Pensii (...) a formulat întâmpinări, prin care a solicitat respingerea acțiunilor ca nefondate.

În cadrul soluționării acțiunilor s-au dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și suspendarea cauzelor. IV. Motivele reținute de titularul sesizării care susțin admisibilitatea sesizărilor

Tribunalul Bistrița-Năsăud a constatat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 coroborate cu art. 519 din Codul de procedură civilă.

Astfel, în ceea ce privește domeniul de aplicare al ordonanței de urgență, s-a reținut că, în cauză, se pune problema modalității de valorificare la pensie a unui stagiu de cotizare realizat de către reclamant, fiind un litigiu privind stabilirea pensiei, ce cade sub incidența art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, iar cauza se află în etapa judecății în primă instanță.

Referitor la condiția existenței unei veritabile chestiuni de drept, care să reclame intervenția instanței supreme, această condiție este îndeplinită în cauză, având în vedere lipsa de claritate a normei a cărei interpretare se solicită, aceasta fiind susceptibilă de mai multe sensuri, precum și caracterul de noutate a problemei de drept, nefiind conturată o practică judiciară relevantă cu privire la aspectele semnalate, ceea ce reclamă intervenția instanței supreme în scopul de a preveni formarea și consolidarea unei jurisprudențe divergente.

S-a mai reținut că de dezlegarea chestiunii de drept depinde, cu puterea evidenței, soluționarea pe fond a cauzei, având în vedere că prin acțiunea introductivă reclamantul a contestat modalitatea de recalculare a pensiei în baza prevederilor art. 144 din Legea nr. 360/2023, invocând faptul că perioadele suplimentare acordate pentru grupa I de muncă, de 12 ani, 6 luni și 7 zile, care constituie stagii de cotizare în condiții normale, trebuia să fie valorificate ca stagiu de cotizare contributiv.

Totodată, chestiunea de drept a cărei lămurire se cere nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curte de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

Tribunalul Tulcea a constatat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; astfel, acest act normativ instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dispozițiile sale se aplică cu prioritate, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa, în mod corespunzător, cu prevederile Codului de procedură civilă, astfel cum se arată la art. 4 din ordonanța de urgență. V. Punctul de vedere al completurilor de judecată

În opinia Tribunalului Bistrița-Năsăud, prevederile art. 15 din Legea nr. 360/2023 trebuie interpretate în sensul că perioadele suplimentare la vechimea în muncă acordată în baza legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I și/sau a II-a de muncă și perioada suplimentară acordată pentru perioadele de stagiu de cotizare realizate în condiții deosebite și/sau speciale de muncă după data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare contributiv, în sensul prevederilor art. 3 lit. r) din lege.

Se impune deci concluzia că perioadele suplimentare la vechimea în muncă/stagiul de cotizare prevăzute la art. 15 din Legea nr. 360/2023 reprezintă stagiu de cotizare contributiv.

Tribunalul Tulcea nu a formulat un punct de vedere. VI. Punctul de vedere al părților

Reclamantul din dosarul înregistrat pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud a apreciat că se impune sesizarea instanței supreme, arătând că ipoteza interpretării art. 15 din Legea nr. 360/2023 în sensul că stagiile de cotizare efectuate în condiții normale sunt necontributive duce la recalcularea sau la calcularea drepturilor de pensie prin eliminarea de la valorificare a o serie de perioade de timp lucrate și asupra cărora asiguratul a cotizat.

În ceea ce privește prevederile art. 15 din Legea nr. 360/2023, în maniera interpretată de legiuitor, se identifică două mari categorii de asigurați, respectiv cei care au efectuat stagii de cotizare în grupele I și a II-a de muncă sau în condiții deosebite sau speciale, în cazul cărora perioadele suplimentare acordate, denumite "stagii de cotizare în condiții normale", vor avea valoarea unor stagii necontributive și, respectiv, asigurații care nu au stagii de cotizare expuse mai sus.

În contextul recalificării "stagiilor de cotizare în condiții normale" pentru perioadele suplimentare efectuate în condițiile de mai sus "în stagii necontributive" se aplică același regim juridic ambelor categorii de asigurați, cu consecința evidentă a avantajării celor care au lucrat în condiții normale și a dezavantajării celor cu stagii de cotizare în grupele I și a II-a de muncă sau în condiții deosebite sau speciale.

