ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4851/2024

Ședința publică din data de 29 octombrie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 23.11.2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea raportului de evaluare nr. x/07.11.2022, să se constate intervenită prescripția dreptului material la acțiune de a cere următoarele sume de bani, în conformitate cu dispozițiile art. 2517 C. civ., coroborat cu disp. art. 25 alin. (5) din Legea 176/2010, respectiv suma de 30.000 RON - Ordin de plată nr. x/21.08.2019 și suma de 17.000 RON - aprobată prin semnarea cererii de suplimentare a asociației sportive, să se constate că nu există motive pentru existența stării de incompatibilitate, să se dispună anularea tuturor actelor formate în dosarul cu nr. x/G/II/07.11.2022.

Prin sentința nr. 90/2023 din 24 mai 2023 Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată contestația formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta, Agenția Națională de Integritate.

Împotriva acestei sentințe reclamantul A. a declarat recurs, solicitând admiterea căii de atac, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

În motivarea căii de atac, recurentul-reclamant susține că instanța a pronunțat o soluție greșită întrucât nu a avut în vedere toate probele care au fost administrate în faza judecății. Arată recurentul că nu este de acord cu constatările instanței de fond având în vedere condițiile semnării actelor administrative, respectiv aprobarea solicitărilor prin care nu s-a urmărit obținerea unui interes de natură patrimonială având în vedere data înființării asociației sportive și data la care recurentul a fost ales în funcția de primar al Comunei Tudor Valdimirescu. Totodată, semnarea actelor a fost votată de către Consiliul Local al Comunei Turod Vladimirescu, iar persoana care a sesizat Ani a fost chiar viceprimarul Comunei Tudor Valdimirescu.

Intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, apreciind în esență că prima instanță a făcut o corectă aplicare a legii la situația de fapt stabilită, astfel că în mod corect s-a confirmat existența incidentului de integritate litigios.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de criticile de nelegalitate formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat, pentru următoarele considerente:

Pe fondul recursului, Înalta Curte constată că, prin raportul de evaluare litigios nr. x, intimata-pârâtă ANI a reținut că reclamantul-recurent A. s-a aflat în situație de conflict de interese, încălcând dispozițiile a art. 76 din Legea nr. 161/2003, întrucât, în perioada mandatului 2016-2020 de primar al comunei Tudor Vladimirescu, județul Brăila: a încheiat Contractul - cadru nr. 4710/31.07.2020 privind finanțarea acțiunilor/activităților din cadrul proiectului/programului de activități sportive în anul 2020, având ca obiect repartizarea sumei de 60.000 pentru finanțarea activităților sportive, valabil până la data de 31.12.2020; a semnat referatele de aprobare cam au stat la baza deliberării și aprobării HCL nr. 68/18.11.2019, HCL nr. 20/19.02.2020 și HCL nr. 61/29.07.2020; a semnat odinele de plată nr. x/25.11.2019 în sumă de 17.000 RON, nr. 1058/21.08.2019 în sumă de 30.000 RON și nr. 4809/10.08.2020 în sumă de 20.000 RON; a aprobat cererea de suplimentare a sumei cu 17.000 RON, acordată asociației, înregistrată sub nr. x/21.10.2019; a întocmit și semnat adresa nr. x/24.07.2020, prin care a fost declarat câștigător proiectul asociației, finanțarea fiind în sumă de 60.000 1ei.

Reclamantul A. a contestat raportul de evaluare întocmit de pârâta ANI, iar prin sentința recurată prima instanță a constatat netemeinicia motivelor de nelegalitate invocate și a respins acțiunea, menținând actul administrativ atacat.

În recurs, reclamantul a expus contextul factual în care au fost semnate actele administrative pentru finanțarea asociației sportive "B." în cadrul căreia deținea calitatea de membru fondator al asociației, respectiv de director executiv în cadrul Consiliului Director, față de care s-a reținut existența incidentului de integritate, apreciind că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru conflictul de interese. Înalta Curte constată că aceste argumente nu sunt fondate, raportat la prevederile legale care definesc conflictul de interese, a căror aplicare a fost corect făcută de instanța de fond.

Pentru a răspunde motivelor de nelegalitate expuse de reclamantul-recurent prin cererea de recurs, Înalta Curte are în vedere că, potrivit art. 70 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, "Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative".

