ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5345/2024

Ședința publică din data de 20 noiembrie 2024

Asupra recursurilor de față și văzând dispozițiile art. 499 C. proc. civ., constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2022 pe rolul Tribunalului Olt, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâții M.A.I. - Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de Ordine Publică, au solicitat instanței admiterea contestației, anularea înscrisului înregistrat sub nr. x din 23.03.2022, prin care a fost anulat raportul de evaluare și tratare a riscurilor la securitatea fizică, nr. 2680/05.03.2021 și grila aferentă, precum și a înscrisului nr. 2.466.481/S3 din 23.05.2022, emis de către același intimat, prin care a fost respinsă plângerea/sesizarea formulată împotriva înscrisului precizat anterior și menținerea raportului de evaluare si tratare a riscurilor la securitatea fizică nr. 2680/05.03.2021 și a grilei aferente, ca fiind temeinice și legale.

Reclamanții A. și B. au depus o cerere de modificare a cererii de chemare în judecată, prin care au solicitat a se lua act de faptul că înțeleg să se judece în contradictoriu și cu Direcția Generală de Poliție a Municipiului București (DGPMB).

Au solicitat anularea raportului cu propunere de anulare a analizei de risc, înscris înregistrat sub numărul x/4/CC din 05.08.2021, emis de către DGPMB (înaintat cu adresa nr. x C. civ. din 05.08.2021 IGPR) și a referatului privind propunerea de anulare a analizei de risc la securitatea fizica pentru obiectivul C., înscris înregistrat sub numărul x din 23.03.2022, emis de IGPR.

Prin sentința nr. 231/2023 din 16 mai 2023 pronunțată de Tribunalul Olt, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Olt și a fost declinată cererea de chemare în judecată, către Curtea de Apel Craiova.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2023, la data de 09.06.2023.

Prin încheierea din ședința publică de la 22.09.2023, instanța a dispus introducerea în cauză a petentei S.C. C. S.R.L., beneficiarul actului contestat - raportul de evaluare și tratare a riscurilor la securitatea fizică nr. 2680/05.03.2021.

Prin sentința nr. 644 din 8 decembrie 2023, a fost respinsă excepția lipsei de interes și excepția prescripției dreptului de a formula acțiune, invocate de pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de Ordine Publică.

A fost admisă excepția inadmisibilității invocată de pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de Ordine Publică, în ceea ce privește adresa nr. x din 23.03.2022 și adresa nr. x din 23.05.2022, emise de Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de Ordine Publică și a respins respinge cererea reclamantului de anulare a acestor adrese, ca inadmisibilă.

A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția inadmisibilității, invocate de pârâta Direcția Generală de Poliție a Mun. București - Serviciul de Ordine Publică.

A fost admisă în parte acțiunea, astfel cum a fost modificată, formulată de reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de Ordine Publică, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București și S.C. C. S.R.L., și, în consecință, a fost anulat Raportul nr. x.073/4/CC din 05.08.2021 emis de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București și Referatul nr. x/S3/P.E. din 23.03.2022 emis de Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de Ordine Publică.

Împotriva hotărârii pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, au declarat pârâți Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de Ordine Publică și Direcția Generală de Poliție a Municipiului București

3.1. Recursul declarat de recurentul-pârât Direcția Generală de Poliție a Municipiului București

Recurentul-pârât a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, invocând în drept prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

În susținerea motivului de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., pârâtul arată că hotărârea recurată încalcă dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât hotărârea recurată nu conține motivele pe care se întemeiază.

Arată că instanța de fond a respins în mod greșit excepția inadmisibilității invocată de către Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, întrucât raportul nr. x.073/4/CC/05.08.2021 întocmit de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București - Serviciul de Ordine Publică, nu este act administrativ care să nască, să modifice, sau să stingă un raport juridic, nefiind supus comunicării.

