ÎCCJ, Secția penală

Asupra cererii de strămutare de față, constată următoarele:

În argumentarea acestei cereri, petentul a susținut următoarele:

"În fapt dosarul nr. x/2024 a luat naștere ca urmare a sesizării Curții de Apel Brașov de către Tribunalul Brașov, acolo unde din punct de vedere legal nu se poate constitui complet pentru soluționarea dosarului nr. x/2024, motiv pentru care a fost solicitată curtea să desemneze altă instanță pentru a se soluționa contestația in dosarul nr. x/2024, iar odată cu această sesizare a apărut dosarul nr. x/2024.

Având in vedere situația de fapt astfel cum va fi probată prin extras pdf.(01) de pe portalul instanței de judecata (Curtea de Apel Brașov) cu privire la cele mai sus descrise si analizând si dosarul nr. x/2024 (a se vedea extras pdf. 02) in care am calitatea de parte, iar obiectul dosarului a fost cerere de strămutare cauza în dosarul nr. x/2024, dosar în care am ridicat excepția de neconstituționalitate cu privire la același text de lege, ce face obiectul recursului in dosarul nr. x/2024, consultând pe portalul instanței compunerea completului de judecată am constatat ca din acesta face parte un judecător ce a luat parte la soluționare in dosarul nr. x/2024, dosar în care discutam de aceleași părti, si același obiect, motiv pentru care consider că se impune strămutarea cauzei având în vedere ca judecătorul din prezenta cauza nu a formulat cerere de abținere deși exista aceasta obligație, conform art. 66Ncpp, persoana incompatibilă este obligată să declare că se abține, consider că in această cauză exista o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorita acestei împrejurări a cauzei.

Un alt motiv de fapt ce după părerea mea se încadrează în sintagma există o suspiciune rezonabilă ca imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorita împrejurarilor cauzei prevăzută la art. 71 noul C. proc. pen.. (aici a se analiza prin prisma situației reținute de procuror în rechizitoriu din dosarul nr. x/2024, respectiv presupusa acțiune de natură penală îndreptată împotriva unui judecător, ultraj săvârșit prin amenințare, iar o altă situație de fapt ce consider ca se încadrează în drept în prevederile dispozițiilor art. 71 - sintagma imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorita calității părtilor, aici solicit să observați ca persoana vătămata in dosarele indicate se numește B. aceasta având calitatea de președinte al Tribunalului Brașov, calitate ce a determinat toți judecătorii din cadrul Tribunalului Brasov-Sectia penala să formuleze declarații de abținere în cauzele ce le-au fost repartizate si in care se regăsea dna. judecator. Proba calității acesteia inteleg sa o fac cu extras pdf. de pe pagina Tribunalului Brașov.

Având aceste 3 situații de fapt expuse si încadrate in drept, consider ca sunt îndeplinite condițiile prevăzute de legiuitor ca Înalta Curte de Casație si Justiție sa dispună strămutarea cauzei astfel cum preved dispozițiile art. 71,72,73,74,75 si 76 ale noul C. proc. pen.

Această situație poate fi descrisă sub următorul exemplu, pentru a încerca să prezint si să susțin cererea de strămutare in fata judecătorilor de Înalta Curte, în cadrul unei companii mama (Curtea de Apel Brașov) se primește o sesizare cu privire la un incident petrecut in cadrul unei companii subsidiare (Tribunalul Covasna) a acesteia, sesizare ce vizează si reclamă o soluționare ilegală si neîntemeiată a unei petitii. Trebuie menționat că aceiași problema a fost ridicata si direct in fata companiei mamă care deja si-a spus punctul de vedere cu privire la această problemă, ar fi de neconceput ca judecători din cadrul aceleași instanțe pe chestiuni de drept să dispună soluții diametral opuse.

Mai mult având in vedere situația de fapt si calitatea persoanei vătamate, aceasta imi creează un prejudiciu la nivelul mun. Brașov arie geografică in care se regăsește atât Tribunalul Brașov cat si Curtea de Apel Brașov, prejudiciu constând in refuzul elegant insa constant din partea avocaților pe care i-am abordat din Brasov. Am zis elegant întrucât aceștia in urma discuțiilor, mă sfătuiesc fara sa existe vreo verificare a dosarului sau studiere a acestuia să merg pe varianta capu plecat, imi pare rau, iti ceri scuze, lucru pe care nu am de ce sa ii fac întrucât nu am săvârșit nimic din povestea ce se regăsește pe hârtie in rechizitoriu si este încadrata din punct de vedere al legii penale.

Stau si ma gândesc daca intr-o speță precum cea din dosarul nr. x/2024 unde un cetatea este trimis in judecată fiind suspectat de parchet că ar fi săvârșit infracțiunea de ultraj prin amenințarea unei dna. judecătoare cu infracțiunea de viol, dna. judecătoare activează in cadrul Tribunalului Brașov si este si președinta acestuia nu sunt elemente suficiente pentru a satisface cerințele legale stabilite de legiuitor in textul de lege din noul C. proc. pen.. art. 71 situația împrejurarea cauzei si calitatea părtilor, atunci când ar mai putea sau in ce situația ar putea avea eficență textele de lege invocate.

Trebuie avut in vedere că dosarul in prezent este pe rolul Curții de Apel Brașov, instanțe ce se regăsesc in același mun., instanțe unde asa cum am precizat lucrează persoane cu diverse grade de rudenie, fini si afini, intre ele cât si intre persoana vătămată.

