ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.10.2024

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1192/2025

HOTĂRÂRE
16.10.2024
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1192/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I.1. Obiectul cererii deduse judecății:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Satu Mare, secția civilă, la 30 august 2024, sub nr. x/2024, reclamanta A. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța în cauză, să dispună de urgență transcrierea actului de naștere al minorei B. și efectuarea în regim de urgență a unui pașaport pentru minoră.

I.2. Sentința pronunțată de Judecătoria Satu Mare, în primă instanță:

Prin sentința civilă nr. 3730 din 16 septembrie 2024, Judecătoria Satu Mare, secția civilă a respins cererea de emitere a ordonanței președințiale formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Evidență a Persoanelor a Județului Satu Mare, ca inadmisibilă.

I.3. Decizia pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în apel:

Prin decizia civilă nr. 501 Ap din 16 octombrie 2024, Tribunalul Satu Mare, secția I civilă a respins apelul declarat de apelanta A., în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Evidență a Persoanelor Județului Satu Mare, împotriva sentinței civile nr. 3730 din 16 septembrie 2024, pronunțate de Judecătoria Satu Mare.

I.4. Decizia pronunțată de Curtea de Apel Oradea, în recurs:

Prin decizia civilă nr. 209R din 20 noiembrie 2024, Curtea de Apel Oradea, secția I civilă a admis excepția inadmisibilității recursului și, în consecință, a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta A., în contradictoriu cu intimata Directia Generală de Evidență a Persoanelor Satu Mare, împotriva deciziei civile nr. 501 Ap din 16 octombrie 2024, pronunțate de Tribunalul Satu-Mare.

Împotriva deciziei civile nr. 209R din 20 noiembrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, a declarat recurs recurenta A..

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la 23 decembrie 2024, sub nr. x/2024, fiind repartizată computerizat aleatoriu, spre soluționare, completului filtru nr. 2, care, prin rezoluția din 08 ianuarie 2025, a constatat că cererea de recurs îndeplinește cerințele prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c) și e) C. proc. civ. în ceea ce privește cerința impusă de lit. d) a aceluiași articol, a reținut că recurenta nu a procedat la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. în temeiul art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, a stabilit că recurenta datorează o taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 RON, sub sancțiunea anulării cererii.

II.1. Motivele de recurs:

Recurenta a arătat că răspunsul ofițerului de stare civilă, redat în cuprinsul cererii de recurs, nu a ținut cont de situația de fapt și actele prezentate deja autorităților române, respectiv că domiciliul recurentei și a tatălui biologic al copilului se află în străinătate și că s-a prezentat o hotărâre definitivă, ulterior celei de divorț, care presupune că cetățeanul nu este pe înțelesul evidenței populației și are valoarea unei legi cu dedicație.

A menționat că Serviciul de Evidență a Populației a continuat, cu bună știință, să nu țină cont de faptul că poate contesta un act de naștere eliberat într-un stat european doar în instanță, iar rolul acestuia este de a transcrie actul prezentat până ce se pronunță un tribunal și nu să îngrădească, prin acțiunile sale, dreptul copilului și al mamei de a merge la domiciliul declarat în Diel 8, C., neluând în considerare că mama copilului nu dispune de surse de venit sau o locuință în România. A precizat că rolul instituției este acela de a facilita drepturile fundamentale ale cetățenilor, în speță dreptul la libera circulație, nu de a genera costuri inutile.

În consecință, a solicitat transcrierea actului de naștere a minorei B., așa cum a fost emis de autoritățile belgiene, până ce instanțele vor decide.

II.2. Apărările formulate în cauză:

II.2.1 Întâmpinarea:

Prin întâmpinarea înregistrată la 19 februarie 2025, intimatul Consiliul Județean Satu Mare - Direcția Generală de Evidență a Persoanelor Satu Mare a solicitat respingerea acțiunii, făcând trimitere la sentința civilă nr. 616 din 13 aprilie 2023 a Judecătoriei Negrești Oaș, rămasă definitivă prin respingerea apelului prin decizia civilă nr. 469Ap din 02 noiembrie 2023, cu privire la desfacerea căsătoriei prin divorț între părțile D. și E.; la înregistrarea nașterii minorei B., la 14 decembrie 2023, la autoritățile belgiene; la dispozițiile art. 414 C. civ. ce instituie prezumția de paternitate, neînlăturată printr-o hotărâre judecătorească; la adresa nr. x/30.07.2024 a Direcției Generale de Evidență a Persoanelor Satu Mare prin care a solicitat Ministerului de Interne - Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor București un punct de vedere cu privire la modalitatea de soluționare a dosarului și la răspunsul nr. x/23.08.2024 primit de la aceasta, al cărui conținut l-a redat în cuprinsul întâmpinării.

În concluzie, intimatul a susținut că instituțiile publice nu au refuzat transcrierea actului de naștere al minorei B., recurentei oferindu-i-se explicațiile de specialitate, respectiv modalitatea de transcriere potrivit prevederilor legii române precum și actele pe care trebuie să le depună în completarea dosarului pentru transcrierea actului de naștere.

