ÎCCJ, decizie (scj.ro #237622)

Contestație privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu. Imposibilitatea anulării, pe această cale, a titlului executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească

Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Executarea silită. Dispoziții generale. Contestația la executare

Index alfabetic: Contestație privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu

Motivarea hotărârii judecătorești

C. proc. civ., art. 443, art. 712 alin. (2), art. 713 alin. (1), art. 720 alin. (1)

Soluțiile pe care le poate pronunța instanța învestită cu o contestație privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu sunt fie cea de respingere, în măsura în care titlul executoriu nu necesită lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea sa, ori de admitere a acesteia, cu consecința indicării mențiunilor necesare de natură a lămuri înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului.

Soluția de anulare a titlului executoriu nu poate fi dispusă în cadrul unei contestații privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu, cu atât mai mult cu cât titlul executoriu este o hotărâre judecătorească a cărei desființare/anulare se poate solicita numai prin intermediul căilor ordinare sau extraordinare de atac specifice primei faze a procesului civil, iar nu prin intermediul contestației la executarea silită, cale de atac specifică celei de-a doua faze a procesului civil, în cadrul căreia, așa cum rezultă din cuprinsul art. 713 alin. (1) C. proc. civ., nu se mai poate solicita și nici examina legalitatea sau temeinicia titlului executoriu constituit dintr-o hotărâre judecătorească sau o hotărâre arbitrală.

I.C.C.J., Secția a II-a civilă, decizia nr. 1904 din 10 decembrie 2025

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova, Secția I civilă la 29.12.2023 sub nr. dosar x/215/2023, contestatorii A. și B., în contradictoriu cu pârâta Cooperativa Meșteșugărească C. S.C.M. Craiova, au formulat contestație la executare împotriva actelor de executare întocmite începând cu 11.10.2023 în dosarul nr. x/2023 aflat pe rolul B.E.J. D. și împotriva titlului executoriu - sentința nr. 338/23.12.2019, pronunțată în dosarul nr. x/63/2014 de către Tribunalul Dolj, Secția a II-a civilă și decizia nr. 168/10.03.2021, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, Secția a II-a civilă, îndreptată prin încheierea din 19.03.2021 -, prin care au solicitat:

În cauză, a fost conexat dosarul nr. y/215/2023 al Judecătoriei Craiova, Secția I civilă, fiind dispusă rectificarea conceptei și citarea în calitate de contestatori și a numiților E. și F.

Prin sentința civilă nr. 9371/17.09.2024, Judecătoria Craiova, Secția I civilă:

- a disjuns petitul având ca obiect contestația formulată împotriva actelor de executare emise începând cu 11.10.2023 și a dispus formarea unui nou dosar cu acest petit;

- a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a contestației la titlu în favoarea Tribunalului Dolj.

Prin încheierea din 18.10.2024, pronunțată în dosarul nr. x/63/2024, Tribunalul Dolj, Secția civilă, în conformitate cu dispozițiile art. 200 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ., a dispus trimiterea dosarului Secției a II-a civilă, specializată în litigii cu profesioniști, pentru competentă soluționare.

Prin sentința nr. 5/03.02.2025, pronunțată în dosarul nr. x/63/2024*, Tribunalul Dolj, Secția a II-a civilă a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, Secția a II-a civilă.

Prin decizia nr. 113/11.03.2025, Curtea de Apel Craiova, Secția a II-a civilă a respins ca nefondată contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu reprezentat de decizia nr. 168/10.03.2021 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, Secția a II-a civilă în dosarul nr. y/63/2014.

Împotriva acestei decizii, A., E, B. și F. au declarat recurs, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ., prin care au solicitat casarea și trimiterea cauzei spre o nouă judecată.

În motivare, din perspectiva motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., au afirmat că decizia recurată cuprinde motive străine de natura cauzei, în dispozitiv fiind adăugate împrejurări noi.

În acest sens, au învederat că au înțeles să formuleze contestație la executare întrucât cele două hotărâri judecătorești ce constituie titlul executoriu în temeiul căruia a fost inițiată executarea silită împotriva acestora nu sunt corelate sub aspectul înțelesului, al întinderii sau al aplicării celor dispuse.

