CASE OF PIERRE LEMOINE AGAINST FRANCE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Information given by the government concerning measures taken to prevent new violations. Payment of the sums provided for in the judgment
CASE OF PIERRE LEMOINE AGAINST FRANCE (CtEDO, 2007)
Rezoluția finală CM/ResDH(2007)45 Cererea privind drepturile omului nr. 26242/95 Pierre Lemoine împotriva Franței (aprobată de Comitetul de miniștri la 20 aprilie 2007, la a 992-a ședință a Deputaților miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 32 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumită în continuare „Convenția”); având în vedere Rezoluția provizorie DH(99)353, adoptată la 9 iunie 1999 în cazul lui Pierre Lemoine împotriva Franței, în care Comitetul de miniștri a hotărât că a existat o încălcare a articolului 1 din Protocolul 1 la Convenție în cadrul unei proceduri fiscale și să facă public raportul Comisiei Europene pentru Drepturile Omului; întrucât Comitetul de miniștri a examinat propunerile făcute de Comisie în transmiterea raportului său în ceea ce privește doar satisfacția care trebuie acordate reclamantului, propuneri completate cu o scrisoare a președintelui Comisiei din 30 octombrie 1999; întrucât, în cadrul celei de-a 775-a ședințe a Deputaților Miniștrilor, Comitetul de Miniștri, care a fost de acord cu propunerile Comisiei, deținute prin decizia adoptată la 17 decembrie 2001, în conformitate cu art. 32 alin. (2) din Convenție, că Guvernul Statului pârât trebuia să plătească reclamantului ca o justă satisfacție, în termen de trei luni, 150 000 de franci francezi în ceea ce privește prejudiciile morale și pecuniare, iar dobânzile ar trebui plătite pentru orice sumă nerambursată, calculată pe baza fiecărei luni de întârziere întregi (în conformitate cu decizia adoptată de Comitetul de Miniștri în cea de-a 599-a ședință, la 17 În septembrie 1997, cu privire la principiile generale privind plata dobânzilor nejustificate) la rata legală aplicabilă la data prezentei decizii, se înțelege că dobânzile ar fi acumulate de la expirarea termenului până când plata completă a fost pusă la dispoziția reclamantului; întrucât Comitetul de Miniștri a invitat Guvernul Statului pârât să-l informeze cu privire la măsurile luate în urma deciziilor sale din 9 iunie 1999 și 17 decembrie 2001, având în vedere obligația Franței în temeiul art. 32 alin. (4) din Convenția de a le respecta; întrucât în timpul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a indicat că raportul Comisiei, precum și deciziile Comitetului de Miniștri au fost publicate pe baza de date a Légifrancei; întrucât Comitetul de Miniștri s-a convins că, la 27 ianuarie 2003, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului suma totală de 23.871.26 euro, care include satisfacția echitabilă și dobânda datorată ca urmare a plăților întârziere Declară, după examinarea măsurilor luate de guvernul Franței și având în vedere decizia luată în cadrul celei de-a 841-a reuniuni a Deputaților miniștri (17 iunie 2003), că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 32 din Convenție în acest caz și decide să încheie examinarea.