DIX AFFAIRES CONCERNANT DES DUREES DE PROCEDURES PENALES CONTRE LA FRANCE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Informations fournies par le gouvernement concernant les mesures prises permettant d'éviter de nouvelles violations. Versement des sommes prévues dans l'arrêt
DIX AFFAIRES CONCERNANT DES DUREES DE PROCEDURES PENALES CONTRE LA FRANCE (CtEDO, 2007)
Rezoluția CM/ResDH(2007) 39 [1] Executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului în 10 cauze privind durata procedurilor penale împotriva Franței (a se vedea detaliile cazurilor din anexă) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede monitorizarea de către Comitet a executării hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "menționate") (denumită în continuare "Convenția" și "Curtea"), având în vedere hotărârile transmise Comitetului de către Curte odată definitive; Reamintind că încălcările convenției constatate de Curte în aceste cauze privesc perioade excesive de proceduri în fața instanțelor penale [încălcarea articolului 6 alineatul (1) ] (a se vedea detaliile din anexă) ; Întrucât a invitat guvernul statului pârât să îl informeze cu privire la măsurile luate ca urmare a hotărârilor Curții, având în vedere obligația Franței de a se conforma acestora în conformitate cu art. 46 alineatul (1) din Convenția care a examinat informațiile transmise de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție S-a asigurat că statul pârât a plătit reclamantului satisfacțiile echitabile prevăzute în hotărâri (a se vedea detaliile din anexă), reamintind că constatările privind încălcarea de către Curte impun, pe lângă plata satisfacției echitabile acordate în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar - măsuri individuale care să pună capăt încălcării și să șteargă consecințele, dacă este posibil prin restitutio in integrum; și - măsuri generale care să permită prevenirea unor încălcări similare; după examinarea măsurilor luate de statul pârât (a se vedea anexa) DECLARĂ că și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezentele cauze și DECIDE de a închide examinarea. Anexă la Rezoluția CM/ResDH(2007) 39 Informare privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârilor în 10 cauze privind durata procedurilor penale împotriva Franței Rezumat introductiv al cauzelor Aceste cauze privesc durata excesivă a procedurilor penale [încălcarea articolului 6 alineatul (1) ], proceduri care au avut loc între 1988 și 2005 [2] În majoritatea acestor cazuri, Curtea a subliniat în special durata excesivă a etapei de cercetare. Plăți pentru satisfacții echitabile și măsuri individuale Detalii privind satisfacțiile echitabile Cauza și n de cerere Data hotărârii Data hotărârii Daune morale Daune materiale Proaspăte și cheltuieli de judecată Data plății BARRILLOT Marcel 49533/99 29/04/03 10 000 € 48 780 € 2 500 € 14/11/03 + dobânzi 49627/99 30/09/03 30/12/03 9000 € 18/03/04 BENMEZIANE Bachir 51803/99 03/06/03 03/03 6 500 € 12/12/03 + dobânzi ETSHEVESTE Joseph și BIDART Filipe 44797/98 21/03/02 400 € 3 677 € 02/10/02 [3] GUIRAUD Antoine 6644/03/00 29/03/05 29/06/05 10 000 € 12/09/05 MOUESCA Jean-Gabriel 52189/99 03/06/03 1 500 € 12/01/04 + interese RABLAT Adrien 49285/99 29/04/03 4 000 € 551 € 12/01/04 + dobânzi ROUILE Alain 50268/99 06/01/04/04 4 000 € 11/06/04 SLIMANE- KAID n 4513/98 06/04/04 10/11/04 000 € 1500 € 27/10/04 SUBIALI Andre 65372/01 14/09/04 14/12/04 15 000 EUR 5000 EUR 15/03/05 [4] b) Măsuri individuale Toate procedurile în litigiu erau încheiate atunci când Curtea și-a pronunțat hotărârile, cu excepția cazului Subiali. În această cauză, autoritățile au confirmat că procedura în litigiu a fost închisă printr-o hotărâre a Curții de Apel de la Colmar, care a devenit definitivă în ianuarie 2005. II. Măsuri generale 1) Măsuri luate pentru a evita durata excesivă a procedurilor penale a. Măsuri luate pentru a evita durata excesivă a procedurilor penale în ansamblul lor Legea cincinală de orientare și programare pentru justiție (LOPJ) a fost adoptată la 9 septembrie În 2002, printre obiectivele sale principale se numără îmbunătățirea eficienței justiției, în special prin