ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5929/2022

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați – secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate anularea raportului de evaluare întocmit în dosarul nr. x din data de 18.11.2020 și să se constate ca nu exista motive pentru existenta stării de incompatibilitate.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 116 din 10 iunie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Galați – secția contencios administrativ și fiscal, s-a respins acțiunea în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, ca nefondată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 116 din 10 iunie 2021 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată. În contextul prezentării detaliate a situației de fapt și a considerentelor sentinței recurate, recurentul-reclamant a susținut că prin semnarea actelor în discuție nu s-a urmărit obținerea unui interes personal de natură patrimonială, întrucât actele nu au fost semnate în mod fictiv, ci prin încheierea acestora s-a urmărit procurarea unor servicii pentru primărie, în condiții mult mai avantajoase, astfel încât principalul scop a fost achiziționarea unor bunuri necesare primăriei, plata fiind făcută pentru aceste aspecte și în aceste condiții. Astfel, în opinia sa, nu poate fi vorba despre o încălcare a dispozițiilor legale în ce privește lipsa integrității, raportat la suma mică care a fost plătită de primărie societății comerciale în decursul anilor 2017-2018, respectiv suma de 14851 RON. În fine, recurentul a mai susținut că instanța de judecată a avut în vedere numai raportul ANI, în care s-a stabilit folosul material obținut de soția reclamantului în sumă de 14851 RON, fără a ține cont de raportul de expertiza extrajudiciară realizat la cererea reclamantului, încuviințat în cadrul probatoriului cu titlu de înscrisuri. Cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Apărările formulate în recurs Intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că sentința recurată este temeinică și legală, fiind dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente situației de fapt reținute. În esență, enunțând dispozițiile legale care reglementează conflictul de interese și aspectele de fapt reținute prin actul administrativ contestat, a susținut că raportul de evaluare nr. x/18.11.2020 întocmit de Agenția Națională de Integritate, prin care s-a reținut conflictul de interese în care s-a aflat reclamantul A., a respectat prevederile legale respective.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 5 octombrie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 8 decembrie 2022, în ședință publică, cu citarea părților. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate și a dispozițiilor legale incidente în materia suspusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare. 1. Argumente de fapt și de drept relevante 1.1 În fapt, prin Raportul de evaluare nr. x/18.11.2020 întocmit de Agenția Națională de Integritate, urmare a procesului de evaluare, s-a stabilit cu privire la domnul A., primar al Comunei Dudești, jud. Brăila, că au fost identificate elemente în sensul existenței unui conflict de interese, întrucât în perioada exercitării funcției de primar pentru mandatul 2016 - 2020, a aprobat și a semnat acte administrative (10 rapoarte de necesitate, 35 ordonanțări de plată și 35 ordine de plată) care au produs (ca urmare a executării contractelor comerciale de furnizare de produse - achiziție directă - încheiate între Primăria Comunei Dudești, județul Brăila și S.C. B. S.R.L., societate la care soția sa deține calitatea de asociat unic și funcția de administrator) un folos material pentru soția sa (constând în încasarea sumei de 14.851 RON și pe cale de consecință, în creșterea cifrei de afaceri și a profitului S.C. B. S.R.L. 1.2 Cadrul legal aplicabil în speța dedusă judecății A. Legea nr. 161/2003 cu modificările și completările ulterioare - Art. 70 "Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative". - Art. 71 "Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice sunt: imparțialitate, integritate, transparența deciziei și supremația interesului public". - Art. 76 alin. (1) "Primarii și viceprimarii... sunt obligați să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I". - Art. 76 alin. (2) "Actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispozițiile emise cu încălcarea obligațiilor prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută". B. Legea nr. 393/2004, privind Statutul aleșilor locali: - Art. 75: "aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: a) soț, soție, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv." Amintește Înalta Curte că situația conflictului de interese, ca instituție juridică, atât administrativă cât și penală, are în vedere modul în care o persoană își exercită atribuțiile pe care le deține, în temeiul unei funcții/calități pe care o deține, relativ la eventuala creare a unui context favorabil, a unui beneficiu ori a unui avantaj, pentru sine, pentru soț, sau pentru o serie de alte persoane fizice sau juridice cu care dezvoltă diferite relații. Funcția de autoritate publică este o funcție specială, persoana care o deține trebuind să fie aptă să participe la luarea deciziilor în cadrul acelei autorități, și respectiv este o funcție electivă, care presupune reprezentarea cetățenilor ce și-au exprimat acordul, prin vot, în sensul atribuirii către o persoană a respectivei calități. Așa cum s-a reținut constant în practica judecătorească, rațiunea instituirii acestei stări de conflict de interese, ca și în cazul celorlalte reglementate de Legea nr. 161/2003, precum și de alte acte normative, este aceea de a înlătura orice suspiciune, orice dubiu rezonabil cu privire la modalitatea de aducere la îndeplinire a atribuțiilor și competențelor legale de către funcționarii publici și de către demnitari, fără a fi necesar să se dovedească, pentru stabilirea conflictului de interese, a unui prejudiciu produs în patrimoniul instituțiilor publice sau a bugetului statului. Așadar, avantajul patrimonial, chiar și eventual sau viitor fiind, se circumscrie sintagmei de interes personal, mai ales că legiuitorul nu distinge cu privire la faptul că acest interes personal trebuie, în mod obligatoriu, să fi fost materializat. 