Voi anexa de asemenea un extras in format pdf. al paginii Tribunalului Covasna de unde veți regăsi ca si in cadrul acestei instanțe se află persoane cu grade de rudenie si afini ai persoanei vătămate, judecător ce a formulat declarație de abținere intr-un dosar, acest aspect probând legăturile si cunostiintele in sistemul judiciar brașovean cat si in cel covasnean al persoanei vătămate.

Mai mult si din punct de vedere legal intre Tribunalul Brașov si Curtea de Apel Brașov exista o legătură directa si de subordonare ierarhică situație ce permite judecătorilor din cadrul acestor instanțe să aibă diverse întalniri/sedinte/seminarii, în scop profesional, insă care din cauza naturii umane a judecătorului satisface cerința prevăzuta la art. 71 noul C. proc. pen.., asupra acestora exista o suspiciune rezonabila ca imparțialitatea este afectata.

Mai mult am intrebat în mod aleatoriu si la soarta 100 de persoane despre părarea lor cu privire la aceasta situație iar răspunsul a fost în unanimitate, nu este corect sa te judece colegi de breaslă din aceiași arie geografica restransă (mun. Brasov)."

Pentru argumentele fidel redate anterior, petentul A. a solicitat, în baza art. 74 alin. (1) și (2) C. proc. pen., strămutarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Brașov la o curte de apel învecinată.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea a constatat că, având ca obiect cererea de strămutare formulată de numitul A. cu referire la dosarul nr. x/2024 al Curții de Apel Brașov (care are ca obiect recursul formulat de acesta împotriva dispoziției de respingere, ca inadmisibilă, a cererii sale de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 72 alin. (1) teza a II - a C. proc. pen. cuprinsă în încheierea nr. 33 din 04.12.2024, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr. x/2024, în procedura prev. de art. 347 C. proc. pen.), potrivit dispozițiilor art. 71 și 72 C. proc. pen., cererea intră în competența funcțională unică a Înaltei Curți de Casație și Justiție, motiv pentru care se impune trimiterea ei, spre competetă soluționare, instanței supreme.

La solicitarea instanței supreme, la data de 7 martie 2025, Curtea de Apel Brașov a transmis dovezile de încunoștiințare a părților prev. de art. 73 alin. (2) C. proc. pen., precum și referatul de informații prevăzut de art. 72 alin. (6) C. proc. pen., în cuprinsul căruia a prezentat, succint, parcursul cererii de strămutare, obiectul dosarului a cărui strămutare se solicită (recursul formulat de inculpatul A. împotriva dispoziției de respingere, ca inadmisibilă, a cererii sale de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 72 alin. (1) teza a II - a C. proc. pen., cuprinsă în încheierea nr. 33 din 04.12.2024, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr. x/2024, în procedura prev. de art. 347 C. proc. pen.) și soluția dată acestuia (respectiv, aceea de respingere, ca nefondat, a recursului, prin decizia nr. 1/R din 31.01.2025 a Curții de Apel Brașov).

În finalul aceluiași referat, învederând că aceeași cerere de strămutare formulată de petentul A. (depusă, în dosarul nr. x/2024 al Curții de Apel Brașov, la termenul din 30.01.2025, atât prin e-mail, cât și prin fax), a fost deja înaintată Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, unde a fost înregistrată, la data de 11.02.2025, sub nr. x/2025 (cu termen de judecată la 06.03.2025), Curtea de Apel Brașov a solicitat reunirea prezentei cauze (nr. 45/64/2025) la dosarul anterior menționat.

În contextul prezentat, la termenul fixat pentru judecarea cauzei, 13 martie 2025, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția inadmisibilității cererii de strămutare, în raport de dispozițiile art. 72 alin. (7) din C. proc. pen., concluziile sale în acest sens fiind fidel redate în încheierea de la termenul sus-menționat.

****

Examinând cauza cu prioritate din perspectiva admisibilității cererii de strămutare formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.".

Constituind, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepțional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor ce o compun, instituția strămutarii poate fi folosită doar în situațiile limitativ prevăzute de art. 71 C. proc. pen. și cu respectarea condițiilor expres stabilite prin art. 72 C. proc. pen.

Una dintre aceste condiții este cea impusă prin art. 72 alin. (7) C. proc. pen., potrivit căruia "în cazul respingerii cererii de strămutare, în aceeași cauză nu mai poate fi formulată o nouă cerere pentru aceleași motive."

Aceste dispoziții legale reglementează, în mod expres, în materia strămutării, principiul autorității de lucru judecat, stabilind că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată (bis de eadem re ne sit actio), hotărârea judecătorească definitivă fiind prezumată că exprimă adevărul (res judica pro veritate habetur).

Evaluând datele particulare ale cauzei prin prisma acestor considerente teoretice, Înalta Curte constată că, astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la dosarul instanței supreme, aceeași cerere de strămutare formulată de petentul A. în prezenta cauză, privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Brașov, secția penală, a făcut anterior obiectul dosarului nr. x/2025 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, în care, prin sentința penală definitivă nr. 99 din 6 martie 2025 s-a respins, ca neîntemeiată, cererea petentului, dispunându-se obligarea acestuia la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru aceste considerente, constând că prezenta cerere de strămutare nu îndeplinește condiția prev. de art. 72 alin. (7) C. proc. pen., fiind inadmisibilă, Înalta Curte, în temeiul art. 74 C. proc. pen., o va respine, ca atare.

În raport cu soluția dispusă, conform art. 275 alin. (2) C. proc. pen., petentul va fi obligat la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Brașov.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 martie 2025.