Astfel, au evidențiat faptul că au solicitat corelarea a două categorii de sume, respectiv valoarea exprimată în euro a beneficiului nerealizat rezultat din lipsa de folosință a terenului să fie corelată cu o valoare exprimată în lei, iar valoarea construcțiilor, reprezentată de cele două categorii de sume exprimate de tribunal și schimbate de curtea de apel, să fie corelată sub aspectul unei singure sume ce urmează să fie pusă în executare.

În acest context, au reproșat Curții de Apel Craiova faptul că, în loc să lămurească dispozitivul, mai mult l-a încurcat, prin reținerea a trei categorii de sume, două pentru teren și una pentru construcții.

În opinia recurenților, acest aspect este străin de natura pricinii, iar normele de drept substanțial privitoare la lămurirea înțelesului titlului executoriu au fost încălcate prin faptul că s-a adăugat o sumă ce nu are legătură cu dispozitivul hotărârilor judecătorești ce constituie titlul executoriu.

Circumscris cazului de casare instituit de pct. 8 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., titularii recursului au susținut aplicarea greșită a normelor de drept material, raportat la art. 443 și art. 720 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, față de împrejurarea că art. 720 alin. (1) C. proc. civ. nu exclude o soluție de anulare a titlului executoriu, au reproșat instanței faptul că nu a analizat aplicabilitatea acestor prevederi și sub aspectul anulării titlului.

Au precizat că nu au urmat procedura prevăzută de art. 443 C. proc. civ., respectiv lămurirea hotărârii și înlăturarea dispozițiilor potrivnice de către instanța care a pronunțat hotărârea, astfel că solicitarea concorda cu decizia nr. 355/04.02.2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

În fine, afirmând că instanța, pe de o parte, s-a aflat în eroare cu privire la conținutul obiectului cererii, prin raportare la petitele dispozitivelor hotărârilor judecătorești ce constituie titlul executoriu ce urma a fi analizat, iar, pe de altă parte, a omis să analizeze solicitarea privind aplicabilitatea dispozițiilor art. 720 alin. (1) C. proc. civ. și sub aspectul anulării titlului, au apreciat că judecata în fond trebuie refăcută.

Intimata nu a uzat de dreptul procesual de a formula întâmpinare, însă, prin notele de ședință înaintate la dosar a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Răspunzând criticii referitoare la incidența art. 720 alin. (1) C. proc. civ., a precizat că este lipsită de relevanță, deoarece situația premisă cerută de textul de lege nu este îndeplinită, în condițiile în care contestația la executare a fost respinsă.

De asemenea, a susținut că sunt nefondate alegațiile privind cele trei categorii de sume, din lecturarea corelată a hotărârilor judecătorești, ce constituie titlul executoriu contestat, rezultând ce reprezintă sumele astfel stabilite.

În legătură cu pretinsa încălcare a normelor de drept substanțial privind lămurirea înțelesului titlului executoriu, a afirmat caracterul pur formal, câtă vreme nu se indică în concret care sunt dispozițiile legale încălcate.

Prin rezoluția din 28.07.2025 s-a fixat termen în ședință publică la 10.12.2025, cu citarea părților.

Examinând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele de drept ce urmează să fie expuse.

Într-un prim considerent, Înalta Curte notează că se circumscrie motivului de nelegalitate statuat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. nemotivarea hotărârii, motivarea sa contradictorie sau prezentarea, de către instanța a cărei hotărâre este recurată,

numai a motivelor străine de natura pricinii.

Așa fiind, nu orice viciu/carență a motivării duce inexorabil la casare, ci

hotărârea va fi casată dacă conține

numai

considerente străine de natura pricinii.

Prin urmare, simpla existență a unor motive străine de natura pricinii, alături de argumente și considerente circumscrise naturii și obiectului litigiului, care sprijină soluția din dispozitiv, nu conduce la întrunirea acestui motiv de casare reglementat de art. 488 pct. 6 C. proc. civ.