2. Analiza criticilor de nelegalitate invocate de recurentul-reclamant În acest context factual și juridic, instanța de contencios administrativ și fiscal a fost învestită de reclamantul A. cu contestația împotriva Raportului de evaluare întocmit în dosarul nr. x din data de 18.11.2020 de pârâta Agenția Națională de Integritate, prin care a solicitat anularea acestuia. Prin sentința recurată, acțiunea a fost respinsă, reclamantul formulând critici de nelegalitate, circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin care a invocat, în esență, aspecte similare cu cele din fața primei instanțe, privind inexistența conflictului de interese prin raportare la faptul că respectivele achiziții s-au făcut în interesul primăriei, critici pe care Înalta Curte le apreciază ca fiind nefondate, urmând să le analizeze în mod unitar și să le răspundă prin argumente comune în raport de finalitatea concretă a acestora. Astfel, instanța de control judiciar constată că reclamantul A. a deținut mandatul 2016 - 2020 de primar al comunei Dudești, jud. Brăila, conform încheierii din data de 16.06.2016, emisă de Judecătoria Făurei, jud. Brăila, privind validarea alegerii în funcția de primar al comunei Dudești, jud. Brăila, iar potrivit informațiilor transmise de Oficiul Național al Registrului Comerțului, soția reclamantului deține, între altele, funcția de administrator și calitatea de asociat unic (începând cu data de 13.10.2005) în cadrul S.C. B. S.R.L. (având ca obiect de activitate principal "comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare"): În calitate de primar pentru mandatul 2016 - 2020, reclamantul A. a semnat o serie de acte administrative (10 rapoarte de necesitate, 35 ordonanțări de plată și 35 ordine de plată) urmare acestora au fost executate contracte comerciale de furnizare de produse - achiziție directă - încheiate între Primăria Comunei Dudești, județul Brăila și S.C. B. S.R.L., societate la care soția sa deține calitatea de asociat unic și funcția de administrator, în urma cărora s-a produs un folos material pentru soția sa, constând în încasarea sumei de 14.851 RON. Potrivit dispozițiilor art. 70 din Legea nr. 161/2003, antereferite, conflictul de interese reprezintă situația în care persoana ce exercită o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și a altor acte normative, iar din prevederile art. 76 din același act normativ, rezultă că primarul este obligat să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I. Așa fiind, pentru existența unui conflict de interese este necesară întrunirea cumulativă a trei elemente: deținerea unei funcții publice, semnarea unor acte juridice sau emiterea unor acte administrative/dispoziții - în exercitarea acestei funcții și obținerea de către soție a unui folos material în urma deciziile emise. În aceste condiții, în raport de situația de fapt reținută și necontestată de recurentul-reclamant, este cert că acesta s-a aflat în situația în care, din cauza interesului personal de natură patrimonială, nu si-a îndeplinit atribuțiile ce îi revin în calitate de ales local, în conformitate cu principiile care stau la baza exercitării funcției sale publice. Persoanele care exercită o funcție publică se află în conflict de interese nu doar atunci când în exercitarea funcției prin decizia luată sau prin participarea la luarea unei decizii se produce un beneficiu (de natură materială sau personală), ci și atunci când au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu pentru sine sau rudele sale, conform art. 75 alin. (1) din Legea nr. 393/2004, astfel cum s-a reținut anterior. Reclamantul avea obligația ca în exercitarea atribuțiilor de serviciu, să manifeste o atitudine imparțială, transparentă în adoptarea deciziilor și în virtutea funcției pe care o ocupa, interpretarea dată de acesta în justificarea faptelor sale care contravin prevederilor ce reglementează regimul juridic al conflictului de interese, respectiv că au profitat primăriei, prin semnarea actelor în discuție urmărindu-se procurarea unor servicii pentru primărie, în condiții mult mai avantajoase, argument adus atât în fața primei instanțe, cât și prin memoriul de recurs, neputând conduce la infirmarea legalității raportului de evaluare contestat. Pentru existența conflictului de interese nu este necesar ca funcționarul să fi avantajat, prin decizia sa, în mod efectiv, una dintre părți, ci este suficient să fi luat o decizie în condițiile în care, datorită situației în care se afla, ar fi putut fi influențat de interesul patrimonial în discuție. Din acest motiv este nerelevant dacă achizițiile în litigiu s-au realizat la prețul de piață sau la un preț inferior, relevant fiind doar caracterul oneros al contractelor derulate cu firma deținută de soția reclamantului. În concluzie, Înalta Curte constată că sentința recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept incidente circumstanțelor de fapt reținute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia. 3. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinței prin prisma dispozițiilor invocate de recurent, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.