CASE OF OSU AGAINST ITALY

Rezoluția CM/ResDH(2008)49 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Osu împotriva Italiei (domanda nr. 36534/97, hotărârea din 11 iulie 2002, finală la 11 octombrie 2002) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); Având în vedere hotărârea transmisă de Curte comitetului odată ce a devenit finală; reamintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în acest caz se referă la faptul că reclamantul nu a putut contesta condamnarea sa în absență în 1989, recursul său a fost respins în 1996 în calitate de timp interzis (violația articolului 6, alineatul (1), a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației Italiei în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârii; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că Statul pârât a plătit reclamantului satisfacția echitabilă prevăzută în hotărârea (a se vedea detaliile din apendice), reamintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata satisfăcării doar atribuite de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către Statul pârât, după caz: - măsurile individuale de a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să se realizeze cât mai mult posibil în integritate; și - măsurile generale de prevenire a încălcărilor similare; DECLARE, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele), că și-a exercitat funcțiile în temeiul art. 46 alin. (2) din Convenție în acest caz și Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2008)49 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârii în cazul Osu împotriva Italiei Cazul introductiv Cazul se referă la faptul că reclamantul nu a putut contesta condamnarea sa în absență în 1989, recursul său a fost respins în 1996 în calitate de timp interzis. Curtea Europeană a constatat că neexplicarea neexplicată de Curtea Italiană de Cassare, de a aplica secțiunea 1 din Legea 747/69 (în ceea ce privește suspendarea termenelor în vară) a privat reclamantul de dreptul său la acces la o instanță (violația articolului 6§1). Detalii privind doar satisfacția Prejudiciu material Prejudiciu moral Costuri și cheltuieli Total 937 EUR 752 EUR 689 EUR Plătit la 25/03/2003 b) Măsuri individuale Reclamantul a fost condamnat în 1989 la șapte ani de închisoare. După arestarea sa în august 1995, el a fost reținut până la 31/05/97, în care a fost eliberat și expulsat în Regatul Unit. El nu a depus nicio cerere în ceea ce privește măsurile individuale. II. Măsuri generale Violerea constatată în acest caz nu are un caracter sistematic, dar a fost datorită unei cereri greșite izolate de către Curtea de Casație a dispoziției privind suspendarea termenelor de vară. În urma faptelor de la originea acestui caz, Curtea de Casație a declarat, într-o hotărâre (nr. 6336) din 25/11/98, că termenul de zece zile prevăzut la art. 175 din Codul de Procedură Penală este, de asemenea, suspendat de la 1 În conformitate cu secțiunea 1 din Legea 742/69. În consecință, astăzi legea și jurisprudența au clarificat normele aplicabile suspendării termenelor de vară, evitând astfel noi încălcări similare. În plus, a fost introdus un recurs extraordinar în 2001 (Secțiunea) 625 bis din Codul de Procedință Penală), care permite reexaminarea cazurilor din motive de greșeli materiale sau factuale (inclusiv evaluarea faptelor a termenelor) în fața Curții de Casație. III. Concluzii statului contestat Guvernul consideră că măsurile luate vor preveni noi încălcări similare și că Italia a respectat astfel obligațiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 25 iunie 2008 la a 1028-a ședință a Deputaților Miniștrilor

Resolution CM/ResDH(2008)49

[1]

Execution of the judgment of the European Court of Human Rights

Osu against Italy

(Application No. 36534/97, judgment of 11 July 2002, final on 11 October 2002)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”);

Having regard to the judgment transmitted by the Court to the Committee once it had become final;

Recalling that the violation of the Convention found by the Court in this case concerns the fact that the applicant could not challenge his conviction

in absentia

in 1989, his appeal having been rejected in 1996 as time-barred (violation of Article 6, paragraph 1), (see details in Appendix);

Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken to comply with Italy's obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgment;

Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee's Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that, the respondent state paid the applicant the just satisfaction provided in the judgment (see details in Appendix),

Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded by the Court in its judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate:

- of individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible

restitutio in integrum

; and

- of general measures preventing similar violations;

DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix), that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case and

DECIDES to close the examination of this case.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2008)49

Information about the measures taken to comply with the judgment

in the case of Osu against Italy

Introductory case summary

The case concerns the fact that the applicant could not challenge his conviction

in absentia

in 1989, his appeal having been rejected in 1996 as time-barred. The European Court found that the failure unexplained by the Italian Court of Cassation, to apply Section 1 of Law 747/69 (concerning the suspension of time-limits in summer) deprived the applicant of his right to access to a court (violation of Article 6§1).

I.

Payment of just satisfaction and individual measures

a)

Details of just satisfaction

Pecuniary damage

Non-pecuniary damage

Costs and expenses

Total

-

4

937 EUR

9

752 EUR

14

689 EUR

Paid on 25/03/2003

b) Individual measures

The applicant was sentenced in 1989 to seven years' imprisonment. Following his arrest in August 1995, he was detained until 31/05/97, upon which date he was released and expelled to the United Kingdom. He has submitted no request in respect of individual measures.

II.

General measures

The violation found in this case does not have a systematic character, but was due to an isolated misapplication by the Court of Cassation of the provision concerning suspension of time-limits in summer. Subsequent to the facts at the origin of this case, the Court of Cassation stated, in a judgment (No. 6336) of 25/11/98, that the ten-day time-limit set out in Article 175 of the Code of Criminal Procedure is also suspended from 1

August to 15 September pursuant to section 1 of Law 742/69. Accordingly, today the law and the case-law have clarified the rules applicable to suspension of time-limits in summer, thus preventing new, similar violations. Furthermore, an extraordinary appeal was introduced in 2001 (Section

625 bis of the Code of Criminal Procedure), allowing for the re-examination of cases on grounds of material or factual mistakes (including the factual assessment of time-limits) before the Court of Cassation.

III.

Conclusions of the respondent state

The government considers that the measures taken will prevent new, similar violations and that Italy has thus complied with its obligations under Article

46, paragraph 1, of the Convention.

[1]

Adopted by the Committee of Ministers on 25 June 2008 at the 1028th meeting of the Ministers’

Deputies