În principiu, prin faptul că art. 15 și art. 144 alin. (1) și (2) din Legea nr. 360/2023 urmăresc avantajarea unor categorii de persoane și dezavantajarea altor categorii, cea dintâi prevedere instituind și posibilitatea ca instituțiile implicate în procesul de calculare/recalculare a pensiilor să intervină asupra cuantumului acestora prin recalificarea stagiului contributiv în necontributiv, acestea contravin dreptului la nediscriminare și la egalitate în fața legii, garantate de art. 16 alin. (1) și (2) din Constituția României.

Pârâta din același dosar nu a exprimat niciun punct de vedere cu privire la necesitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Reclamanții din dosarele înregistrate pe rolul Tribunalului Tulcea au solicitat să se constate că, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2023, au apărut termeni noi ca "stagiu necontributiv", "stagiu contributiv", "stagiu potențial", "puncte de stabilitate care se acordă pensionarilor cu un stagiu contributiv peste 25 de ani".

Prin deciziile contestate, intimata Casa Județeană de Pensii (...) a exclus de la acordarea punctelor de stabilitate sporul de vechime obținut și lucrat în grupele I și a II-a de muncă ca fiind necontributiv, deși s-a contribuit la buget cu un C.A.S. mai mare decât pentru condiții normale de muncă (s-a plătit C.A.S. diferențiat: grupa a III-a - 25% din venitul brut, grupa a II-a - 30% din venitul brut și grupa I - 35% din venitul brut), astfel că este perioadă contributivă atât timp cât s-a plătit C.A.S. pentru acel spor.

Intimata din dosarele înregistrate pe rolul Tribunalului Tulcea a arătat că numărul de puncte de stabilitate se acordă pentru stagiul de cotizare contributiv de peste 25 de ani contributivi realizați în sistemul public, iar stagiul de cotizare contributiv reprezintă perioada de timp pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum și cea pentru care asigurații cu contract de asigurare socială au datorat și au plătit contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii.

Perioadele necontributive sunt perioadele recunoscute ca vechime în muncă sau, după caz, ca stagiu de cotizare în baza unor acte normative specifice care vizează anumite categorii de persoane, pentru care nu există obligația plății contribuțiilor de asigurări sociale, dacă persoana a fost asigurată în sistemul public, și acestea sunt: spor aferent grupei I, grupei a II-a, condiții deosebite și speciale; perioada venit în completare; perioada șomaj anterior 1.04.2001; Decret-lege nr. 118/1990 (strămutare, prizonierat, deportat, privat de libertate); spor aferent Decretului-lege nr. 118/1990; spor aferent Decretului nr. 112/1965 (clima); perioada Decretului-lege nr. 51/1990; perioadă exil.

În concluzie, decizia emisă este conformă dispozițiilor legale incidente. VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie

Față de conținutul întrebărilor adresate instanței supreme nu a fost necesară consultarea instanțelor naționale cu privire la practica judiciară relevantă. VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii

Nu s-a identificat jurisprudență relevantă. IX. Jurisprudența Curții Constituționale

Nu s-a identificat jurisprudență relevantă. X. Raportul asupra chestiunilor de drept

Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că sesizarea este inadmisibilă. XI. Înalta Curte de Casație și Justiție Asupra admisibilității sesizărilor

Sesizările de față au fost formulate pe temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

Deși prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 au caracter derogatoriu și se aplică cu prioritate în raport cu dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, ce reprezintă dreptul comun în materie, potrivit principiului specialia generalibus derogant, cu toate acestea, în privința aspectelor ce nu sunt în mod expres reglementate, continuă să se aplice dreptul comun, art. 4 din ordonanța de urgență în discuție statuând în mod explicit că "dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie".

Din coroborarea dispozițiilor relevante cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 cu cele ale Codului de procedură civilă rezultă că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, pe temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate: a) existența unei cauze dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; b) cauza să fie în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; c) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; d) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

Verificând îndeplinirea tuturor acestor condiții, se constată că litigiile în care a fost declanșat prezentul mecanism al pronunțării unei hotărâri prealabile nu fac parte din cele limitativ prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

Astfel, potrivit art. 1 coroborat cu paragraful 4 din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, acest act normativ a avut în vedere doar procesele privitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, precum și litigii referitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale ale acestui personal, ceea ce înseamnă că litigiile privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale se referă la personalul care anterior pensionării a fost plătit din fonduri publice.