De asemenea, recurenta a fost informată și cu privire la pașii pe care îi are de urmat pentru a obține un certificat de naștere românesc completat în sensul celor solicitate de recurentă.

II.2.2. Răspunsul la întâmpinare:

Prin răspunsul la întâmpinare depus la 17 martie 2025, prin poștă, recurenta A. a arătat că reprezentanții instituției pârâte au încălcat dreptul său la libera circulație, făcând trimitere pe larg la situația de fapt dedusă judecății și înscrisurile de care s-a prevalat în susținerea prezentului recurs.

II.3. Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Reținând incidența dispozițiilor art. 24 C. proc. civ., potrivit cărora:

"Dispozițiile legii noi de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare", se constată că recursul nu a parcurs procedura de filtrare, prevăzută de art. 493 C. proc. civ., având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la data de 30 august 2024, ulterior datei de 21 decembrie 2018, când a intrat în vigoare Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, prin care a fost abrogat art. 493 C. proc. civ.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicare și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

alin. (5) C. proc. civ., prin rezoluția din 21 martie 2025, s-a fixat termen de judecată la 03 iunie 2025, în ședință publică, cu citarea părților, termen la care instanța a reținut cauza spre soluționare, cu prioritate pe excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu.

II.4. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Examinând recursul în condițiile art. 248 alin. (1) coroborat cu art. 499 C. proc. civ., potrivit căruia în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei. Norma juridică evocată consacră principiul legalității căii de atac a cărui nerespectare conduce la inadmisibilitatea căii de atac promovate dar neprevăzute de lege.

Astfel, potrivit art. 483 alin. (1) C. proc. civ., "(1) Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului", iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - j)3, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului".

În conformitate cu prevederile art. 1000 alin. (1) C. proc. civ., "(1) Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanța este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor".

Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în apel, fără drept de recurs.

Din prevederile mai sus expuse rezultă că legiuitorul a stabilit că hotărârea judecătorească pronunțată în cadrul procedurii ordonanței președințiale nu poate fi atacată cu recurs, nefiind supusă decât apelului, ceea ce înseamnă că recursul împotriva unei decizii pronunțate în apel nu este admisibil cu excepția situației în care printr-o reglementare specială se prevede în mod expres posibilitatea exercitării acestei căi extraordinare de atac.

În speță, obiectul cererii introductive de instanță l-a constituit solicitarea de emitere a ordonanței președințiale, pentru "transcrierea actului de naștere a minorei B. și efectuarea în regim de urgență a unui pașaport pentru minoră".

Astfel, hotărârea în cererea de ordonanță președințială, fiind pronunțată în primă instanță de către Judecătoria Satu Mare, secția civilă, este supusă numai apelului la instanța ierarhic superioară, Tribunalul Satu Mare, secția I civilă, în conformitate cu art. 1000 alin. (1) C. proc. civ., iar decizia civilă nr. 501Ap din 16 octombrie 2024, pronunțată de această ultimă instanță, este definitivă, în sensul dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.

La rândul ei, decizia civilă nr. 209 R a Curții de Apel Oradea, secția I civilă, pronunțată în soluționarea recursului îndreptat împotriva deciziei civile nr. 501Ap din 16 octombrie 2024 a Tribunalului Satu Mare, nu este susceptibilă de reformare pe calea prezentului recurs, nefiind posibilă atacarea unei hotărâri judecătorești definitive, pronunțate în recurs, cu un nou recurs.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ar constitui o încălcare a principiului legalității căilor de atac precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii, aspect ce nu poate fi acceptat în ordinea juridică internă.

Pe cale de consecință, fiind declarată o cale de atac pe care legea nu o prevede, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 1000 alin. (1) C. proc. civ., art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. și art. 457 alin. (1) din același cod, va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei nr. 209R din 20 noiembrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă.

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei nr. 209R din 20 noiembrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 03 iunie 2025.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2025-02-25
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 471/2025
formulată de reclamanta A, în contradictoriu cu pârâtul, B. A admis cererea de chemare în judecată, având ca obiect ordonanță președințială, formulată de reclamantul B în dosarul nr. z/295/2024 conexat la dosarul nr. x/295/2024 al Judecător
ÎCCJ 2025-09-25
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4305/2025
une - Biroul pentru Imigrări al Județului Satu Mare, fără cheltuieli de judecată. 3. Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței civile nr. 202 din 29 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrat
ÎCCJ 2025-02-06
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 605/2025
care a normei de procedură cuprinse în art. 22 alin. (2) C. proc. civ., care statuează cu privire la rolul activ al instanței în derularea procedurii. În concluzie, Înalta Curte constată că din perspectiva motivului de casare prevăzut de ar
ÎCCJ 2023-10-10
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1548/2023
punct de vedere, în scris, la raport. Recurentul a depus punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, în cuprinsul căruia a prezentat aspecte ce țin de fondul litigiului. Constatându-se încheiată procedura
ÎCCJ 2025-03-27
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 836/2025
nțare." În considerarea celor expuse, se reține că, prin decizia nr. 2845 din 11 decembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă nu a respins, ca inadmisibilă, o cerere de sesizare a Curții Constituționale a României cu
Sursă