ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1938/2025

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

I.1. Obiectul cererii de chemare în judecată:

Prin cererea formulată la 25 martie 2025 și înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, sub nr. x/2024*/a2, petenții A. și B. au solicitat reexaminarea amenzii judiciare în cuantum de 1.000 RON aplicate prin încheierea din 17 martie 2025, pronunțate în dosarul nr. x/2024 al aceleiași instanțe, solicitând instanței să revină asupra amenzii aplicate.

I.2. Încheierea pronunțată de Curtea de Apel București, în apel:

Prin încheierea de ședință din 05 mai 2025, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins cererea de reexaminare formulată de petenții A. și B., ca neîntemeiată.

II. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva încheierii de ședință din 05 mai 2025, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, au declarat recurs petenții A. și B..

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la 17 iunie 2025, sub nr. x/2024*/a2, fiind repartizată computerizat aleatoriu, spre soluționare, completului filtru nr. 2.

II.1. Motivele de recurs:

Recurenții-petenți A. și B. au solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate, cu consecința rejudecării cauzei, conform art. 457 alin. (2) și art. 483 alin. (3) C. proc. civ., și revenirii asupra amenzii nelegale, conform art. 191 alin. (1) C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs, invocând incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., cu privire la nelegalitatea încheierii atacate, recurenții-petenți au invocat nelegalitatea alcătuirii completului de judecată și faptul că dosarul nr. x/2024 nu a fost repartizat aleatoriu, aspecte ce denotă vădita rea-credință cu scopul de a întârzia judecata în sensul în care în compunerea completului a figurat doamna judecător C., incompatibilă, care le-a aplicat amenzi nelegale, deși programul informatic îi scoate automat pe judecătorii care s-au pronunțat deja, făcând trimitere la art. 287 și art. 367 C. pen. și la diligențele ce au privit depunerea unei declarații de abținere de către judecătorul anterior menționat.

Referitor la incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurenții-petenți au relevat încălcarea procedurii de citare de către completul 16 apel, a cărei nerespectare atrage sancțiunea nulității, argument ce s-a bazat pe ridicarea excepției nelegalei citări pentru 28 aprilie 2025, în sensul că instanța a schimbat calitatea recurenților în petenți în loc de apelanți-reclamanți, conform art. 55 C. proc. civ.

Totodată, au precizat că cererea de reexaminare depusă la curtea de apel este fondată și întemeiată, iar instanța era ținută să revină asupra amenzii nelegale, evidențiind lipsa relei-credințe în efectuarea diligențelor sub forma cererilor de recuzare în contextul neretragerii judecătorilor incompatibili și blocării din 2006 a dosarului nr. x C. civ. de către ANRP.

Recurenții-petenți au mai arătat că amenda este lovită de nulitate absolută, în temeiul art. 425 alin. (1) pct. c) C. proc. civ., întrucât în dispozitivul încheierii atacate nu sunt indicate numele și prenumele, codul numeric personal și calitatea de apelanți-reclamanți, astfel cum rezultă din dosarul nr. x/2024, precizând că încheierea din 17 martie 2025 nu precizează la ce este obligat fiecare apelant-reclamant, aspecte contrare prevederilor art. 425 alin. (2) C. proc. civ. și care denotă nelegalitatea acesteia, potrivit art. 5 C. civ. și art. 5 alin. (4) C. proc. civ., nefiind incidente prevederile art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. civ.

De asemenea, au reliefat inexistența relei-credințe în contextul aprecierii ca fiind întemeiate a cererilor anterioare de recuzare, făcând trimitere la declarația de abținere formulată la 25 septembrie 2024 de către domnul judecător D., admisă la 02 decembrie 2024.

Recurenții-petenți au invocat nelegalitatea citațiilor emise pentru termenul din 26 martie 2025 de către completul 11 apel în sensul necitării pârâtei CNCI a cărei decizie de invalidare face obiectului procesului, aspect contrar art. 157 alin. (1) lit. g) C. proc. civ., fapt ce a determinat recuzarea completului, acesta încălcându-le dreptul la un proces echitabil, potrivit art. 6 alin. (1) C. proc. civ. și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dar și a principiului continuității completului de judecată prin înlocuirea doamnei judecător E., în lipsa unei încheieri de admitere a recuzării/abținerii, deși pentru întregirea completului 11 apel trebuia repartizat un judecător în mod aleatoriu, în acord cu art. 19 și art. 214 C. proc. civ. și art. 58 alin. (2) din Legea nr. 304/2002.

Prin cererea de completare a motivelor de recurs depusă la 06 mai 2025, prin poștă electronică, recurenții-petenți au reiterat solicitarea privind casarea încheierii atacate, rejudecarea cauzei, conform art. 457 alin. (2) și art. 483 alin. (3) C. proc. civ., cu consecința revenirii asupra amenzii nelegale, potrivit art. 191 alin. (1) C. proc. civ.

În motivarea cererii, recurenții-petenți au arătat că, în mod nelegal, completul 16 apel a refuzat aplicarea dispozițiilor art. 106 alin. (5) din Hotărârea nr. 3234/2022 a Consiliului Superior al Magistraturii la solicitarea acestora de a trimite dosarul nr. x/2024 la primul complet învestit cu soluționarea amenzilor C12 apel, care au format obiectul dosarului nr. x/2023, invocând tripla identitate de părți, obiect și cauză.