reducerea termenelor de tratare a cazurilor, atât civile, cât și penale, în primul rând prin consolidarea substanțială a resurselor de personal ale instanțelor. În această privință, se reamintește faptul că între 1998 și 2002, peste 2400 de noi locuri de muncă au fost deja create în cadrul serviciilor judiciare. LOPJ a amplificat această tendință, deoarece au fost prevăzute 4450 de noi locuri de muncă între 2002 și 2007 (950 de posturi de magistrați și 3500 de funcționari și agenți ai serviciilor judiciare). Numai în 2004, au fost create în instanță 709 de locuri de muncă suplimentare, inclusiv 150 de judecători și 380 de grefieri, ceea ce ar trebui să conducă la o reducere clară a termenelor de judecată, atât în materie civilă, cât și penală, precum și la resorbția stocurilor de afaceri care urmează să fie judecate. Pe de altă parte, se poate observa că recrutarea de magistrați a crescut considerabil în ultimii ani și a depășit 300 de posturi în fiecare an. Tendința este similară pentru grefieri și grefieri șefi. Resursele financiare au fost, de asemenea, consolidate; astfel, alocarea instanțelor în credite de funcționare pentru 2004 și 2005 a crescut cu 11%. În plus, au fost încheiate contracte de obiective cu anumite site-uri-pilot (cursuri de apel din Douai și Aix în Provence): cursurile se angajează să își reducă semnificativ termenele de judecată în schimbul unor resurse suplimentare de personal și de funcționare. Începând din 2003, s-au obținut rezultate pozitive pe site-urile-pilot: la Douai, unde în 2003 s-au efectuat 23 de angajări, dintre care 11 magistrați, producția judiciară a crescut cu 44%, stocul de afaceri a scăzut cu 17%, iar durata medie a tratamentului a fost de 1,7 luni; A Aix, în același an s-a efectuat 27 de angajări, dintre care 15 magistrați, producția judiciară a crescut cu 8%, stocul de afaceri a scăzut cu 10,84%, iar durata medie a tratamentului cu 2 luni (sursa de 2 luni) : Cifrele cheie ale justiției, site-ul Ministerului Justiției, au fost generalizate la toate cursurile de apel începând cu 1 ianuarie 2006. În plus, se folosesc de acum înainte noi statistici trimestriale pentru a identifica cât mai curând posibil orice anomalie de funcționare. Aceste cifre detaliate, disponibile la 5-6 săptămâni de la sfârșitul fiecărui trimestru (perioada de referință), se referă în special la numărul de cauze noi, numărul de cauze finalizate, stocul de afaceri la începutul perioadei și durata medie a cauzelor finalizate. b. Măsuri luate pentru a evita durata excesivă a etapei de cercetare, în special La 15 iunie 2000 a fost adoptată Legea nr. 2000-516, care modifică, printre altele, anumite dispoziții din Codul de procedură penală privind informațiile judiciare în materie penală (articolele 89-1, 116, 175-1, 175-2, 207-1, 221-1 din Codul de procedură penală). Aceste informații judiciare fac în prezent obiectul unui calendar de procedură, iar noile drepturi au fost recunoscute părților (persoane care au fost examinate, martori asistați și părți civile), pentru a se evita prelungirea procedurilor. Astfel, art. 116 din Codul de procedură penală prevede că, în cazul în care magistratul instructor consideră că termenul previzibil de finalizare a informațiilor este mai mic de un an în materie de corecție sau mai mic de 18 luni în materie penală, acesta trebuie să informeze persoana supusă examinării. De asemenea, Comitetul anunță că, la expirarea termenului menționat, Comisia poate solicita încheierea procedurii în conformitate cu dispozițiile art. 175-1. În cazul în care magistratul instructor consideră că termenul de finalizare a informațiilor este mai mare decât acest lucru, acesta trebuie să informeze persoana care a fost pusă sub semnul întrebării că poate solicita, în temeiul aceluiași articol, încheierea procedurii la expirarea unui termen de un an în materie penală sau de 18 luni în materie penală. Cererea de încheiere a anchetei poate fi formulată, de asemenea, în cazul în care nu s-a efectuat niciun act de cercetare timp de patru luni, în conformitate cu art. 175-1 din Codul de procedură penală. În aplicarea aceluiași articol, în cazul în care persoana supusă