ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cererii de strămutare formulate de petenta A., în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, la data de 19.12.2024, sub nr. x/2024, petenta A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, având ca obiect apelurile declarate de inculpata A. și partea civilă B. împotriva sentinței penale nr. 1261/11.07.2024 pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul nr. x/2022.

În opinia petentei, judecătorii din cadrul Curții de Apel Pitești nu pot proceda la o judecată dreaptă întrucât există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea acestora este afectată din cauza calității părților

În acest sens, a arătat faptul că persoana vătămată B. ocupă funcția de asistent judiciar în cadrul Tribunalului Argeș, iar în raport cu această împrejurare, ulterior repartizării aleatorii a cauzei, au fost formulate și admise succesiv mai multe declarații de abținere. Astfel, motivele admiterii acestora au constat în existența unor relații între judecătorii care au formulat aceste declarații și persoana vătămată, relații de colegialitate sau amiciție, respectiv participarea la anumite evenimente sau în cadrul completurilor de judecată ori formularea în comun a unor acțiuni în instanță privind drepturi salariale.

Deși, în aceeași situație se află și judecătorul C., inclus în complet ca urmare a admiterii declarațiilor de abținere, acesta nu a înțeles să se abțină de la judecata cauzei.

O altă nemulțumire a petentei a vizat faptul că, din surse proprii, deține informația conform căreia sora persoanei vătămate este angajata Curții de Apel Pitești, existând posibilitatea să fie chiar sora judecătoarei D..

A conchis, apreciind că, urmare a admiterii unui număr de cinci declarații de abținere, principiul repartizării aleatorii a rămas fără conținut.

După înregistrarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, cauza a fost repartizată aleatoriu, fiind acordat termen de judecată la data de 15.01.2025. Conform rezoluției de la aceeași dată, s-au solicitat informații de la președintele Curții de Apel Pitești, în conformitate cu dispozițiile art. 72 alin. (6) C. proc. pen.

Prin informațiile înaintate de Curtea de Apel Pitești la data de 30.12.2024, s-a arătat, în esență, faptul că la data de 13 august 2024, pe rolul Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a înregistrat sub numărul x/2024, cauza având ea obiect apelurile declarate de inculpata A., trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., și de partea civilă B. împotriva sentinței penale nr. 1261 din 11 iulie 2024, pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul nr. x/2022.

Cauza a fost repartizată aleatoriu completului C 7A, format din judecătorii E. și D.. Urmare a admiterii declarației colective de abținere, cauza a fost repartizată din nou aleatoriu completului C 9A, fiind soluționată de judecătorii F. și C., deoarece a fost admisă declarația de abținere formulată de doamna judecător G., ce face parte din completul C 9 A, alături de doamna judecător F.. Totodată, s-a făcut precizarea că, în cauză, au mai fost admise declarațiile de abținere formulate de judecători H. și I.,

Dosarul a primit termen aleatoriu la data de 02.12.2024, când au fost puse concluzii pe fond asupra apelurilor, fiind stabilit termen pentru deliberare și pronunțare la data de 19.12.2024, când cauza a fost soluționată.

În ceea ce privește motivele strămutării, Curtea de Apel Pitești a precizat că dosarul a fost repartizat aleatoriu, în sistem, informatizat, iar din verificările efectuate nu s-a constatat existența vreunei împrejurări care să conducă la concluzia lipsei de obiectivitate a judecătorilor învestiți cu soluționarea cauzei.

S-a apreciat că susținerea petentei referitoare la existența unei relații de rudenie între persoana vătămată și doamna judecător D. este falsă, numele doamnei judecător fiind D., D. fiind prenumele. De asemenea, doamna judecător D. nu are rude în județul Argeș, aceasta locuind în București și se deplasează în zilele lucrătoare în Pitești.

Referitor la domnul judecător C., s-a precizat că acesta a promovat la Curtea de Apel Pitești în anul 2016 și a considerat că nu se impune a formula cerere de abținere, întrucât nu se află în relații de prietenie cu persoana vătămată.

S-a conchis că la Curtea de Apel Pitești judecata poate avea loc în condiții optime, fără a se aduce atingere în vreun mod obiectivității și imparțialității judecătorilor învestiți cu soluționarea dosarului nr. x/2024

De asemenea, din informațiile înaintate de Curtea de Apel Pitești rezultă faptul că au fost efectuate încunoștințările către părți, atașându-se prezentei informări și dovada de comunicare a acestora, conform art. 73 alin. (3) C. proc. pen.

La 13.01.2025, petenta a depus la dosarul cauzei note scrise prin care, în esență, a reiterat susținerile formulate prin cererea de strămutare. În plus, a arătat că informațiile înaintate de Curtea de Apel Pitești nu sunt complete, în sensul că nu s-a precizat dacă în cadrul instanței lucrează vreo persoană care este soră cu persoana vătămată.

