CASE OF ARISTIMUNO MENDIZABAL AGAINST FRANCE

Rezoluția CM/ResDH(2007)38 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Aristimuño Mendizabal împotriva Franței (Declarația nr. 51431/99, Hotărârea din 17 ianuarie 2006, finală la 17 aprilie 2006) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare „Convenția” și „Curtea”), având în vedere hotărârea transmisă de Curte Comitetului odată ce a devenit finală; Amintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în acest caz se referă la o încălcare a dreptului la viața privată și de familie al reclamantului, un cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, având în vedere perioada excesiv de lungă întreprinsă de autoritățile franceze pentru a-i emite permisul de ședere la care avea dreptul în conformitate cu dreptul național și comunitar (violarea articolului 8) (a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației Franței în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârii; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că, în termenul stabilit, Statul pârât a plătit reclamantului sau reclamanților satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile din apendice), reamintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata justă a satisfăcării acordate în hotărâre, adoptarea statului contestat, dacă este cazul: - măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să se realizeze cât mai mult posibil în integritate; și - măsuri generale, pentru a preveni încălcări similare; după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele), DECLARE, care și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în acest caz și Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2007)38 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârii în cazul Aristimuño Mendizabal împotriva Franței Acest caz se referă la o încălcare a dreptului la viața privată și de familie a reclamantului, un național spaniol, din cauza perioadei de peste 14 ani luate de autoritățile franceze pentru a-i emite un permis de ședere, plasându-o într-o situație precare și nesigură, chiar dacă, în conformitate cu legislația națională și în special legislația comunitară, ar fi trebuit să fie eliberată cu prompt timp cu un permis de ședere (violația articolului 8) Plăți de satisfacție echitabilă și măsuri individuale Detalii de satisfacție echitabilă Toate șefii de daune luate împreună Costuri și cheltuieli Total 000 euro 800 euro 800 euro Plătit la 10 mai 2006 b) Măsuri individuale În decembrie 2003, reclamantul a fost emis cu un permis de ședere de zece ani ( carte de séjour În plus, daunele suferite de reclamant din cauza încălcării au fost compensate, deoarece Curtea Europeană i-a acordat o satisfacție echitabilă (a se vedea mai sus). II. Măsuri generale Disfuncția care a dus la încălcarea Convenției a fost izolată. Noile încălcări similare ar trebui evitate ca, în plus: - autoritățile în cauză au fost informate în mod corespunzător cu cerințele Convenției care rezultă din această hotărâre; prin urmare, Ministerul Internului a publicat un comentariu asupra prezentei hotărâri privind site-ul său intranet, care poate fi consultat de toți funcționarii Ministerului și prefecturii; - Directiva Uniunii Europene din 29/04/2005 privind dreptul de reședință al cetățenilor UE a fost transpusă prin legea națională din 24/07/2006, acest lucru ar trebui să reducă în continuare probabilitatea unor astfel de probleme. Articolele L 121-1 la L 121-3 din Codul privind intrarea și reședința străinilor din Franța și dreptul la azil oferă un drept de ședere de 5 ani pentru cetățenii UE, în perioada în care nu au nevoie de permis de ședere oficială și la sfârșitul căruia au obținut un permis de ședere permanentă. III. Concluziile statului contestat Guvernul consideră că măsurile adoptate au remediat pe deplin consecințele pentru reclamantul încălcării Convenției constatate de Curtea Europeană în acest caz, că aceste măsuri vor preveni încălcări noi și similare și că, prin urmare, Franța și-a respectat obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenția [1]. Adoptată de Comitetul de Miniștri la 20 aprilie 2007 la a 992-a ședință a Deputaților Miniștri

Resolution CM/ResDH(2007)38

[1]

Execution of the judgment of the European Court of Human Rights

Aristimuño Mendizabal against France

(Application No. 51431/99, judgment of 17 January 2006, final on 17 April 2006)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter referred to as “the Convention” and “the Court”),

Having regard to the judgment transmitted by the Court to the Committee once it had become final;

Recalling that the violation of the Convention found by the Court in this case concerns a breach of the right to private and family life of the applicant, a citizen of a member state of the European Union, on account of the excessively long period taken by the French authorities to issue her the residence permit to which she was entitled according to national and Community law (violation of Article 8) (see details in Appendix);

Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken in order to comply with France's obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgment;

Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee's Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that, within the time-limit set, the respondent state paid the applicant(s) the just satisfaction provided in the judgment (see details in Appendix),

Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded in the judgment, the adoption by the respondent state, where appropriate:

- of individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible

restitutio in integrum

; and

- of general measures, preventing similar violations;

Having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix),

DECLARES, that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case and

DECIDES to close the examination of this case.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2007)38

Information about the measures taken to comply with the judgment in the case of

Aristimuño Mendizabal against France

Introductory case summary

This case concerns a breach of the right to private and family life of the applicant, a Spanish national, on account of the period of more than 14 years taken by the French authorities to issue her a residence permit, placing her in a precarious and uncertain situation, even though according to national law and in particular Community law she should had been issued with a residence permit promptly (violation of Article 8)

I.

Payment of just satisfaction and individual measures

a)

Details of just satisfaction

All heads of damage taken together

Costs and expenses

Total

50

000 euros

2

800 euros

52

800 euros

Paid on 10 May 2006

b) Individual measures

In December 2003, the applicant was issued with a ten-year residence permit (

carte de séjour

).

Furthermore the damage suffered by the applicant because of the violation has been compensated, as the European Court granted her just satisfaction (see above).

II.

General measures

The dysfunction which led to the violation of the Convention was an isolated one.

New, similar violations should be avoided as, in addition:

- the authorities concerned have been duly informed of the requirements of the Convention resulting from this judgment; thus the Ministry of the Interior has published a commentary on the present judgment on its intranet site, which may be consulted by all Ministry and prefecture officials;

- the European Union directive of 29/04/2005 on the right of residence of EU citizens has been transposed

into national law by a law of 24/07/2006. This should further reduce the probability of such problems. Articles L 121-1 to L 121-3 of the Code on Entry and Residence of Foreigners in France and on the Right to Asylum provides a 5-year right of residence for EU citizens, during which period they need no formal residence permit and at the end of which they obtain a permanent residence permit.

III.

Conclusions of the respondent state

The government considers that the measures adopted have fully remedied the consequences for the applicant of the violation of the Convention found by the European Court in this case, that these measures will prevent new, similar violations and that France has thus complied with its obligations under Article

46 paragraph 1 of the Convention.

[1]

Adopted by the Committee of Ministers on 20 April 2007 at the 992nd meeting of the Ministers’ Deputies