examinării solicită magistratului instructor, la expirarea termenului de patru luni menționat anterior, trimiterea sa la o instanță de judecată sau luarea unei hotărâri de nelocare, magistratul instructor trebuie să răspundă acestei cereri în termen de o lună de la primirea cererii. În cazul în care, prin ordonanță motivată, acesta declară că este necesar să se continue informarea sau în cazul în care, în termen de o lună, magistratul instructor nu hotărăște cu privire la cerere, persoana examinată poate sesiza președintele camerei de cercetare. Această sesizare trebuie să aibă loc în termen de cinci zile de la notificarea hotărârii judecătorului sau de la expirarea termenului de o lună. În cazul în care magistratul instructor a declarat că își continuă instrucțiunea, o nouă cerere poate fi formulată la expirarea unui termen de șase luni. În plus, art. 175-2 din Codul de procedură penală prevede că durata informațiilor nu poate depăși un termen rezonabil, având în vedere gravitatea faptelor reproșate persoanei examinate, complexitatea investigațiilor necesare pentru manifestarea adevărului și exercitarea drepturilor la apărare. În cazul în care, după o perioadă de doi ani de la deschiderea informațiilor, aceasta nu este finalizată, instanța de cercetare emite o ordonanță motivată prin trimitere la criteriile prevăzute la alineatul precedent, explicând motivele duratei procedurii și incluzând indicații care justifică continuarea informațiilor și care precizează perspectivele de realizare. Această ordonanță se comunică președintelui camerei de instrucțiuni care, prin cerere, poate sesiza această instanță în conformitate cu dispozițiile art. 221-1. Această ordonanță trebuie reînnoită la fiecare șase luni. În plus, în conformitate cu art. 207-1 din Codul de procedură penală, în cazul în care președintele camerei de cercetare este sesizat cu privire la o contestație privind continuarea procedurii, acesta hotărăște în termen de opt zile, prin decizie care nu poate fi atacată, cu privire la necesitatea sesizării camerei de cercetare. În cazul în care este sesizată, camera de cercetare poate fie pronunța trimiterea la instanța de judecată, fie poate declara că nu este necesar să fie continuată, fie să se aducă în discuție dosarul și să se dispună de informații suplimentare, fie poate trimite procedura magistratului instructor pentru a continua investigația. Toate dispozițiile privind respectarea unui calendar de procedură sunt, de asemenea, deschise martorilor asistați și părții civile [articolele 89-1, 116 alineatul (8) și 175-1 din Codul de procedură penală]. 2) Acțiune eficace pentru a se plânge de durata excesivă a procedurilor penale Curtea Europeană consideră (a se vedea în special cauza Nouhaud, Hotărârea din 09/07/2002) că acțiunea în despăgubire în temeiul articolului L 781-1 din Codul Organizației Judiciare a dobândit, după depunerea cererilor în prezentele cauze, un grad suficient de certitudine juridică pentru a fi considerată eficientă. III. Concluziile statului pârât Guvernul consideră că măsurile luate au remediat în totalitate consecințele pentru părțile solicitante ale încălcării Convenției constatate de Curtea Europeană în aceste cazuri. De asemenea, consideră că toate aceste elemente tind să demonstreze că Franța și-a dat seama de dificultățile cu care se confruntă instanțele penale în exercitarea funcțiilor lor și că au fost luate măsuri pentru a face față acestor dificultăți. Franța va continua eforturile necesare pentru a evita în viitor noi încălcări similare celor constatate în prezentele cauze. Guvernul consideră, prin urmare, că Franța și-a îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție. [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 20 aprilie 2007 cu ocazia celei de a 992-a reuniuni a delegaților miniștrilor [2] Între 1998 și 2000 s-au încheiat șapte cazuri, respectiv trei în 2002, 2003 și, respectiv, 2005. [3] Interesele de întârziere datorate au fost de o sumă modestă, iar întreprinderile în cauză nu au insistat asupra plății lor. [4] Interesele de întârziere datorate au fost de o sumă mică, iar reclamantul nu a insistat asupra plății lor.