Totodată, susține că nu este de acord cu cele reținute de instanța de fond, întrucât raportul nr. x.073/4/CC/05.08.2021 emis de Direcția Generală Poliției Municipiului București - Serviciul Ordine Publică nu este un act premergător emiterii referatului Inspectoratului General al Poliției Române, ci este un act de informare, neputând, în niciun caz, să fie atacat pe cale principală în temeiul Legii nr. 554/2004 a Contenciosului Administrativ.

Prin urmare, rolul raportului este acela de informare a structurii superioare cu privire la opinia structurii emitente despre situația de fapt constatată și încălcarea prevederilor legale reținute, nereprezentând nici măcar un act preparator (precum avizul) pentru emiterea actului administrativ producător de efecte juridice.

În susținerea criticii fondată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul susține, că a doua problemă de drept supusă analizei instanței de recurs este dacă încheierea unui contract de mentenanță a sistemului de securitate are un impact de diminuare a riscurilor la securitate fizică și dacă evaluatorul ar putea să cuantifice acest element prevăzut de legiuitor în grila de evaluare prevăzută de Anexa nr. 8 a Instrucțiunilor M.A.I. nr. 9/2013 privind efectuarea analizelor de risc la securitatea fizică a unităților ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, Secțiunea 4.2 denumită "Detalii alte criterii - Elemente de evaluare cu efect de diminuare a riscului" conform căreia "se descriu măsuri suplimentare de securitate sau situații/caracteristici speciale cu efect de diminuare a riscului". Cu toate acestea, elementul a fost menționat de reclamant în anexa analizei de risc la securitate fizică anulată, deși nu poate constitui o măsură suplimentară de securitate sau o situație/caracteristică specială.

Susține recurentul că prin analiza de risc la Securitate fizică se identifică amenințările și vulnerabilitățile care pot pune în pericol viața, integritatea corporală sau libertatea persoanei ori care pot aduce prejudicii valorilor deținute de unități, iar în baza acestor evaluări se stabilesc măsurile necesare pentru limitarea sau eliminarea acestora. Or, din analiza art. 3 lit. t) din I.M.A.I. nr. 9/2013, rezultă că măsura de securitate este o soluție luată ca urmare a unei amenințări și vulnerabilități identificate și care are ca scop reducerea riscurilor asociate.

Astfel, această logică juridică ar avea drept efect crearea unui pseudo-mecanism juridic, prin care s-ar scădea în mod artificial nivelul riscului de securitate, fără a aduce în fapt măsuri de securitate concrete care să fie în beneficiul unităților.

Pe această cale, nivelul de risc la securitate fizică poate fi diminuat ipotetic din oficiu cu până la 10 puncte (valoarea maximă permisă de instrucțiuni) ca urmare a introducerii unor măsuri pe care oricum legea le stabilește ca fiind obligatorii pentru implementare, pierzându-se din vedere esența măsurilor suplimentare de securitate sau situații/caracteristici speciale (specifice) fiecărui obiectiv pe care evaluatorul poate să le identifice.

În fine susține recurentul că măsura de securitate este o soluție luată ca urmare a unei amenințări și vulnerabilități identificate și care are ca scop reducerea riscurilor asociate. Nu se poate considera că un risc la securitatea fizică îl reprezintă neîncheierea unui contract de mentenanță. Practic, spațiul în cauză nu este unul mai sigur prin încheierea acestui contract, securitatea nu este sporită efectiv. Legiuitorul nu a prevăzut, în grila de evaluare, diminuarea riscului la securitate fizică în cazul încheierii unui contract de mentenanță întrucât aceasta este o obligație stabilită prin textul de lege.

3.2. Recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de Ordine Publică

Invocând criticii întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pârâtul a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a sentinței atacate și, în rejudecare, respingerea acțiunii formulate de reclamantă ca neîntemeiată.

Contrar celor reținute de instanța de fond, apreciază recurentul că instanța de contencios administrativ nu are temei legal pentru a obliga pârâtul I.G.P.R. să nu anuleze analiza de risc, pentru că această operațiune intră în atribuțiile stabilite prin lege pentru Direcția de Ordine Publică.