Examenul hotărârii recurate permite instanței supreme observația că aceasta nu doar că nu cuprinde numai considerente străine de natura pricinii, ci reflectă corecta lămurire a înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu, decizia recurată fiind la adăpost de orice critică sub acest aspect.

Înalta Curte remarcă faptul că, prin contestația formulată și, ulterior, prin precizările expuse în fața instanței, contestatorii, prin reprezentantul convențional, au solicitat lămurirea înțelesului titlului executoriu, sub aspectul întinderii și al cuantumului sumelor de bani, raportat la soluția de admitere a apelului formulat de reclamantă împotriva sentinței nr. 338/23.12.2019 pronunțată de Tribunalul Dolj, Secția a II-a civilă și schimbarea în parte a dispozițiilor acesteia prin decizia nr. 168/10.03.2021, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, Secția a II-a civilă.

Având a analiza argumentele referitoare la interpretarea titlului executoriu, prezentate în contestația la titlu, instanța astfel învestită a apreciat judicios că admiterea cererii nu este justificată, deoarece dispozitivul hotărârilor judecătorești ce constituie titlul executoriu supus procedurii de lămurire nu cuprinde aspecte neclare.

Astfel, se observă că, prin considerentele deciziei recurate, Curtea de Apel Craiova, opus celor susținute de către contestatori, a reținut că, urmare a admiterii apelului reclamantei, sentința nr. 338/23.12.2019 nu a fost desființată în integralitate, ci a fost schimbată în parte, fiind menținute obligațiile pârâților de a achita suma de 447.358 lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului pe ultimii trei ani anterior formulării acțiunii (18.12.2011 - 17.12.2014), și de a achita suma de 60.429 lei, reprezentând contravaloarea construcțiilor. De asemenea, a statuat că,

în plus,

prin decizia nr. 168/10.03.2021, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 19.03.2021, pârâții au fost obligați, în solidar,

și

la plata sumei de 137.895 euro, în echivalent în lei, la data plății, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a imobilului teren pentru perioada 18.12.2014 - 17.10.2019.

În acest context, Înalta Curte reține că instanța a lămurit, practic, înțelesul și întinderea titlului executoriu în temeiul căruia a fost inițiată executarea silită, precizând în mod expres categoriile de sume lei/euro pentru lipsa de folosință a terenului imobil aferentă perioadelor 18.12.2011-17.12.2014, respectiv 18.12.2014-17.10.2019, dar și contravaloarea construcțiilor, întocmai celor solicitate de către contestatori.

Afirmațiile din memoriul de recurs referitoare la adăugarea unei sume de bani care nu ar avea legătură cu dispozitivele hotărârilor judecătorești ce constituie titlul executoriu nu se confirmă, deoarece instanța, prin decizia recurată, nu a reținut niciunde alte sume decât cele menționate în hotărârile judecătorești analizate și a căror lămurire s-a solicitat.

În egală măsură, Înalta Curte notează că în ipoteza considerentelor străine de natura cauzei, critica trebuie să identifice părțile din hotărâre care nu au legătură cu problema juridică analizată de către instanță. Or, în condițiile în care recurenții s-au limitat să afirme că instanța a adăugat o sumă, fără a-i preciza cuantumul și ce anume ar reprezenta, aspectele învederate nu pot genera controlul de nelegalitate. Aceasta întrucât, astfel formulată, critica nu ridică o problemă de legalitate sau de coerență a raționamentului instanței, ci reflectă, mai degrabă, o nemulțumire subiectivă a recurenților față de soluția pronunțată prin decizia recurată.

Cum, în realitate, prin argumentele expuse, recurenții își exprimă dezacordul față de maniera în care Curtea de Apel Craiova a motivat soluția de respingere a contestației privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu, Înalta Curte, pentru considerentele enunțate, nu poate primi nici critica prin care se pretinde că instanța s-ar fi aflat în eroare cu privire la conținutul cererii, prin raportare la petitele dispozitivelor hotărârilor judecătorești ce constituie titlul executoriu.