În ceea ce privește sesizarea formulată de Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția I civilă, contrar opiniei exprimate de instanța de trimitere în cuprinsul încheierii de sesizare cu privire la admisibilitatea acesteia prin raportare la domeniul de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, conturat prin prevederile art. 1 al acestui act normativ, verificarea actelor de procedură din dosarul în care a fost formulată sesizarea relevă faptul că litigiul nu privește recalcularea drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice, ci ale unei persoane care a ocupat anterior pensionării funcția de mecanic de locomotivă, care nu face parte din personalul avut în vedere de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), nefiind, astfel, justificată în vreun fel cerința ca litigiul să vizeze drepturi la pensie ori alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice anterior pensionării.

De asemenea, referitor la sesizările formulate de Tribunalul Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal se notează că, întrucât dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie, conform prevederilor art. 4 din ordonanța de urgență, completul de judecată care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are obligația să se conformeze cerințelor instituite prin art. 520 din Codul de procedură civilă, respectiv să indice motivele care susțin admisibilitatea sesizării din perspectiva tuturor condițiilor care decurg din prevederile art. 1 și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, punctul de vedere al completului de judecată și al părților.

Această cerință nu este îndeplinită în cazul de față, în cuprinsul încheierilor de sesizare neregăsindu-se argumente care să susțină admisibilitatea sesizărilor prin raportare la domeniul de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, conturat prin prevederile art. 1.

Dimpotrivă, verificarea actelor de procedură din dosarele în care au fost formulate sesizările conexate relevă faptul că, în cazul dosarelor nr. 1.428/1/2025, nr. 1.429/1/2025 și nr. 1.430/1/2025, litigiile nu privesc revizuirea drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice.

Astfel, în Dosarul nr. 1.063/88/2024, în care a fost formulată Sesizarea nr. 1.428/1/2025, pensionarul contestator a fost angajat anterior pensionării în cadrul unor societăți înființate în baza Legii societăților nr. 31/1990, iar în Dosarul nr. 1.086/88/2024, în care a fost formulată Sesizarea nr. 1.430/1/2025, reclamantul a ocupat anterior pensionării funcția de reglor mașini, funcții care nu fac parte dintre cele avute în vedere de Legea-cadru nr. 153/2017, astfel încât nici în aceste cazuri nu este demonstrată apartenența reclamanților, anterior pensionării, la categoria personalului plătit din fonduri publice.

Pe de altă parte, în cazul Dosarului nr. 1.068/88/2024, în care a fost formulată Sesizarea nr. 1.429/1/2025, în cuprinsul încheierii de sesizare nu există niciun element care să susțină admisibilitatea sesizării din perspectiva analizată, respectiv care să confirme îndeplinirea situației premisă care atrage incidența Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în sensul că ar fi vorba despre personal plătit din fonduri publice.

Or, îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a sesizării fundamentate pe Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi prezumată, ci trebuie să rezulte din cuprinsul încheierii de sesizare și să fie confirmată de actele de procedură din dosar.

Se reține, în acest context, că anexele la Legea-cadru nr. 153/2017, numerotate de la I la IX, indică personalul plătit din fonduri publice a cărui salarizare o reglementează în mod unitar; au fost create, astfel, în scop de sistematizare, o serie de familii ocupaționale de funcții bugetare ["Învățământ" (anexa nr. I), "Sănătate și asistență socială" (anexa nr. II), "Cultură" (anexa nr. III), "Diplomație" (anexa nr. IV), "Justiție" și Curtea Constituțională (anexa nr. V), "Apărare, ordine publică și securitate națională" (anexa nr. VI), "Administrație" (anexa nr. VIII) și funcțiile de demnitate publică (anexa nr. IX)].

Întrucât litigiile deduse spre judecată instanței de trimitere nu se circumscriu domeniului specific de reglementare al actului normativ menționat, instanțele nefiind învestite cu judecarea unor cereri privind recalcularea drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice, se impune respingerea ca inadmisibile a sesizărilor formulate.