DIX AFFAIRES CONCERNANT DES DUREES DE PROCEDURES PENALES CONTRE LA FRANCE

Rezoluția CM/ResDH(2007) 39 [1] Executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului în 10 cauze privind durata procedurilor penale împotriva Franței (a se vedea detaliile cazurilor din anexă) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede monitorizarea de către Comitet a executării hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "menționate") (denumită în continuare "Convenția" și "Curtea"), având în vedere hotărârile transmise Comitetului de către Curte odată definitive; Reamintind că încălcările convenției constatate de Curte în aceste cauze privesc perioade excesive de proceduri în fața instanțelor penale [încălcarea articolului 6 alineatul (1) ] (a se vedea detaliile din anexă) ; Întrucât a invitat guvernul statului pârât să îl informeze cu privire la măsurile luate ca urmare a hotărârilor Curții, având în vedere obligația Franței de a se conforma acestora în conformitate cu art. 46 alineatul (1) din Convenția care a examinat informațiile transmise de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție S-a asigurat că statul pârât a plătit reclamantului satisfacțiile echitabile prevăzute în hotărâri (a se vedea detaliile din anexă),

reamintind că constatările privind încălcarea de către Curte impun, pe lângă plata satisfacției echitabile acordate în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar - măsuri individuale care să pună capăt încălcării și să șteargă consecințele, dacă este posibil prin restitutio in integrum; și - măsuri generale care să permită prevenirea unor încălcări similare; după examinarea măsurilor luate de statul pârât (a se vedea anexa) DECLARĂ că și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezentele cauze și DECIDE de a închide examinarea.

Anexă la Rezoluția CM/ResDH(2007) 39 Informare privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârilor în 10 cauze privind durata procedurilor penale împotriva Franței Rezumat introductiv al cauzelor Aceste cauze privesc durata excesivă a procedurilor penale [încălcarea articolului 6 alineatul (1) ], proceduri care au avut loc între 1988 și 2005 [2] În majoritatea acestor cazuri, Curtea a subliniat în special durata excesivă a etapei de cercetare.

Plăți pentru satisfacții echitabile și măsuri individuale Detalii privind satisfacțiile echitabile Cauza și n de cerere Data hotărârii Data hotărârii Daune morale Daune materiale Proaspăte și cheltuieli de judecată Data plății BARRILLOT Marcel 49533/99 29/04/03 10 000 € 48 780 € 2 500 € 14/11/03 + dobânzi 49627/99 30/09/03 30/12/03 9000 € 18/03/04 BENMEZIANE Bachir 51803/99 03/06/03 03/03 6 500 € 12/12/03 + dobânzi ETSHEVESTE Joseph și BIDART Filipe 44797/98 21/03/02 400 € 3 677 € 02/10/02 [3] GUIRAUD Antoine 6644/03/00 29/03/05 29/06/05 10 000 € 12/09/05 MOUESCA Jean-Gabriel 52189/99 03/06/03 1 500 € 12/01/04 + interese RABLAT Adrien 49285/99 29/04/03 4 000 € 551 € 12/01/04 + dobânzi ROUILE Alain 50268/99 06/01/04/04 4 000 € 11/06/04 SLIMANE- KAID n 4513/98 06/04/04 10/11/04 000 € 1500 € 27/10/04 SUBIALI Andre 65372/01 14/09/04 14/12/04 15 000 EUR 5000 EUR 15/03/05 [4] b) Măsuri individuale Toate procedurile în litigiu erau încheiate atunci când Curtea și-a pronunțat hotărârile, cu excepția cazului Subiali.

În această cauză, autoritățile au confirmat că procedura în litigiu a fost închisă printr-o hotărâre a Curții de Apel de la Colmar, care a devenit definitivă în ianuarie 2005. II. Măsuri generale 1) Măsuri luate pentru a evita durata excesivă a procedurilor penale a. Măsuri luate pentru a evita durata excesivă a procedurilor penale în ansamblul lor Legea cincinală de orientare și programare pentru justiție (LOPJ) a fost adoptată la 9 septembrie În 2002, printre obiectivele sale principale se numără îmbunătățirea eficienței justiției, în special prin reducerea termenelor de tratare a cazurilor, atât civile, cât și penale, în primul rând prin consolidarea substanțială a resurselor de personal ale instanțelor.