În acest sens arată că analiza de risc este o expertiză efectuată de inspectoratele de poliție pentru calcularea și furnizarea coeficienților de criminalitate specifică la nivel de zonă și de către experți înscriși în D., iar instanța nu se poate substitui organelor stabilite de lege sau expertului în a aprecia analiza riscului.

Prin sentința recurată, instanța a reținut în mod nelegal faptul că evaluatorul ar fi diminuat în mod nereal cu 3 puncte nivelul de risc la poziția 4.2 din grila de evaluare a riscului. Pentru a justifica această afirmație, atât în raportul D.G.P.M.B. - S.O.P. cât și în referatul I.G.P.R. - S.O.P. contestate, se prevede faptul că "reviziile tehnice periodice includ toate operațiunile necesare pentru menținerea în stare de funcționare a subsistemelor tehnice instalate la parametrii proiectați, iar frecvența acestora se stabilește de beneficiar, în funcție de riscurile la adresa securității fizice și a mediului ambient, însă cel puțin o revizie pe semestru", aspect prevăzut în art. 10 alin. (5) din Anexa 7 la Normele Metodologice aprobate prin H.G. nr. 301/2012.

În continuare recurentul susține că interpretarea instanței de fond este eronată, întrucât o obligație legală trebuie respectată în mod obligatoriu de toți destinatarii legii, neputând fi considerată o măsură ori un element cu efect de diminuare a riscului, astfel de element sau măsură putând fi considerate doar elemente cu impact concret asupra riscurilor de securitate, identificate sau propuse de evaluator pe lângă cele stabilite deja de lege ca fiind necesare și obligatorii.

Așa fiind, pârâtul susține că, contrar celor reținute de instanța de fond, neîncheierea unui contract de mentenanță pentru sistemul de alarmare crește a riscul de securitate fizică, de exemplu prin nefuncționarea corespunzătoare a vreunui element din ansamblul de echipamente ce formează sistemul de alarmare, nerepararea la timp sau în cazul vreunei urgențe a pedalei de panică sau a televiziunii cu circuit închis etc.

Prin întâmpinare, intimații-reclamanți A. S.R.L. și B., au invocat excepția nulității recursurilor formulate de Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de Ordine Publică și Direcția Generală de Poliție a Municipiului București.

Pe fond au cerut respingerea recursurilor, apreciind că hotărârea recurată a fost pronunțată cu aplicarea corectă a legii.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate și prin raportare la actele și lucrările dosarului și la dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursurile declarate sunt întemeiate pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Preliminar, analizând cu prioritate cererea de recurs, sub aspectul condițiilor prevăzute de C. proc. civ. sub sancțiunea nulității, Înalta Curte a constatat că motivele de nelegalitate expuse în cererea de recurs formulată de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București pot fi circumscrise cazurilor de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.. De asemenea, motivele de nelegalitate expuse în cererea de recurs formulată de Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de Ordine Publică pot fi circumscrise cazului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., astfel că excepția nulității recursului a fost respinsă ca neîntemeiată.

Statuarea de către instanța de recurs asupra modului în care legea a fost aplicată raportului juridic dedus judecății se realizează în raport de situația de fapt stabilită de către instanțele de fond pe baza probatoriilor administrate de părți sau, după caz, de instanța de judecată, din oficiu, și, respectiv, de interpretarea dată de instanțele de fond normelor de drept apreciate a fi incidente raportului juridic dedus judecății, astfel cum aceste aspecte rezultă din considerentele hotărârii recurate.

Ca atare, judecătorii fondului au a statua prin hotărârea pronunțată, în mod explicit și într-o manieră coerentă, atât cu privire la calificarea dată actelor și faptelor deduse judecății, cu luarea în considerare a limitelor învestirii și a probatoriilor administrate, cât și cu privire la interpretarea normelor de drept care fundamentează soluția, obligația judecătorilor de a-și motiva hotărârile în fapt și în drept constituind una din garanțiile dreptului la un proces echitabil.

