CASE OF PEZONE AGAINST ITALY

Rezoluția CM/ResDH(2007)53 [1] Execuția hotărârii Curții Europene de Pezonă a Drepturilor Omului împotriva Italiei (domanda nr. 42098/98, hotărârea din 18 decembrie 2003, finală la 18 martie 2004) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare „Convenția” și „Curtea”), având în vedere hotărârea transmisă de Curte Comitetului odată ce a devenit finală; Amintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în acest caz se referă la detenția ilegală a reclamantului timp de 15 luni și 14 zile (de la 11 decembrie 1992 la 25 martie 1994) din cauza unei erori în calculul sentinței sale (violație la art. 5 alineatul (1) și faptul că nu a putut obține compensație pentru această detenție ilegală (violație la art. 5 alineatul (5)) (a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației Italiei în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârii; Havin a examinat informațiile furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că, în termenul stabilit, Statul pârât a plătit reclamantului satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile din apendice), reamintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata justă a satisfăcării acordate în hotărâre, adoptarea statului contestat, dacă este cazul, de - măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora în vederea realizării, în măsura posibilului, a reactivării în integritate; și - măsuri generale de prevenire a încălcărilor similare; după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele), DECLAREA că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în acest caz și Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2007)53 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârii în cazul Pezone împotriva Italiei Cazul se referă la detenția ilegală a reclamantului timp de 15 luni și 14 zile, de la 11 decembrie 1992 la 25 martie 1994, datorită unei erori în calculul condamnării sale, perioada anterioară de detenție a reținutului nu a fost dedusă din sentința pronunțată (violația articolului 5 alineatul (1). Cazul se referă, de asemenea, la faptul că reclamantul nu a putut obține compensații pentru această detenție ilegală. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a remarcat că legislația în vigoare în momentul material nu prevede o astfel de compensare; că cererea reclamantului pentru daune împotriva autorităților judiciare nu a avut succes și că instanțele italiene au refuzat în mod constant orice efect direct la art. 5 alineatul (5) din convenție (violație la art. 5 alineatul (5). Plăți de satisfacție echitabilă și măsuri individuale Detalii de just satisfacție Prejudiciu material Prejudiciu moral Costuri și cheltuieli Total 000 € 000 € 000 € Platit între 19/04/2004 și 27/05/2004 b) Măsuri individuale Consecințele încălcării susținute de reclamant din cauza deținerii ilegale și a lipsei de compensare au fost luate în considerare și au beneficiat de remediere de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în contextul acordării dreptului de satisfacție. În opinia guvernului, ilegalitatea detenției reclamantului, care a dus la încălcarea articolului 5 alineatul (1), a apărut dintr-o eroare izolată a calculului comisă de autoritățile. Acestea au fost, în consecință, informate cu privire la hotărârea Curții Europene în acest caz, pentru a preveni, pe cât posibil, recurgerea unei încălcări similare. În ceea ce privește încălcarea articolului 5 alineatul (5), guvernul reamintește că, din 1996, compensarea a fost posibilă în cazuri similare la cazul Pezone. O decizie a Curții Constituționale Italiene (decizia nr. 310/96 din 25/07/96 a declarat art. 314 din Codul de Procedură Penală neconstituțională în măsura în care nu a constituit un drept de compensare în caz de detenție nejustificată care rezultă dintr-o greșeală de calcul. III. Concluzii ale statului contestat Având în vedere considerentele de mai sus, guvernul italian consideră că reclamantul a primit o satisfacție deplină și că nu mai există riscul de încălcări proaspete care se asemănă cu cele constatate în acest caz. Prin urmare, Italia a respectat obligațiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție [1]. Adoptată de Comitetul de Miniștri la 20 aprilie 2007 la a 992-a ședință a Deputaților Miniștri

Resolution CM/ResDH(2007)53

[1]

Execution of the judgment of the European Court of Human Rights

Pezone against Italy

(Application No. 42098/98, judgment of 18 December 2003, final on 18 March 2004)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter referred to as “the Convention” and “the Court”),

Having regard to the judgment transmitted by the Court to the Committee once it had become final;

Recalling that the violations of the Convention found by the Court in this case concern the applicant's unlawful detention for 15 months and 14 days (from 11 December 1992 to 25 March 1994) on account of an error in the calculation of his sentence (violation of Article 5, paragraph 1), and the fact that he could not obtain compensation for this unlawful detention (violation of Article 5, paragraph 5) (see details in Appendix);

Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken in order to comply with Italy's obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgment;

Havinc examined the information provided by the government in accordance with the Committee's Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that, within the time-limit set, the respondent state paid the applicant the just satisfaction provided in the judgment (see details in Appendix),

Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded in the judgment, the adoption by the respondent state, where appropriate, of

- individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible

restitutio in integrum

; and

- general measures preventing, similar violations;

Having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix),

DECLARES that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case and

DECIDES to close the examination of this case.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2007)53

Information about the measures taken to comply with the judgment in the case of

Pezone against Italy

Introductory case summary

The case concerned the applicant's unlawful detention for 15 months and 14 days, from 11 December 1992 to 25 March 1994, due to an error in the calculation of his sentence, the previous period of detention on remand not having been deducted from the sentence passed (violation of Article 5, paragraph 1).

The case also concerned the fact that the applicant could not obtain compensation for this unlawful detention. The European Court of Human Rights noted that the legislation in force at the material time did not provide such compensation; that the applicant's claim for damages against the judicial authorities had been unsuccessful and that Italian courts had constantly denied any direct effect to Article 5, paragraph 5 of the Convention (violation of Article 5, paragraph 5).

I.

Payment of just satisfaction and individual measures

a)

Details of just satisfaction

Pecuniary damage

Non-pecuniary damage

Costs and expenses

Total

35

000 €

8

000 €

43

000 €

Paid between 19/04/2004 and 27/05/2004

b) Individual measures

The consequences of the violation sustained by the applicant because of his unlawful detention and lack of compensation have been considered and given redress by the European Court of Human Rights in the context of the award of just satisfaction. The adoption of further specific individual measure was, thus, not necessary.

II.

General measures

In the government's opinion, the unlawfulness of the applicant's detention, which brought about the violation of Article 5, paragraph 1, arose from an isolated error of computation committed by the authorities. They were accordingly informed of the judgment of the European Court in this case in order to prevent as far as possible the recurrence of a similar violation.

As to the violation of Article 5, paragraph 5, the government recalls that since 1996 compensation has been possible in cases similar to the Pezone case. A decision of the Italian Constitutional Court (judgment no. 310/96) of 25/07/96 declared Article 314 of the Code of Criminal Procedure unconstitutional insofar as it did not provide a right to compensation in the event of unwarranted detention resulting from an error of computation.

III.

Conclusions of the respondent state

In the light of the foregoing considerations, the Italian government takes the view that the applicant has received full satisfaction and that there is no longer a risk of fresh violations resembling those found in this case. Italy has therefore complied with its obligations under Article 46, paragraph 1, of the Convention.

[1]

Adopted by the Committee of Ministers on 20 April 2007 at the 992nd meeting of the Ministers’ Deputies