- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 20 aprilie 2007
- Stat pârât
- SWE
- Concluzia
- Information given by the government concerning measures taken to prevent new violations. Payment of the sums provided for in the judgment
Vastberga Taxi Aktiebolag și Vulic împotriva Suediei
Traducere în română Auto
Rezoluția CM/ResDH(2007)61 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic împotriva Suediei (domanda nr. 36985/97, hotărârea din 23 iulie 2002, finală la 21 mai 2003) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare „Convenția” și „Curtea”), având în vedere hotărârea transmisă de Curte Comitetului odată ce a devenit finală; Amintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în acest caz se referă la lipsa de acces la o instanță pentru a determina taxele penale în procedurile fiscale (violația articolului 6 alineatul (1) și lungimea excesivă a procedurii (violația articolului 6 alineatul (1)) (a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației Suediei în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârii; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că, în termenul stabilit,
Statul pârât a plătit reclamanților satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile din apendice), reamintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata satisfacției echitabile acordate în hotărâre, adoptarea statului contestat, după caz, de - măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora în vederea realizării, în măsura posibilului, a restabilitului în integritate; și - măsuri generale de prevenire a încălcărilor similare; după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele) și având în vedere decizia luată în cadrul celei de-a 914-a ședințe a deputaților miniștri (23 februarie 2005), DECLARES, care și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz și DECIDES pentru a închide examinarea acestui caz.
Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2007)61 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârii în cazul Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic împotriva Suediei Cazul se referă la încălcarea dreptului de acces al reclamanților la instanță în determinarea meritelor acuzațiilor penale aduse împotriva acestora din cauza declarațiilor fiscale presupuse incorecte. La 4 septembrie 1995, primul reclamant (o companie de taxi) a solicitat o reexaminare a cheltuielilor suplimentare decise de autoritatea fiscală. 18 decembrie 1995, al doilea reclamant (președintele societății) a apelat împotriva deciziei autorității fiscale. Faptele sunt foarte similare cu cele ale lui Janosevic împotriva Suediei (a se vedea Rezoluția CM/ResDH(2007)59), cu excepția faptului că, la data dizolvării primului reclamant, întrebarea meritelor era deja în așteptare în fața Curții administrative de județ timp de doi ani și jumătate.
Curtea Europeană a considerat că autoritatea fiscală, precum și Curtea de Administrație a Județeanului, nu au acționat cu urgența necesară și, prin urmare, a întârziat în mod incorect determinarea problemelor de către o instanță, privand reclamantul de acces eficient la o instanță (violația articolului 6 alineatul (1)). În ceea ce privește primul reclamant, procedura a început la 20 februarie 1995, când autoritatea fiscală a informat societatea cu privire la intenția sa de a impune suplimente. Procedura cu privire la fondul acestor suplimente era încă în așteptare în fața Curții Supreme de Administrație la data hotărârii Curții Europene (aproximativ șapte ani și cinci luni).
În ceea ce privește cel de-al doilea reclamant, procedurile au început la 11 august 1995, data raportului autorității fiscale, inclusiv, în special, majorările, și s-au încheiat la 3 mai 2002 (sex ani și nouă luni) (violația articolului 6 alineatul (1). 000 EUR 000 plătite la 14/08/2003 și 21/08/2003 b) Măsurile individuale Accelerarea procedurii în curs de desfășurare a primului reclamant a fost solicitată, în special pentru a remedia lipsa de acces eficace a reclamantului la o instanță.
Curtea Administrativă de Apel a respins apelul primului reclamant la 4 martie 2004. În primul rând, Comisia a remarcat că o societate care a fost dizolvată în faliment nu avea capacitatea de a fi parte la procedurile juridice, dar că s-au făcut anumite excepții la această regulă în legislația suedeză; în al doilea rând, că Curtea Supremă de Administrație a constatat că, în temeiul aplicabilității articolului 6 din Convenție, un contribuabil a avut întotdeauna dreptul de a avea o astfel de decizie judecată de către o instanță administrativă, chiar dacă contribuabilul în cauză era o societate care a fost dizolvat și care nu avea capacitate juridică, dar că acest lucru nu implică dreptul la o examinare judiciară a acestor cazuri în mai mult de o singură instanță; și, în sfârșit, examinarea judiciară a recursului de către Tribunalul Administrativ al Condatului a fost adecvată.
În consecință, Curtea Administrativă de Apel a constatat că dreptul de acces al reclamantului la o instanță nu a fost încălcat și că nu există niciun motiv pentru a acorda societății capacitatea de a continua procedurile juridice. Reclamantul a solicitat să ceară recurs împotriva hotărârii Curții de Apel administrative la Curtea Supremă de Administrație. Curtea Supremă de Administrație a refuzat permisiunea de a face recurs la 22 iulie 2004. Hotărârea din 22 mai 2003 a devenit astfel finală și procedurile au fost încheiate. II. Măsuri generale Acest caz prezintă asemănări puternice cu cazul lui Janosevic împotriva Suediei (a se vedea Rezoluția finală CM/ResDH(2007)59). III. Concluziile statului contestat Guvernul consideră că măsurile generale adoptate vor preveni încălcări similare și că Suedia a respectat astfel obligațiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție.