Cât privește normele de drept, hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă, rezultat al interpretării judecătorești, propria statuare a instanței de judecată asupra acelor norme de drept care au fost apreciate a fi esențiale din perspectiva raportului juridic dedus judecății, precum și argumentele pentru care au fost înlăturate de la aplicare celelalte norme de drept invocate de părți, ca fiind străine cauzei, în raport de situația de fapt reținută.

În caz contrar, atare omisiuni ale instanței de judecată pun în discuție incidența motivelor de recurs prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. și, în măsura în considerentele de drept reținute nu sprijină soluția, și a motivului de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În acest sens sunt și dispozițiile art. 22 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd următoarele: Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. În acest scop, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicații, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum și alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părțile se împotrivesc.

Se poate observa că, prin cererea de chemare în judecată astfel cum a fost modificată, reclamanții A. și B. au solicitat anularea înscrisului înregistrat de către Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de Ordine Publică (I.G.P.R.-D.O.P.) sub numărul 341.876/S3 din 23.03.2022 prin care a fost anulat raportul de evaluare și tratare a riscurilor la securitatea fizică nr. 2680/05.03.2021 și a grilei aferente, elaborate de reclamantă prin evaluator B. pentru obiectivul C. nr. 14 București, anularea înscrisului nr. 2.466.481/S3 din 23.05.2022, emis de I.G.P.R.-D.O.P., prin care a fost respinsă plângerea formulată de reclamanți, anularea raportului cu propunere de anulare a analizei de risc, înscris înregistrat sub numărul x/4/CC din 05.08.2021 emis de către de Direcția Generală de Poliție a municipiului București - Serviciul de Ordine Publică, a referatului înregistrat sub numărul x/S3/PE din 23.03.2022 emis de I.G.P.R.-D.O.P., privind propunerea de anulare a analizei de risc la securitatea fizică, referat aprobat de Directorul Direcției de Ordine Publică.

Trebuie precizat că reclamanta A. are ca obiect de activitate efectuarea analizelor de risc la securitatea fizică pentru unitățile ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanei, precum și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care desfășoară astfel de activități.

Ca atare, la solicitarea beneficiarului C. S.R.L., a fost întocmit de către A. prin executant B., evaluator de risc la securitatea fizică, înregistrat la D. la poziția nr. 155/04.12.2013, raportul de evaluare și tratare a riscurilor la securitatea fizică nr. 2680/05.03.2021 pentru obiectivul Agenția Player nr. 14 al S.C. C. S.R.L., situată în București, str. x, bl. 152.

În anul 2021, D.G.P.M.B.-S.O.P., a verificat mai multe analize de risc întocmite de același evaluator, inclusiv în analiza de risc la securitate fizică nr. 2680/05.03.2021. În contestația administrativă, s-a menționat că, "la data emiterii actului administrativ prin care se anulează raportul de evaluare și tratare a riscurilor la securitatea fizică nr. 2680/05.03.2021 și a grilei de evaluare aferentă, societatea beneficiară deținea o altă analiză de risc, însușită în data de 06.01.2022. Astfel, la data de 23.03.2022 analiza de risc ce face obiectul adresei nu mai exista, în consecință, măsura de anulare a raportului de risc nu se justifică."

Urmare a verificării analizei de risc, pârâta D.G.P.M.B.-S.O.P. a întocmit "Raportul cu propunere de anulare a Analizei de risc la securitate fizică nr. 2680/05.03.2021, întocmită de evaluatorul B., poziția nr. 155 în D.., pentru sala de exploatare a jocurilor de noroc a societății C. S.R.L., situată în București, str. x, bl. 152.", Raport înregistrat de pârâtă cu nr. 386.073/4/CC din 05.08.2021 .