În această privință, se reamintește faptul că între 1998 și 2002, peste 2400 de noi locuri de muncă au fost deja create în cadrul serviciilor judiciare. LOPJ a amplificat această tendință, deoarece au fost prevăzute 4450 de noi locuri de muncă între 2002 și 2007 (950 de posturi de magistrați și 3500 de funcționari și agenți ai serviciilor judiciare). Numai în 2004, au fost create în instanță 709 de locuri de muncă suplimentare, inclusiv 150 de judecători și 380 de grefieri, ceea ce ar trebui să conducă la o reducere clară a termenelor de judecată, atât în materie civilă, cât și penală, precum și la resorbția stocurilor de afaceri care urmează să fie judecate. Pe de altă parte, se poate observa că recrutarea de magistrați a crescut considerabil în ultimii ani și a depășit 300 de posturi în fiecare an.

Tendința este similară pentru grefieri și grefieri șefi. Resursele financiare au fost, de asemenea, consolidate; astfel, alocarea instanțelor în credite de funcționare pentru 2004 și 2005 a crescut cu 11%. În plus, au fost încheiate contracte de obiective cu anumite site-uri-pilot (cursuri de apel din Douai și Aix în Provence): cursurile se angajează să își reducă semnificativ termenele de judecată în schimbul unor resurse suplimentare de personal și de funcționare.

Începând din 2003, s-au obținut rezultate pozitive pe site-urile-pilot: la Douai, unde în 2003 s-au efectuat 23 de angajări, dintre care 11 magistrați, producția judiciară a crescut cu 44%, stocul de afaceri a scăzut cu 17%, iar durata medie a tratamentului a fost de 1,7 luni; A Aix, în același an s-a efectuat 27 de angajări, dintre care 15 magistrați, producția judiciară a crescut cu 8%, stocul de afaceri a scăzut cu 10,84%, iar durata medie a tratamentului cu 2 luni (sursa de 2 luni) : Cifrele cheie ale justiției, site-ul Ministerului Justiției, au fost generalizate la toate cursurile de apel începând cu 1 ianuarie 2006. În plus, se folosesc de acum înainte noi statistici trimestriale pentru a identifica cât mai curând posibil orice anomalie de funcționare.

Aceste cifre detaliate, disponibile la 5-6 săptămâni de la sfârșitul fiecărui trimestru (perioada de referință), se referă în special la numărul de cauze noi, numărul de cauze finalizate, stocul de afaceri la începutul perioadei și durata medie a cauzelor finalizate. b. Măsuri luate pentru a evita durata excesivă a etapei de cercetare, în special La 15 iunie 2000 a fost adoptată Legea nr. 2000-516, care modifică, printre altele, anumite dispoziții din Codul de procedură penală privind informațiile judiciare în materie penală (articolele 89-1, 116, 175-1, 175-2, 207-1, 221-1 din Codul de procedură penală). Aceste informații judiciare fac în prezent obiectul unui calendar de procedură, iar noile drepturi au fost recunoscute părților (persoane care au fost examinate, martori asistați și părți civile), pentru a se evita prelungirea procedurilor.

Astfel, art. 116 din Codul de procedură penală prevede că, în cazul în care magistratul instructor consideră că termenul previzibil de finalizare a informațiilor este mai mic de un an în materie de corecție sau mai mic de 18 luni în materie penală, acesta trebuie să informeze persoana supusă examinării. De asemenea, Comitetul anunță că, la expirarea termenului menționat, Comisia poate solicita încheierea procedurii în conformitate cu dispozițiile art. 175-1. În cazul în care magistratul instructor consideră că termenul de finalizare a informațiilor este mai mare decât acest lucru, acesta trebuie să informeze persoana care a fost pusă sub semnul întrebării că poate solicita, în temeiul aceluiași articol, încheierea procedurii la expirarea unui termen de un an în materie penală sau de 18 luni în materie penală.

