ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 453/2026
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 453/2026 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2026)
Ședința publică din data de 04 martie 2026
Deliberând, asupra cauzei de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cauzei
Este reprezentat de recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 254/09.05.2025 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosar nr. x/2023.
Decizia pronunțată de Curtea de Apel București
Prin decizia civilă nr. 254/09.05.2025, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a constatat perimat recursul formulat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 254/09.05.2025 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosar nr. x/2023.
Calea de atac a recursului exercitată în cauză
Împotriva deciziei civile nr. 254/09.05.2025 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a declarat recurs contestatorul A..
Recurentul a expus aspecte de fond ale pricinii, precizând că cererea de încuviințare a executării silite ce a generat prezentul litigiu este inadmisibilă, fapt ce determină ca și hotărârile judecătorești anterioare să fie, de asemenea, inadmisibile.
A învederat recurentul că, întrucât probele, cererile și demersurile sale procesuale au fost ignorate de către instanțe și i-a fost îngrădit accesul la justiție. În acest sens, arată că probele propuse au fost ignorate, iar cele 11 excepții de neconstituționalitate invocate nu au fost analizate.
După ce a expus istoricul litigiilor în care a figurat ca parte, recurentul a redat, în forma citării, texte ale unor dispoziții de drept procesual și constituțional.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8) C. proc. civ.
Nu au fost identificate motive de ordine publică, în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ.
Procedura de filtru
Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.
Prin raport s-a reținut că, deși partea are deschisă calea de atac a recursului, recursul nu este legal timbrat, nu este semnat și este formulat în afara termenului legal.
Completul de filtru nr. 10, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea către părți, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților la 17 și 18.12.2025.
La 22.12.2025, recurentul a formulat punct de vedere la raport prin care a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Examinând recursul în condițiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., în raport cu excepțiile procesuale incidente, invocate din oficiu de către instanță, respectiv excepția de tardivitate, de netimbrare și de nulitate pentru lipsa semnăturii, a căror analiză este prioritară potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
I. În ce privește excepția de nulitate, ca efect al depunerii cererii de recurs cu depășirea termenului legal imperativ, Înalta Curte reține că potrivit art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare.
Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, având în vedere că se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.
În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.
În cauză, decizia civilă nr. 254 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a fost pronunțată la 09.05.2025, dată de la care curge termenul de 5 zile prevăzut de lege pentru exercitarea recursului.
Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2) C. proc. civ., "când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește."
Conform textului legal, termenul de recurs s-a împlinit la 15.05.2025, iar recursul a fost declarat la 16.06.2025 (conform vizei de înregistrare de la dosar recurs), fiind exercitat cu depășirea termenului legal de 5 zile de la pronunțare prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ.
II. În ce privește excepția de nulitate pentru netimbrare, Înalta Curte notează că potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) și (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.. (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."
De asemenea, art. 33 alin. (1) din același act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 statuează în sensul că instanța va pune în vedere reclamantului, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de aceasta și de a transmite dovada achitării taxei în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.
În același timp, dispozițiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ. prevăd că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Lipsa mențiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și neîndeplinirea cerințelor prevăzute de alin. (2) sunt sancționate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea.
Prin rezoluția din 26.09.2025, de verificare și regularizare a cererii de recurs, instanța a stabilit în sarcina recurentului obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, conform dispozițiilor art. 25 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Prin adresa emisă la 02.10.2025 și comunicată la 13.10.2025, s-a pus în vedere recurentului ca în termen de cel mult 10 zile de la primire, să depună dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum 100 RON, în temeiul dispozițiilor art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării cererii de recurs, ca netimbrată.
Prin aceeași adresă, s-a învederat recurentului că are posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, la aceeași instanță, conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sau cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, potrivit dispozițiilor art. 33 alin. (2) coroborat cu art. 42 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Întrucât recurentul nu a contestat taxa judiciară de timbru stabilită în sarcina sa în niciuna dintre modalitățile prevăzute de lege și nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de către instanță, în temeiul prevederilor art. 24 alin. (1) și (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013, coroborate cu art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este legal timbrat, astfel încât se impune sancțiunea anulării acestuia.
III. Referitor la nulitatea recursului pentru lipsa semnăturii, dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. e) din C. proc. civ. statuează că cererea de recurs trebuie să cuprindă semnătura părții sau, după caz, a mandatarului părții, a reprezentantului legal al părții sau a consilierului juridic. Alin. (3) al aceluiași articol reține că "Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.
Înalta Curtea notează că recurentul nu a complinit aspectul procedural al semnării cererii de recurs, deși obligația procesuală i-a fost adusă la cunoștință prin adresa emisă la data de 02.10.2025 și comunicată la data de 13.10.2025, împrejurare față de care intervine sancțiunea nulității.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., va anula recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 254 din 09 mai 2025 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 254 din 09 mai 2025 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 04 martie 2026.