Mai este de menționat că, prin referat a fost propusă anularea analizei de risc la securitate fizică pentru obiectul C. din Mun. București, str. x, înregistrată cu nr. x/05.03.2021, evidențierea măsurii anulării analizei de risc la securitate fizică în D.. și notificarea beneficiarului C., prestatorului A. S.R.L. și D.G.P.M.B. cu privire la măsura dispusă, propunere care a fost însușită de Directorul Direcției de Ordine Publică din cadrul I.G.P.R., care a semnat referatul I.G.P.R.-D.O.P. nr. x/S3/P.E. din 23.03.2022 la rubrica "Aprob/Director".

Pornind de la aceste aspecte, analizând lucrările dosarului, se constată reclamanții au solicitat anularea raportului cu propunere de anulare a analizei de risc din 05.08.2021 și a referatului privind propunerea de anulare a analizei de risc. S-a constatat că s-a dispus anularea lor ținând cont de faptul că în evaluarea pe care societatea prin evaluator a realizat-o cu privire la analiza de risc pentru Agenția Player nr. 14 s-ar fi uzitat de date incorecte în condițiile în care s-ar fi diminuat punctajul din grilă cu trei puncte.

S-a mai susținut că evaluatorul a procedat la analizarea unui contract de mentenanță pe care l-a considerat element cu efect de diminuare a riscului și a procedat în consecință. Ca atare, este necesar a se stabili dacă situația existentă poate fi încadrată în categoria date nereale sau incorecte sau este un element care rămâne la latitudinea evaluatorului, ținând cont de obligațiile pe care le are într-o asemenea evaluare.

În ceea ce privește motivele de recurs prin care se susține încălcarea dispozițiilor de drept material incidente în cauză, sunt de reținut următoarele:

Raportat la situația de fapt reținută de instanța de fond, se constată că prin hotărârea recurată instanța a procedat la interpretarea și aplicarea doar a unora dintre normele de drept invocate drept temei al pretențiilor, iar în ceea ce privește celelalte norme de drept invocate de părți, dezbaterea și motivarea înlăturării lor lipsesc cu desăvârșire.

Totodată, se constată că aspecte de fapt esențiale ale cauzei nu au fost pe deplin lămurite, iar cele reținute nu pot fundamenta, în raport de normele de drept interpretate, concluziile reținute și, pe cale de consecință, soluția pronunțată urmează fi casată in parte.

Prin sentința civilă nr. 644/08.12.2023, Curtea de Apel Craiova a reținut că referitor la motivele pentru care fost anulată analiza de risc și dispusă înscrierea anulării în D., că atât în raport, cât și în referat s-a reținut în mod nelegal faptul că evaluatorul ar fi diminuat în mod nereal cu 3 puncte nivelul de risc la poziția 4.2 din grila de evaluare a riscului.

Pentru a justifica această afirmație, se reține că, atât în raportul D.G.P.M.B. - S.O.P.,cât și în referatul I.G.P.R. - S.O.P. contestate, se prevede faptul că "reviziile tehnice periodice includ toate operațiunile necesare pentru menținerea în stare de funcționare a subsistemelor tehnice instalate la parametrii proiectați, iar frecvența acestora se stabilește de beneficiar, în funcție de riscurile la adresa securității fizice și a mediului ambient, însă cel puțin o revizie pe semestru", aspect prevăzut în art. 10 alin. (5) din Anexa 7 la Normele Metodologice aprobate prin H.G. nr. 301/2012.

Se mai arată că pârâtele au indicat în raportul și referatul contestate incidența art. 4 din Anexa I la H.G. nr. 301/2012, care prevede că "beneficiarii sistemelor avizate sunt obligați să încheie contracte de întreținere periodică cu societăți licențiate, care să ateste funcționarea sistemului conform parametrilor tehnici".

Așadar, instanța de fond reține că normele legale invocate de recurente, respectiv art. 4 din Anexa 1 la H.G. nr. 301/2012 și Anexa 7 la Normele Metodologice aprobate prin H.G. nr. 301/2012, impun beneficiarului sistemelor de alarmare împotriva efracției efectuarea periodică a unor revizii tehnice pentru instalația de alarmare și încheierea unor contracte de întreținere periodică cu societăți licențiate.