Cererea de încheiere a anchetei poate fi formulată, de asemenea, în cazul în care nu s-a efectuat niciun act de cercetare timp de patru luni, în conformitate cu art. 175-1 din Codul de procedură penală. În aplicarea aceluiași articol, în cazul în care persoana supusă examinării solicită magistratului instructor, la expirarea termenului de patru luni menționat anterior, trimiterea sa la o instanță de judecată sau luarea unei hotărâri de nelocare, magistratul instructor trebuie să răspundă acestei cereri în termen de o lună de la primirea cererii. În cazul în care, prin ordonanță motivată, acesta declară că este necesar să se continue informarea sau în cazul în care, în termen de o lună, magistratul instructor nu hotărăște cu privire la cerere, persoana examinată poate sesiza președintele camerei de cercetare.

Această sesizare trebuie să aibă loc în termen de cinci zile de la notificarea hotărârii judecătorului sau de la expirarea termenului de o lună. În cazul în care magistratul instructor a declarat că își continuă instrucțiunea, o nouă cerere poate fi formulată la expirarea unui termen de șase luni. În plus, art. 175-2 din Codul de procedură penală prevede că durata informațiilor nu poate depăși un termen rezonabil, având în vedere gravitatea faptelor reproșate persoanei examinate, complexitatea investigațiilor necesare pentru manifestarea adevărului și exercitarea drepturilor la apărare. În cazul în care, după o perioadă de doi ani de la deschiderea informațiilor, aceasta nu este finalizată, instanța de cercetare emite o ordonanță motivată prin trimitere la criteriile prevăzute la alineatul precedent, explicând motivele duratei procedurii și incluzând indicații care justifică continuarea informațiilor și care precizează perspectivele de realizare.

Această ordonanță se comunică președintelui camerei de instrucțiuni care, prin cerere, poate sesiza această instanță în conformitate cu dispozițiile art. 221-1. Această ordonanță trebuie reînnoită la fiecare șase luni. În plus, în conformitate cu art. 207-1 din Codul de procedură penală, în cazul în care președintele camerei de cercetare este sesizat cu privire la o contestație privind continuarea procedurii, acesta hotărăște în termen de opt zile, prin decizie care nu poate fi atacată, cu privire la necesitatea sesizării camerei de cercetare. În cazul în care este sesizată, camera de cercetare poate fie pronunța trimiterea la instanța de judecată, fie poate declara că nu este necesar să fie continuată, fie să se aducă în discuție dosarul și să se dispună de informații suplimentare, fie poate trimite procedura magistratului instructor pentru a continua investigația.

Toate dispozițiile privind respectarea unui calendar de procedură sunt, de asemenea, deschise martorilor asistați și părții civile [articolele 89-1, 116 alineatul (8) și 175-1 din Codul de procedură penală]. 2) Acțiune eficace pentru a se plânge de durata excesivă a procedurilor penale Curtea Europeană consideră (a se vedea în special cauza Nouhaud, Hotărârea din 09/07/2002) că acțiunea în despăgubire în temeiul articolului L 781-1 din Codul Organizației Judiciare a dobândit, după depunerea cererilor în prezentele cauze, un grad suficient de certitudine juridică pentru a fi considerată eficientă. III. Concluziile statului pârât Guvernul consideră că măsurile luate au remediat în totalitate consecințele pentru părțile solicitante ale încălcării Convenției constatate de Curtea Europeană în aceste cazuri.

De asemenea, consideră că toate aceste elemente tind să demonstreze că Franța și-a dat seama de dificultățile cu care se confruntă instanțele penale în exercitarea funcțiilor lor și că au fost luate măsuri pentru a face față acestor dificultăți. Franța va continua eforturile necesare pentru a evita în viitor noi încălcări similare celor constatate în prezentele cauze. Guvernul consideră, prin urmare, că Franța și-a îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție. [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 20 aprilie 2007 cu ocazia celei de a 992-a reuniuni a delegaților miniștrilor [2] Între 1998 și 2000 s-au încheiat șapte cazuri, respectiv trei în 2002, 2003 și, respectiv, 2005. [3] Interesele de întârziere datorate au fost de o sumă modestă, iar întreprinderile în cauză nu au insistat asupra plății lor.

[4] Interesele de întârziere datorate au fost de o sumă mică, iar reclamantul nu a insistat asupra plății lor.

