- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 20 aprilie 2007
- Stat pârât
- ITA
- Concluzia
- Informations fournies par le gouvernement concernant les mesures prises permettant d'éviter de nouvelles violations. Versement des sommes prévues dans l'arrêt
Pezone împotriva Italiei
Traducere în română Auto
Rezoluția CM/ResDH(2007)53 [1] Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Pezone împotriva Italiei (solicitarea nr. 4998/98, Hotărârea din 18 decembrie 2003, definitivă la 18 martie 2004) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul controlează executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "menționate mai jos " Convenția" și "Curtea"), având în vedere hotărârea transmisă Comitetului de către Curte odată definitivă Reamintind că încălcările Convenției constatate de Curte în această cauză se referă la detenția neregulamentară a reclamantului timp de 15 luni și 14 zile (de la 11 decembrie 1992 la 25 martie 1994), din cauza unei erori de calcul privind durata pedepsei sale [încălcarea articolului 5 alineatul (1) ], precum și imposibilitatea reclamantului de a obține o despăgubire pentru această detenție ilegală (încălcarea articolului 5 alineatul (5) (a se vedea detaliile din anexă) ; a invitat guvernul statului pârât să îl informeze cu privire la măsurile luate în urma hotărârii Curții,
având în vedere obligația Italiei de a se conforma acesteia în conformitate cu art. 46 alineatul (1) din convenție După ce a examinat informațiile transmise de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din Convenție, asigurându-se că, în termenul stabilit, statul pârât a plătit reclamantului satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile din anexă), Reamintind că constatarea încălcării de către Curte necesită, pe lângă plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar - a unor măsuri individuale care să pună capăt încălcării și să șteargă consecințele, dacă este posibil prin restitutio in integrum; și - a unor măsuri generale care să permită prevenirea unor încălcări similare; După examinarea măsurilor luate de statul pârât (a se vedea anexa) DECLARIE că și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză și DECIDE să încheie examinarea.
Anexă la Rezoluția CM/ResDH(2007)53 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârii în cauza Pezone împotriva Italiei Rezumat introductiv al cauzei Cazul se referea la reținerea neregulamentară a reclamantului timp de 15 luni și 14 zile, de la 11 decembrie 1992 până la 25 martie 1994, din cauza unei erori de calcul privind durata pedepsei sale, durata detenției provizorii pe care a suferit-o anterior neatribuită pedepsei pronunțate [încălcarea articolului 5 alineatul (1) ]. În plus, cauza se referea la imposibilitatea reclamantului de a obține o despăgubire pentru această detenție ilegală: Curtea Europeană a luat în considerare faptul că legislația în vigoare la momentul faptelor nu permitea o astfel de despăgubire,
că o acțiune intentată de reclamant pentru a angaja răspunderea magistraților nu a reușit și că instanțele italiene negaseră în mod constant aplicabilitatea directă a articolului 5 alineatul (5) din convenție (încălcarea articolului 5 alineatul (5)). Plata satisfacției echitabile și măsuri individuale Detalii privind satisfacția echitabilă Daune materiale Daune morale proaspete și cheltuieli de judecată Total 000 € 000 € Platit între 19/04/2004 și 27/05/2004 b) Măsuri individuale Consecințele încălcării suferite de reclamant ca urmare a detenției neregulamentare și a lipsei despăgubirii au fost luate în considerare și remediate de Curtea Europeană în cadrul acordării unei satisfacții echitabile, astfel încât nu a fost necesară nicio altă măsură individuală specifică.
II. Măsuri generale În opinia guvernului, neregula detenției reclamantului, la originea încălcării articolului 5 alineatul (1), rezultă dintr-o eroare izolată de calcul comisă de autorități și, prin urmare, acestea din urmă au fost informate cu privire la hotărârea Curții Europene în acest caz, pentru a preveni, în măsura posibilului, repetarea unei încălcări similare. În ceea ce privește încălcarea articolului 5 alineatul (5), guvernul amintește că, începând din 1996, este posibilă o despăgubire în cazuri similare cu cauza Pezone. Într-adevăr, o decizie a Curții Constituționale italiene (hotărârea nr. 310/96) din 25 iulie 96 a declarat art. 314 din Codul de procedură penală neconstituțional în măsura în care acesta din urmă nu prevedea un drept la despăgubire în caz de detenție fără titlu care rezultă dintr-o eroare de calcul.