A mai reținut judecătorul fondului că ceea ce trebuie lămurit în cauză este dacă existența unei obligații legale de încheiere a unui contract de întreținere periodică cu societăți licențiate împiedică cuantificarea acestui contract ca element cu impact de creștere sau diminuare a riscurilor de securitate fizică.

Analizând textele legale incidente în cauză, instanța a constatat că nu există nicio prevedere legală care prevadă interzicerea cuantificării îndeplinirii sau neîndeplinirii unei obligații legale ca o măsură care să aibă impact de creștere sau diminuare a riscurilor de securitate fizică.

Cât privește dispozițiile legale menționate, este de observat că instanța de fond a înlăturat norma de drept la care s-a referit anterior, astfel că interpretarea instanței nu poate fi menținută în condițiile în care această obligație legală trebuie respectată în mod obligatoriu de toți destinatarii legii, neputând fi considerată o măsură ori un element cu efect de diminuare a riscului, astfel de element sau măsură putând fi considerate doar elemente cu impact concret asupra riscurilor de securitate, identificate sau propuse de evaluator pe lângă cele stabilite deja de lege ca fiind necesare și obligatorii.

Contrar celor reținute de instanța de fond, este evident că neîncheierea unui contract de mentenanță pentru sistemul de alarmare crește riscul de securitate fizică, de exemplu prin pentru sistemul de alarmare crește a riscul de securitate fizică, de exemplu prin nefuncționarea corespunzătoare a vreunui element din ansamblul de echipamente ce formează sistemul de alarmare, nerepararea la timp sau în cazul vreunei urgențe a pedalei de panică sau a televiziunii cu circuit închis etc.

Mai mult decât atât, este de observat că analiza de risc la securitate fizică pentru obiectivul C. este întocmită prin utilizarea de date incorecte, precum și prin interpretarea eronată a prevederilor legale, aspecte ce au condus la diminuarea nejustificată a nivelului de risc determinat sau care sunt interzise de cadrul legal incident domeniului sistemelor de securitate (modificarea grilei de evaluare a nivelului de risc).

Or, în cadrul prezentării bazei legale, evaluatorul precizează faptul că "Elaborarea raportului de evaluare și tratare a riscurilor la securitatea fizică s-a realizat în baza prevederilor:"... "O.U.G. nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice" . . . . . . . . . ."Decizia nr. 166/2013 a Prim-ministrului privind aprobarea Normelor metodologice ale Guvernului României din 19.03.2013 pentru realizarea/echivalarea/revizuirea planurilor de securitate ale proprietarilor/operatorilor/administratorilor de infrastructură critică națională/europeană.", aspect incorect, întrucât obiectivul evaluat face parte din categoria sălilor incintelor de exploatare a jocurilor de noroc.

În concluzie, prin actele contestate s-a reținut că analiza de risc la securitate fizică este întocmită prin utilizarea de date incorecte și prin interpretarea eronată a prevederilor legale, respectiv:

- evaluatorul a indicat că tratarea riscurilor s-a făcut în baza prevederilor O.U.G. nr. 98/2010 și a Deciziei nr. 166/2013 privind aprobarea Normelor metodologice din 19.03.2013, ambele fiind acte normative care se referă la infrastructuri critice naționale/europene, deși obiectivul vizat de lucrarea de analiză nu făcea parte dintr-o astfel de infrastructură, ci din categoria sălilor și incintelor de jocuri de noroc;