Résolution CM/ResDH(2007)39 [1] Exécution des arrêts de la Cour européenne des Droits de l'Homme dans 10 affaires concernant des durées de procédures pénales contre la France (voir les détails des affaires en Annexe) Le Comité des Ministres, en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l'Homme et des Libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité contrôle l'exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des Droits de l'Homme (ci-après nommées « la Convention » et “ la Cour »), Vu les arrêts transmis par la Cour au Comité une fois définitifs ; Rappelant que les violations de la Convention constatées par la Cour dans ces affaires concernent des durées de procédures excessives devant les juridictions pénales (violations de l'article 6, paragraphe 1), (voir détails dans l'Annexe) ; Ayant invité le gouvernement de l'Etat défendeur à l'informer des mesures prises suite aux arrêts de la Cour, eu égard à l'obligation qu'a la France de s'y conformer selon l'article 46, paragraphe 1, de la Convention ; Ayant examiné les informations transmises par le gouvernement conformément aux Règles du Comité pour l'application de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention ; S'étant assuré que l'Etat défendeur a versé à la partie requérante les satisfactions équitables prévues dans les arrêts (voir détails dans l'Annexe),

Rappelant que les constats de violation par la Cour exigent, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée dans ses arrêts, l'adoption par l'Etat défendeur, si nécessaire : - de mesures individuelles mettant fin aux violations et en effaçant les conséquences, si possible par restitutio in integrum ; et - de mesures générales, permettant de prévenir des violations semblables ; Après avoir examiné les mesures prises par l'Etat défendeur (voir Annexe) ; DECLARE qu'il a rempli ses fonctions en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention dans les présentes affaires et DECIDE d'en clore l'examen.

Annexe à la Résolution CM/ResDH(2007)39 Information sur les mesures prises afin de se conformer aux arrêts dans 10 affaires concernant des durées de procédures pénales contre la France Résumé introductif des affaires Ces affaires concernent la durée excessive de procédures pénales (violations de l'article 6, paragraphe 1), procédures qui se sont déroulées entre 1988 et 2005 [2] . Dans la plupart de ces affaires, la Cour a souligné en particulier la durée excessive de la phase d'instruction.

I. Paiements des satisfactions équitables et mesures individuelles a) Détails des satisfactions équitables Affaire et n o de requête Date de l'arrêt Date de l'arrêt définitif Dommage moral Dommage matériel Frais et dépens Date de paiement BARRILLOT Marcel 49533/99 29/04/03 29/07/03 10 000 € 48 780 € 2 500 € 14/11/03 + intérêts Z 49627/99 30/09/03 30/12/03 9 000 € - - 18/03/04 BENMEZIANE Bachir 51803/99 03/06/03 03/09/03 6 500 € - - 12/12/03 + intérêts ETCHEVESTE Joseph et BIDART Filipe 44797/98 21/03/02 21/06/02 21 400 € - 3 677 € 02/10/02 [3] GUIRAUD Antoine 64174/00 29/03/05 29/06/05 10 000 € - 500 € 12/09/05 MOUESCA Jean-Gabriel 52189/99 03/06/03 03/09/03 1 500 € - 2 500 € 12/01/04 + intérêts RABLAT Adrien 49285/99 29/04/03 24/09/03 4 000 € - 551 € 12/01/04 + intérêts ROUILLE Alain 50268/99 06/01/04 06/04/04 4 000 € - - 11/06/04 SLIMANE- KAID n o 3 45130/98 06/04/04 10/11/04 8 000 € - 1500 € 27/10/04 SUBIALI André 65372/01 14/09/04 14/12/04 15 000 € - 5 000 € 15/03/05 [4] b) Mesures individuelles Toutes les procédures litigieuses étaient terminées lorsque la Cour a rendu ses arrêts, sauf dans l'affaire Subiali.

Dans cette affaire, les autorités ont confirmé que la procédure litigieuse a été close par un arrêt de la Cour d'appel de Colmar, devenu définitif en janvier 2005. II. Mesures générales 1) Mesures prises pour éviter la durée excessive des procédures pénales a. Mesures prises pour éviter la durée excessive des procédures pénales dans leur ensemble La loi quinquennale d'orientation et de programmation pour la justice (LOPJ) a été adoptée le 9 septembre 2002, avec au nombre de ses objectifs principaux l'amélioration de l'efficacité de la justice, notamment par une réduction des délais de traitement des affaires, aussi bien civiles que pénales. Cela passe tout d'abord par un renforcement important des moyens en personnel des juridictions.