Cu privire la incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., au reiterat susținerile din cererea de recurs inițială cu privire la nerepartizarea aleatorie a dosarului nr. x/2024 și nelegalitatea alcătuirii completului 16 apel în care a figurat doamna judecător C., cea care le-a aplicat amenzi nelegale, în condițiile în care programul informatic îi scoate automat pe judecătorii incompatibili.

Argumente similare celor invocate în cererea de recurs inițială au fost expuse și referitor la incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., precum și la caracterul fondat al cererii de reexaminare a amenzii aplicate recurenților-petenți.

Printr-o altă cerere de completare a motivelor de recurs, depusă la 23 mai 2025, prin poștă electronică, recurenții-petenți au invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., sub aspectul nemotivării încheierii atacate, în sensul că membrii completului 16 apel, respectiv doamnele judecător F. și G., au pronunțat soluția contrar probelor de la dosar și C.E.D.O.- CCR, în procesul cu guvernul pentru refuzul aplicării Deciziei nr. 44/2017 a Curții Constituționale și a deciziei-pilot a C.E.D.O. în cauza Maria Atanasiu contra României.

Au precizat că judecătorii incompatibili s-au restras doar în urma diligențelor efectuate de aceștia sub forma cererilor de recuzare și nu din oficiu, conform art. 41 și art. 42 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Au menționat omisiunea completului 16 apel, cu vădită rea-credință, de a avea în vedere cererea depusă la președintele Curții de Apel București din 10 aprilie 2025 și cea depusă la dosar din 09 aprilie 2024, prin care au solicitat, conform art. 106 alin. (5) din ROI, repartizarea cauzei la primul complet învestit, completul 21 apel.

Omisiunea aceluiași complet a fost evocată și în ceea ce privește faptul că doamna judecător H. a făcut parte din completurile care au judecat recuzările în anii 2024-2025, deși avea obligația să se retragă, potrivit art. 41 și art. 42 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., ținând cont că le-a aplicat amenzi în ambele dosare.

Cu aceeași vădită rea-credință, în opinia recurenților-petenți, completul 16 apel a apreciat că amendarea recurenților-petenți este legală din moment ce nu au înțeles să achite taxa judiciară de 200 RON pentru cererile de recuzare, deși acestea sunt scutite de taxă, conform art. 50 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 și art. 29 alin. (1) lit. l) din O.U.G. nr. 80/2013.

În continuare, recurenții-petenți au reiterat susținerile din cererea de recurs inițială cu privire la nelegalitatea încheierii atacate prin prisma motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 și 5 C. proc. civ.

II.2. Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Reținând incidența dispozițiilor art. 24 C. proc. civ., potrivit cărora:

"Dispozițiile legii noi de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare", se constată că recursul nu a parcurs procedura de filtrare, prevăzută de art. 493 C. proc. civ., având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la 26 ianuarie 2023, ulterior datei de 21 decembrie 2018, când a intrat în vigoare Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, prin care a fost abrogat art. 493 C. proc. civ.

Prin rezoluția din 23 iunie 2025, s-a stabilit termen de judecată la 11 noiembrie 2025, în ședință publică, cu citarea recurenților-petenți, pentru soluționarea recursului declarat în cauză, termen la care instanța a reținut cauza în pronunțare, cu prioritate, pe excepția inadmisibilității căii de atac, invocată din oficiu.

II.3. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Examinând, cu prioritate, excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 191 alin. (4) C. proc. civ., încheierea prin care se soluționează cererea de reexaminare formulată împotriva hotărârii prin care a fost aplicată amenda judiciară este definitivă.

Împotriva hotărârii prin care s-a dispus aplicarea amenzii judiciare partea, în condițiile art. 191 alin. (1) C. proc. civ., nu are deschisă calea de atac a recursului, putând formula doar cerere de reexaminare, în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii, solicitând motivat să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora.

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului.

În speță, prin încheierea din 17 martie 2025, pronunțată în dosarul nr. x/2024, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a dispus aplicarea unor amenzi judiciare în cuantum de 1.000 RON, pentru fiecare dintre petenții A. și B., în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. civ.

Astfel, Înalta Curte constată că petenții au uzat de calea de atac prevăzută de lege împotriva încheierii prin care s-a dispus amendarea acestora, respectiv cerere de reexaminare, aceasta fiind respinsă prin încheierea din 05 mai 2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2024.

Aceasta încheiere este, potrivit dispozițiilor art. 191 alin. (4) C. proc. civ., anterior citate, definitivă și soluționează singura cale de atac prin care poate fi supus cenzurii judiciare modul de soluționare al unei astfel de cereri.

Înalta Curte arată că împotriva hotărârilor judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga, iar legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege, principiu consfințit de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ.

Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituția României arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1), coroborat cu art. 191 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petenții A. și B. împotriva încheierii de ședință din 05 mai 2025, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Ținând cont de soluția ce urmează a fi pronunțată în cauză, văzând dispozițiile art. 499 teza finală C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat pe fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analiza criticilor deduse judecăți prin cererea de recurs, respectiv prin completările la cererea inițială de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petenții A. și B. împotriva încheierii de ședință din 05 mai 2025, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 noiembrie 2025.