- evaluatorul a considerat ca având efect de diminuare a riscului un contract de mentenanță cu o firmă specializată, deși aceasta este o obligație legală (prevăzută de art. 4 din Anexa la Hotărârea de Guvern nr. 301/2012) a tuturor deținătorilor de sisteme avizate, nefiind un element suplimentar, care să poată fi interpretat în sensul oferit de evaluator; de asemenea, că, cadrul legal stabilește faptul că, "reviziile tehnice periodice includ toate operațiunile necesare pentru menținerea în stare de funcționare a subsistemelor tehnice instalate la parametrii proiectați, iar frecvența acestora se stabilește de beneficiar, în funcție de riscurile la adresa securității fizice și a mediului ambient, însă cel puțin o revizie pe semestru." Pentru cele mai reprezentative elemente de evaluare legate de sistemele de securitate, au fost tratate în Grilă la punctele: 2.9.1., 2.9.2, 2.9.3., 2.9.4., 2.10.1, 2.10.2, 2.10.3., 2.11.1. și 2.11.2., iar implementarea unor noi obligații legale ar conduce în mod incorect la o diminuare nereală de 2 puncte a nivelului de risc la poziția 4 2.2. din grilă.

Deși evaluatorul ar putea justifica motivul alegerii "contractul de mentenanță nu se află definit în grila de evaluare" pe seama prevederilor art. 27 alin. (1) și (2) din Instrucțiunile M.A.I. nr. 9/20132, respectiv ca și elemente nedefinite în grilă, acesta nu este singurul criteriu de luat în considerare, el trebuie să reprezinte și o măsură suplimentară de securitate, ori o obligație legală a tuturor deținătorilor de sisteme avizate, nu poate fi considerată ca o măsură suplimentară;

-grila de evaluare, la punctul 4.2. Alte criterii/Elementele de evaluare cu efect de diminuare a riscului", pentru variabila impact redus (3,4) evaluatorul a modificat punctajul ponderat aferent acestei variabile, din (2.5) puncte în (4) puncte, iar această modificare conduce la nerespectarea cadrului legal incident domeniului sistemelor de securitate fiind interzisă, conform art. 17 alin. (2

2

) din Instrucțiunile M.A.I. nr. 9/2013, precum și la o diminuare nereală de 1.5 puncte a nivelului de risc la poziția 4.2. din grilă.

Așadar, contrar celor susținute de către reclamanți, la anularea Analizei de risc au fost reținute ca incidente chiar motivele permise de art. 12 din Instrucțiunea M.A.I. nr. 9/2013, ceea ce conferă caracter de legalitate măsurii de anulare.

În raport de cele constatate, observând că sunt netemeinice toate criticile de nelegalitate formulate, cererea de chemare în judecată astfel cum a fost modificată, va fi respinsă, ca neîntemeiată.

În atare condiții, în temeiul disp. art. 496 C. proc. civ., coroborat cu disp. art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, Înalta Curte va admite recursurile declarate, va casa în parte sentința atacată și, în rejudecare, va respinge acțiunea ca neîntemeiată, menținând totodată celelalte dispoziții ale sentinței recurate cu privire la respingerea excepției lipsei de interes și excepția prescripției dreptului de a formula acțiune, invocate de pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de Ordine Publică.

De asemenea, va menține soluția cu privire la admiterea excepției inadmisibilității invocată de pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de Ordine Publică, în ceea ce privește adresa nr. x din 23.03.2022 și adresa nr. x din 23.05.2022, emise de Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de Ordine Publică și de respinge a cererea reclamantului de anulare a acestor adrese ca inadmisibilă și de respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive și a excepției inadmisibilității, invocate de pârâta Direcția Generală de Poliție a Mun. București - Serviciul de Ordine Publică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile formulate de recurenții-pârâți Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de Ordine Publică și Direcția Generală de Poliție a Municipiului București împotriva sentinței nr. 644 din 8 decembrie 2023 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează în parte sentința atacată și, în rejudecare:

Respinge acțiunea, astfel cum a fost modificată, formulată de reclamanții B. și A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de Ordine Publică, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, C., ca neîntemeiată.

Menține dispozițiile sentinței cu privire la soluționarea excepțiilor.

Obligă intimații - reclamanți la plata cheltuielilor de judecată către recurenții pârâți Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de Ordine Publică, în cuantum de 100 RON și Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, în cuantum de 200 RON, reprezentând taxă judiciară de timbru.

Definitivă.

Pronunțată, astăzi, 20 noiembrie 2024 prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.