A cet égard, il est rappelé qu'entre 1998 et 2002, plus de 2400 emplois nouveaux avaient déjà été créés dans les services judiciaires. La LOPJ a amplifié cette tendance, puisque 4450 emplois supplémentaires ont été prévus entre 2002 et 2007 (950 emplois de magistrats et 3500 fonctionnaires et agents des services judiciaires). Rien qu'en 2004, 709 emplois supplémentaires, dont 150 magistrats et 380 greffiers, ont été créés dans les juridictions. Ceci devrait aboutir à une nette réduction des délais de jugement, tant en matière civile que pénale, et la résorption des stocks d'affaires à juger. Par ailleurs, il peut être noté que le recrutement de magistrats a considérablement augmenté depuis quelques années et dépasse désormais 300 postes chaque année.

La tendance est similaire pour les greffiers et greffiers en chef. Les moyens financiers ont également été renforcés ; ainsi, la dotation des juridictions en crédits de fonctionnement pour 2004 et 2005 a progressé de 11%. Par ailleurs, des contrats d'objectifs ont été conclus avec certains sites pilotes (cours d'appel de Douai et Aix en Provence) : les cours s'engagent à réduire sensiblement leurs délais de jugement en contrepartie de moyens en personnel et de fonctionnement supplémentaires.

Dès 2003, des résultats positifs ont été atteints sur les sites pilotes : à Douai, où en 2003 il a été procédé à 23 embauches dont 11 magistrats, la production juridictionnelle a augmenté de 44%, le stock d'affaires a baissé de 17% et la durée moyenne de traitement a été de 1,7 mois ; A Aix, au cours de la même année il a été procédé à 27 embauches dont 15 magistrats, la production juridictionnelle a augmenté de 8%, le stock d'affaires a baissé de 10,84 % et la durée moyenne de traitement réduite de 2 mois (source : Les chiffres clés de la Justice, site Internet du Ministère de la Justice). De tels contrats d'objectifs ont été généralisés à l'ensemble des cours d'appel à compter du 1er janvier 2006. En outre, de nouvelles statistiques trimestrielles sont dorénavant utilisées, afin d'identifier le plus rapidement possible toute anomalie de fonctionnement.

Ces chiffres détaillés, disponibles 5 à 6 semaines après la fin de chaque trimestre (période de référence), portent notamment sur le nombre d'affaires nouvelles, le nombre d'affaires terminées, le stock d'affaires au début de la période et la durée moyenne des affaires terminées. b. Mesures prises pour éviter la durée excessive de la phase d'instruction en particulier Le 15 juin 2000 a été adoptée la loi n o 2000-516, modifiant entre autres certaines dispositions du code de procédure pénale concernant les informations judiciaires en matière pénale (articles 89-1, 116, 175-1, 175-2, 207-1, 221-1 du code de procédure pénale). Ces informations judiciaires sont désormais soumises à un calendrier de procédure et de nouveaux droits ont été reconnus aux parties (personnes mises en examen, témoins assistés et partie civile), afin d'éviter un allongement des procédures.

Ainsi, l'article 116 du code de procédure pénale prévoit que si le magistrat instructeur estime que le délai prévisible d'achèvement de l'information est inférieur à un an en matière correctionnelle ou à dix-huit mois en matière criminelle, il doit en informer la personne mise en examen. Il l'avise également qu'à l'expiration dudit délai, elle pourra demander la clôture de la procédure en application des dispositions de l'article 175-1. Si le magistrat instructeur estime que le délai d'achèvement de l'information est supérieur à cela, il doit indiquer à la personne mise en examen qu'elle pourra demander, en application de ce même article, la clôture de la procédure à l'expiration d'un délai d'un an en matière correctionnelle ou de dix-huit mois en matière criminelle.