III. Concluziile statului pârât Având în vedere aceste considerații, guvernul italian consideră că reclamantul a primit satisfacție deplină și că nu mai există riscuri de noi încălcări similare celor constatate în prezenta cauză. Prin urmare, Italia și-a îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție. [1] Adoptată de Comitetul pentru Miniștri la 20 aprilie 2007 în cadrul celei de-a 992-a ședințe a delegaților miniștrilor
Résolution CM/ResDH(2007)53 [1] Exécution de l'arrêt de la Cour européenne des Droits de l'Homme Pezone contre l'Italie (Requête n o 42098/98, arrêt du 18 décembre 2003, définitif le 18 mars 2004) Le Comité des Ministres, en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l'Homme et des Libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité contrôle l'exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des Droits de l'Homme (ci-après nommées « la Convention » et “ la Cour »), Vu l'arrêt transmis par la Cour au Comité une fois définitif ; Rappelant que les violations de la Convention constatées par la Cour dans cette affaire concernent la détention irrégulière du requérant pendant 15 mois et 14 jours (du 11 décembre 1992 au 25 mars 1994), en raison d'une erreur de calcul sur la durée de sa peine (violation de l'article 5, paragraphe 1), ainsi que l'impossibilité pour le requérant d'obtenir une indemnisation pour cette détention illégale (violation de l'article 5, paragraphe 5) (voir détails dans l'Annexe) ; Ayant invité le gouvernement de l'Etat défendeur à l'informer des mesures prises suite à l'arrêt de la Cour, eu égard à l'obligation qu'a l'Italie de s'y conformer selon l'article 46, paragraphe 1, de la Convention ;
Ayant examiné les informations transmises par le gouvernement conformément aux Règles du Comité pour l'application de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention ; S'étant assuré que, dans le délai imparti, l'Etat défendeur a versé à la partie requérante, la satisfaction équitable prévue dans l'arrêt (voir détails dans l'Annexe), Rappelant que les constats de violation par la Cour exigent, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour dans ses arrêts, l'adoption par l'Etat défendeur, si nécessaire : - de mesures individuelles mettant fin aux violations et en effaçant les conséquences, si possible par restitutio in integrum ; et - de mesures générales, permettant de prévenir des violations semblables ; Après avoir examiné les mesures prises par l'Etat défendeur (voir Annexe) ; DECLARE qu'il a rempli ses fonctions en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire et DECIDE d'en clore l'examen.
Annexe à la Résolution CM/ResDH(2007)53 Informations sur les mesures prises afin de se conformer à l'arrêt dans l'affaire Pezone contre l'Italie Résumé introductif de l'affaire L'affaire concernait la détention irrégulière du requérant pendant 15 mois et 14 jours, du 11 décembre 1992 au 25 mars 1994, en raison d'une erreur de calcul sur la durée de sa peine, la durée de la détention provisoire qu'il avait subie auparavant n'ayant pas été imputée sur la peine prononcée (violation de l'article 5, paragraphe 1). L'affaire concernait de surcroît l'impossibilité pour le requérant d'obtenir une indemnisation pour cette détention illégale : la Cour européenne a pris en considération le fait que la législation en vigueur à l'époque des faits ne permettait pas une telle indemnisation, qu'un recours intenté par le requérant afin d'engager la responsabilité des magistrats n'avait pas abouti et que les juridictions italiennes avaient constamment nié l'applicabilité directe de l'article 5, paragraphe 5 de la Convention (violation de l'article 5,
paragraphe 5). I. Paiement de la satisfaction équitable et mesures individuelles a) Détails de la satisfaction équitable Dommage matériel Dommage moral Frais et dépens Total 35 000 € 8 000 € 43 000 € Payé entre le 19/04/2004 et le 27/05/2004 b) Mesures individuelles Les conséquences de la violation subie par le requérant en raison de sa détention irrégulière et de l'absence d'indemnisation ont été prises en compte et réparées par la Cour européenne dans le cadre de l'octroi d'une satisfaction équitable. Ainsi, aucune autre mesure individuelle spécifique n'a été nécessaire. II. Mesures générales De l'avis du Gouvernement, l'irrégularité de la détention du requérant, à l'origine de la violation de l'article 5, paragraphe 1, résulte d'une erreur isolée de calcul commise par les autorités.
Ces dernières ont par conséquent été informées de l'arrêt de la Cour européenne dans cette affaire afin de prévenir, dans la mesure du possible, la répétition d'une violation semblable. En ce qui concerne la violation de l'article 5, paragraphe 5, le Gouvernement rappelle que, depuis 1996, une indemnisation est désormais possible dans des cas semblables à l'affaire Pezone. En effet, une décision de la Cour constitutionnelle italienne (arrêt n o 310/96) du 25 juillet 96 a déclaré l'article 314 du code de procédure pénale inconstitutionnel dans la mesure où ce dernier ne prévoyait pas de droit à indemnisation en cas de détention sans titre résultant d'une erreur de calcul. III. Conclusions de l'Etat défendeur Au vu de ces considérations, le Gouvernement italien considère que le requérant a reçu entière satisfaction et qu'il n'existe plus de risque de nouvelles violations semblables à celles constatées dans la présente affaire.
Par conséquent, l'Italie a rempli ses obligations en vertu de l'article 46, paragraphe 1, de la Convention. [1] Adoptée par le Comité des Ministres le 20 avril 2007 lors de la 992e réunion des Délégués des Ministres