Vor fi înlăturate și criticile prin care se afirmă aplicarea greșită a normelor de drept material, raportat la art. 443 și art. 720 alin. (1) C. proc. civ., respectiv cele prin care se reproșează Curții de Apel Craiova neanalizarea solicitării privind aplicabilitatea dispozițiilor art. 720 alin. (1) C. proc. civ. și sub aspectul posibilității de pronunțare a soluției

anulării titlului executoriu

.

Cercetarea memoriului de recurs relevă faptul că recurenții doar pretind faptul că au fost aplicate greșit norme de drept material, fără a arăta, în concret, care sunt acestea și cum s-a realizat aplicarea lor greșită de către instanță, limitându-se la o simplă afirmație - raportat la art. 443 și art. 720 alin. (1) C. proc. civ. -  nesusținută de argumente care să facă posibilă analiza de legalitate.

Înalta Curte constată, astfel, că încadrarea dată de recurenți criticii, respectiv art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este una pur formală, aspectele învederate neputând fi subsumate motivului invocat, dar nici vreunei alte ipoteze reglementate de textul de lege menționat.

Critica prin care se susține neanalizarea solicitării privind

anularea titlului executoriu

, circumscrisă de către recurenți cazului de casare prevăzut de pct. 8 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., va fi analizată din perspectiva motivului de nelegalitate statuat de pct. 6 al textului de lege menționat, întrucât se impută un viciu al hotărârii și nu încălcarea sau aplicarea greșită a unei norme de drept material.

Astfel, Înalta Curte reține că în mod justificat Curtea de Apel Craiova nu s-a pronunțat cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor art. 720 alin. (1) C. proc. civ. (norme de procedură iar nu de drept material/substanțial) sub aspectul anulării titlului executoriu, în condițiile în care, urmare a declinării, a fost învestită exclusiv cu soluționarea contestației privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu, formă a contestației la executare prin care nu se poate obține mai mult decât lămurirea titlului executoriu, contestația privind lămurirea titlului nefiind o cale de retractare ori de reformare a acestuia.

Este adevărat că dispozițiile art. 720 alin. (1) C. proc. civ. enumeră soluțiile pe care la poate pronunța instanța care judecă o contestație la executarea silită, indicând expres posibilitatea anulării actului de executare dar și a anulării titlului executoriu. Însă, în cuprinsul aceluiași text de lege, legiuitorul a subliniat că soluțiile pe care le poate dispune instanța învestită cu contestația la executare, în cazul admiterii contestației, sunt dependente de „obiectul contestației”, așa cum rezultă el din conținutul art. 712 C. proc. civ. ce poartă acest titlu marginal „Obiectul contestației”.

Or, atâta vreme cât curtea de apel a fost învestită cu acea parte a contestației la executare promovată de contestatori, care a fost calificată și soluționată ca fiind o contestație cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu [art. 712 alin. (2) C. proc. civ.], instanța învestită nu avea alegerea decât între două soluții: respingerea contestației, în măsura în care titlul executoriu nu necesita lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea sa, ori admiterea contestației cu consecința indicării mențiunilor necesare de natură a lămuri înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului.

În niciun caz, soluția de anulare a titlului executoriu nu putea fi dispusă în cadrul unei astfel de contestații, denumită în doctrină și jurisprudență „contestație la titlu”, cu atât mai mult cu cât titlul executoriu la care se referă contestatorii este o hotărâre judecătorească a cărei desființare/anulare se poate solicita numai prin intermediul căilor ordinare sau extraordinare de atac specifice primei faze a procesului civil, iar nu prin intermediul contestației la executarea silită, cale de atac specifică celei de-a doua faze a procesului civil, în cadrul căreia, așa cum rezultă din cuprinsul art. 713 alin. (1) C. proc. civ., nu se mai poate solicita și nici examina legalitatea sau temeinicia titlului executoriu constituit dintr-o hotărâre judecătorească sau o hotărâre arbitrală.

Pentru toate aceste considerente, reținând că argumentele critice formulate nu reliefează un aspect de nelegalitate a hotărârii atacate și cum, în speță, nu pot fi reținute motive de ordine publică, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte a respins ca nefondat recursul declarat de recurenții A., E, B. și F. împotriva deciziei nr. 113/11.03.2025, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, Secția a II-a civilă.