ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4305/2025
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4305/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 25 septembrie 2025
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal în data de 31 iulie 2024, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General pentru Imigrări - Direcția Migrațiune - Biroul pentru Imigrări al Județului Satu Mare, a solicitat instanței să admită contestația formulată împotriva Deciziei emise de Inspectoratul General pentru Imigrări - Direcția Migrațiune - Biroul pentru Imigrări al Județului Satu Mare la data de 09 iulie 2024, având nr. x/DM/BpI.SM/LAI care constă în refuzul de a emite avizele de angajare față de cererile depuse pentru mai mulți cetățeni din Sri Lanka și Etiopia în data de 12 iunie 2024, 18 iunie 2024, 19 iunie 2024 și înregistrate de pârâtă, iar prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea deciziei emise ca fiind nelegală și netemeinică, în integralitatea ei, cu obligarea pârâtei la a emite avizele de angajare pentru persoanele care fac obiectul deciziei de respingere.
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 202 din 29 octombrie 2024, Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General pentru Imigrări - Direcția Migrațiune - Biroul pentru Imigrări al Județului Satu Mare, fără cheltuieli de judecată.
Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinței civile nr. 202 din 29 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs recurenta-reclamantă A. S.R.L., în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță.
În ceea ce privește motivele recursului declarat de reclamantă, Înalta Curte nu le va reda în cuprinsul prezentei decizii, având în vedere dispozițiile art. 499 teza a II-a, potrivit cărora, în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare.
Apărările formulate în cauză
Intimatul-pârât Inspectoratul General pentru Imigrări - Biroul pentru Imigrări al Județului Satu Mare a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat.
II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție
Examinând, cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția lipsei calității de reprezentant a semnatarului recursului declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L., Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Art. 80 alin. (1) din C. proc. civ. stabilește regula potrivit căreia părțile își pot exercita drepturile procedurale personal sau prin reprezentant enumerând totodată felurile reprezentării, respectiv: legală, convențională ori judiciară.
Instituția reprezentării în procesul civil vizează procedeul juridic în care o persoană, numită reprezentant, îndeplinește acte de procedură în numele și pe seama unei părți din proces, efectele actului de procedură îndeplinit producându-se direct față de parte.
În considerarea acestor efecte ale reprezentării, față de însuși titularul dreptului, odată cu îndeplinirea actului de procedură se impune a se justifica inclusiv existența dreptului de reprezentare, acesta fiind scopul inserării dispozițiilor art. 82 alin. (1) în C. proc. civ., potrivit cărora:
"Când instanța constată lipsa dovezii calității de reprezentant a celui care a acționat în numele părții, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată."
Excepția lipsei dovezii calității de reprezentant este o excepție de procedură (are în vedere o neregularitate procedurală), absolută (se încalcă norme de ordine publică) și peremptorie (admiterea sa conduce la anularea cererii și împiedicarea soluționării fondului cererii), iar lipsa dovezii calității de reprezentant este sancționată cu nulitatea necondiționată de existența vreunei vătămări, conform art. 176 pct. 2 din C. proc. civ.
Totodată, conform art. 486 alin. (2) și (3) C. proc. civ.:
"(2) La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum și, dacă este cazul, procura specială, împuternicirea avocațială sau delegația consilierului juridic.
(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) -e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. Dispozițiile art. 82 alin. (1) și ale art. 87 alin. (2) rămân aplicabile."
În cauza de față, deși reprezentarea procesuală a recurentei-reclamante A. S.R.L. trebuie să fie dovedită prin prezentarea delegației/împuternicirii avocatului/consilierului juridic, persoana care a semnat recursul nu este aceeași cu reprezentantul legal al părții recurente și nici nu a prezentat o delegație valabilă care să ateste calitatea sa de reprezentant al recurentei.
Constatându-se această neregularitate, instanța a dispus atât comunicarea unei adrese, cât și citarea recurentei-reclamante A. S.R.L. cu mențiunea de a depune dovada calității de reprezentant al semnatarului cererii de recurs, în acord cu prevederile art. 82 alin. (1) C. proc. civ., dar partea nu s-a conformat obligației dispuse de instanță. Mențiunea ce cuprindea dispoziția instanței de depunere a dovezii calității de reprezentant al semnatarului cererii de recurs, a fost comunicată recurentei-reclamante la data de 24 februarie 2025 și la data de 25 iulie 2025, astfel cum rezultă din procesele-verbale de înmânare existente la dosarul cauzei.
Pe cale de consecință, reținând că lipsa dovezii calității de reprezentant a semnatarului cererii de recurs atrage anularea actului de învestire, în temeiul art. 82 alin. (1), teza finală din C. proc. civ., coroborat cu art. 486 alin. (2) și (3) din același act normativ, Înalta Curte va admite excepția lipsei calității de reprezentant și va dispune anularea recursului declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 202 din 29 octombrie 2024 a Curții de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția lipsei dovezii calității de reprezentant.
Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 202 din 29 octombrie 2024 a Curții de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 25 septembrie 2025.