La demande de clôture de l'instruction peut également être formulée lorsqu'aucun acte d'instruction n'a été accompli pendant quatre mois, conformément à l'article 175-1 du code de procédure pénale. En application de ce même article, lorsque la personne mise en examen sollicite du magistrat instructeur, à l'expiration du délai de quatre mois susvisé, son renvoi devant une juridiction de jugement ou la prise d'une décision de non lieu, le magistrat instructeur doit répondre à cette demande dans un délai d'un mois à compter de la réception de la demande. Si par ordonnance motivée il déclare qu'il y a lieu de poursuivre l'information, ou si dans le délai d'un mois le magistrat instructeur ne statue pas sur la demande, la personne mise en examen peut saisir le président de la chambre de l'instruction.

Cette saisine doit intervenir dans les cinq jours qui suivent la notification de la décision du juge, ou l'expiration du délai d'un mois. Lorsque le magistrat instructeur a déclaré qu'il poursuivait son instruction, une nouvelle demande peut être formulée à l'expiration d'un délai de six mois. Par ailleurs, l'article 175-2 du code de procédure pénale précise que la durée de l'information ne peut excéder un délai raisonnable eu égard à la gravité des faits reprochés à la personne mise en examen, à la complexité des investigations nécessaires à la manifestation de la vérité et à l'exercice des droits de la défense.

Si, à l'issue d'un délai de deux ans à compter de l'ouverture de l'information, celle-ci n'est pas terminée, le juge d'instruction rend une ordonnance motivée par référence aux critères prévus à l'alinéa précédent, expliquant les raisons de la durée de la procédure et comportant les indications qui justifient la poursuite de l'information et qui précisent les perspectives d'aboutissement. Cette ordonnance est communiquée au président de la chambre de l'instruction qui peut, par requête, saisir cette juridiction conformément aux dispositions de l'article 221-1. Cette ordonnance doit être renouvelée tous les six mois. En outre, en application de l'article 207-1 du code de procédure pénale, lorsque le président de la chambre de l'instruction est saisi d'une contestation relative à la poursuite de la procédure, il statue dans un délai de huit jours, par décision non susceptible de recours, sur la nécessité de saisir la chambre de l'instruction.

Lorsqu'elle est saisie, la chambre de l'instruction peut soit prononcer le renvoi devant la juridiction de jugement, soit déclarer qu'il n'y a pas lieu à poursuivre, soit évoquer le dossier et ordonner un supplément d'information, soit renvoyer la procédure au magistrat instructeur afin qu'il poursuive les investigations. L'ensemble des dispositions relatives au respect d'un calendrier de procédure sont également ouvertes aux témoins assistés et à la partie civile (articles 89-1, 116 alinéa 8 et 175-1 du code de procédure pénale). 2) Recours effectif pour se plaindre de la durée excessive de procédures pénales La Cour européenne considère (voir notamment l'affaire Nouhaud, arrêt du 09/07/2002) que le recours en indemnisation fondé sur l'article L 781-1 du code de l'organisation judiciaire a acquis, postérieurement à l'introduction des requêtes dans les présentes affaires, un degré de certitude juridique suffisant pour être considéré comme étant efficace.

III. Conclusions de l'Etat défendeur Le gouvernement estime que les mesures prises ont entièrement remédié aux conséquences pour les parties requérantes des violations de la Convention constatées par la Cour européenne dans ces affaires. Il estime également que l'ensemble de ces éléments tend à démontrer que la France a pris conscience des difficultés auxquelles sont confrontées les juridictions pénales dans l'exercice de leurs fonctions et que des mesures ont été prises en vue d'y faire face. La France continuera les efforts nécessaires afin d'éviter à l'avenir de nouvelles violations similaires à celles constatées dans les présentes affaires. Le gouvernement estime que la France a par conséquent rempli ses obligations en vertu de l'article 46, paragraphe 1, de la Convention.

[1] Adoptée par le Comité des Ministres le 20 avril 2007 lors de la 992e réunion des Délégués des Ministres [2] Sept affaires ont pris fin entre 1998 et 2000 et trois respectivement en 2002, 2003 et 2005. [3] Les intérêts de retard dus étaient d’un montant modique et les requérants n’ont pas insisté sur leur paiement. [4] Les intérêts de retard dus étaient d’un montant modique et le requérant n’a pas insisté sur leur paiement.