II. Analizând cererea de strămutare formulată de petenta A., Înalta Curte constată următoarele:

În situația în care judecarea unei cauzei penale nu se poate realiza în bune condiții la o anumită instanță, din anumite motive expres prevăzute de lege, legiuitorul a prevăzut posibilitatea strămutării cauzei la o altă instanță.

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Prioritar, în ceea ce privește titularii dreptului de a formula cerere de strămutare, Înalta Curte reține că, potrivit art. 72 alin. (1) din C. proc. pen., strămutarea poate fi cerută de părți, de persoana vătămată sau de procuror. Având în vedere că în cauza cu privire la care s-a formulat cererea de strămutare petenta are calitatea de apelant-inculpat, se constată îndeplinită această condiție.

De asemenea, se constată că au fost respectate și exigențele dispozițiilor art. 73 alin. (2) și (3) C. proc. pen., în sensul că părțile au fost încunoștințate cu privire la termenul acordat în vederea soluționării cererii de strămutare, dar și cu privire la posibilitatea de a trimite memorii și de a se prezenta la termenul fixat pentru soluționarea cererii de strămutare .

Și, în final, sub aspectul admisibilității, din informațiile înaintate de Curtea de Apel Pitești nu rezultă că petenta ar fi formulat anterior o cerere de strămutare pentru aceleași motive care să fi fost respinsă, fiind respectate dispozițiile art. 72 alin. (7) C. proc. pen.

Ca motiv de strămutare, petenta a invocat cazul vizând existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită calității părților.

În raport cu motivele invocate, Înalta Curte reține că instituția strămutării reprezintă un remediu procesual prin care se asigură buna desfășurare a procesului penal și respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanța de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanță egală în grad, în situația în care nu există garanții de imparțialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privința niciunuia dintre judecătorii instanței sesizate.

Cu referire la termenul de "suspiciune rezonabilă", în ceea ce privește strămutarea, Înalta Curte are în vedere că prin acesta se înțelege existența unor date sau informații de natură să convingă un observator obiectiv și nepărtinitor că imparțialitatea tuturor judecătorilor unei instanțe este afectată datorită împrejurărilor cauzei sau calității părților.

În ceea ce privește noțiunea de imparțialitate, Înalta Curte notează că principiul imparțialității justiției derivă din principiului legalității și presupune ca organele judiciare să fie neutre, obiective și caracterizate de "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute", astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în analiza conceptului de imparțialitate (Cauza Piersack contra Belgiei). În acest sens, s-a statuat că imparțialitatea este necesar a fi analizată atât din punct de vedere subiectiv (luându-se în considerare interesele sau convingerile personale ale unui anumit judecător într-o anumită cauză), dar și din punct de vedere obiectiv (atunci când se stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere).

Totodată, trebuie precizat că motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calități ale părților care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate, dar care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate, reflex al influenței exercitate de climatul în care se desfășoară procesul penal.

Examinând argumentele petentei în raport cu aceste considerațiuni teoretice și faptice, se constată că motivele invocate prin cererea de strămutare nu sunt de natură să demonstreze că imparțialitatea judecătorilor de la secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a Curții de Apel Pitești ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei sau calității părților. Astfel, nu au fost invocate și nici identificate date sau informații din care să rezulte încălcarea dreptului la un proces echitabil sau că judecata nu ar fi realizată de o instanță independentă și imparțială.

Un prim motiv, care în opinia petentei ar impune strămutarea cauzei, vizează faptul că persoana vătămată își desfășoară activitatea în cadrul Tribunalului Argeș în calitate de asistent judiciar, motiv pentru care a dezvoltat o relație de colegialitate, respectiv amiciție cu o parte dintre judecătorii care în prezent își desfășoară activitatea în cadrul Curții de Apel Pitești, printre aceștia aflându-se și o parte dintre judecătorii care au fost desemnați să-i soluționeze cauze.

Dacă o parte dintre aceștia au înțeles să se abțină de la judecata cauzei, declarațiile fiind admise, judecătorul C. nu a înțeles să se abțină deși se află în aceeași situație, respectiv și-a desfășurat anterior activitatea în cadrul Tribunalului Argeș, fiind coleg cu persoana vătămată.

Analizând acest motiv de strămutare, Înalta Curte îl apreciază nefondat, reținând că simplele păreri sau supoziții ale petentei, chiar dacă se întemeiază pe bună-credință, nu pot fi confundate cu suspiciuni rezonabile, fiind imperativ ca acestea să se bazeze pe fapte sau împrejurări care să convingă un observator obiectiv și neutru că imparțialitatea tuturor judecătorilor instanței este lezată.

Imparțialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv. În acest sens a statuat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Aleksandr Nikolayevich Ovcharenko contra Ucrainei. Or, se constată că petenta nu a adus dovezi cu un grad ridicat de certitudine, care să coroboreze susținerile invocate prin cererea de strămutare și să întărească temerea că judecarea cauzei de către Curtea de Apel Pitești s-ar realiza într-un climat marcat de părtinire sau lipsă de obiectivitate.

Astfel, simpla calitate a părții civile, aceea de asistent judiciar în cadrul unei instanțe (Tribunalul Argeș), alta decât aceea pe rolul căreia se află cauza a cărei strămutare se cere (Curtea de Apel Pitești), nu poate conduce de plano la existența unei aparențe de lipsă de imparțialitate a magistraților acestei din urmă instanțe în absența unor elemente factuale obiective sau, astfel cum susține petenta, la încălcarea principiului repartizării aleatorii.

Faptul că unul dintre judecătorii învestiți cu soluționarea cauzei a activat în cadrul Tribunalului Argeș în urmă cu aproximativ 8 ani, promovând la Curtea de Apel Pitești în anul 2016, fiind la un moment dat coleg cu persoana vătămată, nu poate fi apreciată ca o împrejurare de natură a afecta imparțialitatea acestuia și, implicit, a întregii instanțe, în condițiile în care singurul element invocat în susținerea cererii a constat în simpla relație de colegialitate.

Astfel, comparația cu situația celorlalți judecători care au fost învestiți cu soluționarea cauzei și care s-au abținut, declarațiile acestora fiind admise, nu poate primită, față de împrejurarea că, pe lângă relația de colegialitate, aceștia au invocat și alte elemente suplimentare obiective, respectiv relații de amiciție, participarea la numeroase evenimente, acțiuni comune privind drepturi salariale sau chiar participarea în completurile de judecată.

În plus, trebuie notat că pentru a fi admisă o cerere de strămutare este necesar ca întregul corp de judecători al unei instanțe să se afle, în mod evident, într-o situație de incompatibilitate sau să existe o suspiciune rezonabilă cu privire la riscul de parțialitate a acestora, care trebuie să rezulte din împrejurările de fapt sau de drept ale cauzei ori din cauza calității părților, pentru situații izolate în care s-ar putea constata o lipsă de imparțialitate existând instituția abținerii sau recuzării.

Or, în cauză se poate observa că în absența altor elemente care ar putea denota parțialitate, judecătorul C. nici nu a înțeles să se abțină de la soluționarea cauzei, apreciind că fosta relație de colegialitate nu impune o astfel de manifestare.

Așadar, chiar dacă în cauză au fost admise o serie de declarații de abținere, nu se poate susține că asupra întregului corp de judecători al Curții de Apel Pitești planează suspiciuni privind lipsa acestora de imparțialitate, mecanismul obișnuit al abținerii fiind suficient pentru a exclude această posibilitate.

Conchizând, în modul în care sunt formulate, afirmațiile petentei sunt simple aprecieri subiective fără suport în realitatea obiectivă care nu justifică o soluție de admitere a cererii de strămutare.

Pe de altă parte, judecătorii au îndatorirea să promoveze supremația legii, drepturile și libertățile fundamentale ale omului și au obligația să fie imparțiali în îndeplinirea atribuțiilor profesionale și să decidă în mod obiectiv, liberi de orice influențe. Or, în cauză nu s-a constatat existența unor astfel de influențe care ar fi putut pune conduce la afectarea principiului imparțialității instanței Curții de Apel Pitești.

Referitor la faptul că petenta deține informații conform cărora sora persoanei vătămate își desfășoară activitatea în cadrul Curții de Apel Pitești, însă în relațiile înaintate de această instanță nu se face vorbire despre această situație, Înalta Curte consideră că informațiile furnizate de Curtea de Apel Pitești sunt suficiente pentru a aprecia cu privire la pertinențe cererii de strămutare.

În ceea ce privește fondul aspectului invocat, se constată că aprecierile petentei sunt pure speculații, în condițiile în care aceasta nu a probat cele susținute, mulțumindu-se a preciza că deține această informație de la o persoană a cărei identitate îi este necunoscută.

Prin urmare, influențele invocate de petentă nu pot fi apreciate decât simple supoziții subiective, inapte pentru a contura o suspiciune rezonabilă privind lipsa de imparțialitate a tuturor judecătorilor curții de apel și a se discuta despre o încălcare a principiului repartizării aleatorii, implicit, a dreptului la o instanță imparțială.

Față de aceste considerente, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

În conformitate cu dispozițiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petenta la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă petenta la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 ianuarie 2025.