[1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 20 aprilie 2007 la a 992-a ședință a Deputaților Miniștri
Resolution CM/ResDH(2007)61 [1] Execution of the judgment of the European Court of Human Rights Västberga Taxi Aktiebolag and Vulic against Sweden (Application No. 36985/97, judgment of 23 July 2002, final on 21 May 2003) The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter referred to as “the Convention” and “the Court”), Having regard to the judgment transmitted by the Court to the Committee once it had become final; Recalling that the violations of the Convention found by the Court in this case concern the lack of access to a court to determine criminal charges in taxation proceedings (violation of Article 6, paragraph 1) and the excessive length of proceedings (violation of Article 6, paragraph 1) (see details in Appendix); Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken in order to comply with Sweden's obligation under Article 46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgment; Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee's Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention; Having satisfied itself that,
within the time-limit set, the respondent state paid the applicants the just satisfaction provided in the judgment (see details in Appendix), Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded in the judgment, the adoption by the respondent state, where appropriate, of - individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible restitutio in integrum ; and - general measures preventing, similar violations; Having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix) and considering the decision taken at the 914th meeting of the Ministers' Deputies (23 February 2005), DECLARES, that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case and DECIDES to close the examination of this case.
Appendix to Resolution CM/ResDH(2007)61 Information on the measures taken to comply with the judgment in the case of Västberga Taxi Aktiebolag and Vulic against Sweden Introductory case summary The case concerns the breach of the applicants' right of access to court in the determination of the merits of criminal charges brought against them because of allegedly incorrect tax declarations. On 4 September 1995 the first applicant (a taxi company) requested reconsideration of the surcharges decided by the tax authority. On 18 December 1995, the second applicant (the company's president) appealed against the tax authority's decision. The facts are very similar to those of Janosevic against Sweden (see Resolution CM/ResDH(2007)59), with the exception that, at the date of the first applicant's dissolution, the question of the merits had already been pending before the County Administrative Court for two and a half years.
The European Court considered that the tax authority as well as the County Administrative Court had failed to act with the required urgency and thereby unduly delayed the determination of the issues by a court, depriving the applicant of effective access to a court (violation of Article 6, paragraph 1). The case also concerns the excessive length of the proceedings. In respect of the first applicant, proceedings began on 20 February 1995, when the tax authority informed the company of its intention to impose surcharges. The proceedings on the merits of these surcharges were still pending before the Supreme Administrative Court at the date of the European Court's judgment (almost seven years and five months).
As regards the second applicant, the proceedings started on 11 August 1995, the date of the tax authority's report including in particular the surcharges, and ended on 3 May 2002 (six years and nine months) (violation of Article 6, paragraph 1). I. Payment of just satisfaction and individual measures a) Details of just satisfaction Pecuniary damage Non-pecuniary damage Costs and expenses Total - 20 000 EUR 20 000 EUR 40 000 EUR Paid on 14/08/2003 and 21/08/2003 b) Individual measures Acceleration of the pending proceedings concerning the first applicant was requested, particularly to remedy the applicant's lack of effective access to a court.
The Administrative Court of Appeal rejected the first applicant's appeal on 4 March 2004. It noted, first, that a company that had been dissolved in bankruptcy lacked capacity to be a party to legal proceedings but that some exceptions to this rule had been made in Swedish law; secondly, that the Supreme Administrative Court had found that by virtue of the applicability of Article 6 of the Convention to proceedings concerning tax surcharges, a taxpayer always had the right to have such a decision tried by an administrative court, even if the taxpayer in question was a company that had been dissolved and lacked legal capacity, but that this did not entail a right to a judicial examination of such cases at more than one instance; and finally, that the judicial examination of the first applicant's appeal by the County Administrative Court had been adequate.
In consequence, the Administrative Court of Appeal found that the applicant's right of access to a court had not been violated and that there was no reason to grant the company the capacity to pursue legal proceedings further. The applicant sought leave to appeal against the judgment of the Administrative Court of Appeal to the Supreme Administrative Court. The Supreme Administrative Court refused leave to appeal on 22 July 2004. The judgment of 22 May 2003 has thereby become final and the proceedings have been terminated. II. General measures This case presents strong similarities to the case of Janosevic against Sweden (judgment of 23 July 2002, see final Resolution CM/ResDH(2007)59). III.
Conclusions of the respondent state The government considers that the general measures adopted will prevent similar violations and that Sweden has thus complied with its obligations under Article 46 paragraph 1, of the Convention. [1] Adopted by the Committee of Ministers on 20 April 2007 at the 992nd meeting of the Ministers’ Deputies