Totodată, conform art. 76 alin. (1) din Legea 161/2003 "Primarii și viceprimarii, primarul general și viceprimarii municipiului București sunt obligați să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul sau ori rudele sale de gradul I.", iar dispozițiile art. 75 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (în vigoare până la 05.07.2019) definesc interesul personal, arătând că "Aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă aceștia au posibilitatea să anticipeze faptul că o decizie a autorității publice din care ei fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru ei sau pentru: a) soț, soție, rude sau afini până la gradul II inclusiv. (...)".

În prezent (după data de 05 iulie 2019), art. 228 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ statuează că "Alesul local aflat în conflict de interese în condițiile prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare, are obligația să se abțină de la emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea actului administrativ, de la încheierea sau participarea la încheierea actului juridic respectiv, care ar putea produce un folos material pentru sine sau pentru: a) soț, soție sau rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv; (...)".

Înalta Curte observă că dispozițiile art. 70 din Legea nr. 161/2003 nu stabilesc, ca o condiție pentru existența conflictului de interese, o influență demonstrată în îndeplinirea atribuțiilor demnitarului/funcționarului public ce are un interes personal de natură patrimonială, ci doar existența posibilității ca interesul personal să influențeze îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor persoanei în cauză. Această interpretare este în concordanță cu scopul Legii nr. 161/2003, respectiv cu principiile enumerate de art. 71 din același act legislativ ca stând la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice, anume "imparțialitate, integritate, transparența deciziei și supremația interesului public".

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 75 din Legea nr. 393/2004 și art. 228 din Codul administrativ, nu se pune în discuție existența unui folos material concret, conflictul de interese fiind decelat doar din simplul fapt al posibilității anticipării rezultatului deciziei autorității ca reprezentând un beneficiu pentru persoana evaluată sau pentru soțul, soția, rudele sau afinii până la gradul al II-lea inclusiv.

Raportând aceste considerente de ordin legislativ la speța de față, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant nu a prezentat argumente de natură a înlătura incidentul de integritate.

Astfel, recurentul reclamant a semnat ordinele de plată nr. x/25.11.2019, în sumă de 17.000 RON. Nr. 1058/21.08.2019, în sumă de 30.000 RON și nr. 4809/10.08.2020, în sumă de 20.000 RON și a aprobat cererea de suplimentare a sumei de 17.000 RON acordată asociației și a întocmit și semnat adresa nr. x/24.07.2020 prin care a fost declarat câștigător proiectul asociației, finanțarea fiind în sumă de 60.000 RON, aspecte pe care reclamantul nu le-a infirmat, ci doar a precizat că a urmărit finanțarea activităților sportive și nu obținerea unui interes personal.

Or, toate aceste justificări, nu sunt de natură a înlătura conflictul de interese care a existat la data semnării actelor, moment la care interesul public pe care trebuia să îl reprezinte și să îl ocrotească reclamantul, în exercitarea funcției publice, a fost afectat de interesul de natură personală, constând în posibilitatea creării unui beneficiu pentru asociația al cărui membru fondator era, fiindu-i așadar afectată imparțialitatea și obiectivitatea.

Nerelevantă este și solicitarea reclamantului de a se constata intervenirea prescripției dreptului material la acțiunea vizând antrenarea unei răspunderi civile, administrativă, disciplinară, instanța de fond constatând în mod corect că activitatea de evaluare a început la data de 18.09.2020, că momentul încălcării regimului conflictelor de interese a fost stabilit începând cu anul 2019, iar raportul de evaluare a fost întocmit la data de 07.11.2022, în intervalul termenului de 3 ani, astfel cu nu sunt întemeiate susținerile reclamantului referitoare la o eventuală prescriere a răspunderii administrative.

Înalta Curte constată caracterul nefondat al acestor susțineri, reținând că semnarea de către primar a unor astfel de acte prin care se alocă sume de la bugetul local pentru o asociație al cărei membru fondator este nu poate fi apreciată ca fiind doar pentru finanțarea activităților sportive și nu pentru obținerea unui interes personal de natură patrimonială.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte constată că în cauză nu s-au formulat critici apte să conducă la reformarea sentinței atacate, prima instanță făcând o corectă interpretare și aplicare în speță a prevederilor art. 76 din Legea nr. 161/2003, art. 75 din Legea nr. 393/2004 și art. 228 din Codul administrativ.

În consecință, nefiind incident cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 din C. proc. civ., va respinge recursul declarat de reclamantul A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 90/2023 din 24 mai 2023 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 29 octombrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.